Cei 45 de copii au fost localizați și identificați, în cadrul unui eveniment Europol găzduit, săptămâna trecută, la Haga. Evenimentul a reunit experți din 18 țări, alături de Curtea Penală Internațională.

Europol a transmis informațiile autorităților ucrainene pentru a le folosi în cadrul anchetei aflate în curs, potrivit comunicatului de presă publicat.

Experții în informații din surse deschise care au participat la inițiativă au întocmit 45 de rapoarte care conțin informații valoroase ce ar putea conduce la localizarea copiilor deportați, precum informații despre rutele de transport utilizate în timpul relocărilor forțate, persoanele care au participat la deportare, precum directorii orfelinatelor.

Experții au mai realizat rapoarte cu privire la Unitățile militare care au asistat la deportări, persoanele  care au primit copiii deportați sau chiar lagărele în care au fost duși copiii. Există și platforme care prezintă fotografii ale copiilor posibil deportați.

De asemenea, experții au identificat și unitățile militare ruse în cadrul cărora copiii deportați ar putea lupta în prezent, de partea Rusiei, în războiul din Ucraina.

Experții din cele 18 țări au fost aduși împreună pentru a încerca să identifice aceste informații digital, din surse publice. În cadrul evenimentului găzduit, săptămâna trecută, joi și vineri, la Haga,  experții digitali au abilități și sprijin tehnic.

Inițiativa are ca scop sprijinirea anchetelor în curs desfășurate de autoritățile ucrainene, care au documentat transferul forțat sau deportarea a peste 19 500 de copii, conform estimărilor, din teritoriile ocupate către Rusia și Belarus.

Unii dintre acești copii au fost adoptați de cetățeni ruși, în timp ce alții sunt reținuți în lagăre de reeducare sau în spitale de psihiatrie.

Bazându-se pe expertiza lor în colectarea și analiza informațiilor din surse deschise, participanții și-au folosit competențele specializate și metodologiile digitale și din surse deschise avansate pentru a identifica și a urmări copiii.

În plus, aceștia au colectat informații cu privire la persoanele potențial implicate în organizarea sau facilitarea transferului sau deportării acestora. Rezultatele „hackathon-ului OSINT” vor fi analizate în continuare și au fost comunicate, luni, autorităților ucrainene în sprijinul eforturilor lor de investigare, potrivit Europol.

Țările participante au fost România, Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Malta, Țările de Jos (coorganizator), Norvegia, Portugalia, Spania, Ucraina, Regatul Unit și SUA.

Evenimentul a fost al treilea de acest gen și al doilea axat în mod specific pe găsirea copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța de la reședința lor obișnuită, o infracțiune care poate constitui o crimă de război în temeiul mai multor cadre juridice internaționale esențiale, potrivit Europol.

„În ședința publică din data de 20 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a soluționat sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 447/1/2026.

Sesizarea a vizat interpretarea dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost clarificate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Instanței supreme, prin raportare la principiul egalității de tratament consacrat de dreptul Uniunii Europene.

În urma examinării sesizării, Înalta Curte a admis, în parte, sesizarea și a stabilit că indemnizația prevăzută de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 constituie un element de remunerare în sensul dreptului Uniunii Europene, iar acordarea sa selectivă, în absența unei diferențe obiective și verificabile în conținutul sau valoarea muncii efectiv prestate de categoriile de beneficiari față de cele de non-beneficiari, este susceptibilă să producă o diferență de tratament incompatibilă cu principiul egalității de tratament consacrat de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de prevederile art. 20, 21 și 31 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În esență, instanța supremă a reținut că acest drept salarial trebuie analizat ca element de remunerare din perspectiva standardelor europene referitoare la egalitatea de tratament. Prin urmare, acordarea sa numai anumitor categorii de magistrați nu poate fi justificată exclusiv printr-un criteriu formal, în lipsa unor diferențe reale, obiective și verificabile privind activitatea efectiv desfășurată.

Totodată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la chestiunea de drept privind interpretarea efectelor aceleiași decizii, respectiv dacă acest drept trebuie considerat element al indemnizației de încadrare, apreciind că această fusese deja lămurită anterior.

Hotărârea este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”, anunță ÎCCJ.

Art. 88^2 alin. (5)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a reglementat dreptul la diurnă pentru procurorii din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Conform Deciziei ÎCCJ nr. 13/2023, aceasta are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare.

Diurna prevăzută de acest articol a fost interpretată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ca având caracterul unei indemnizații de încadrare, nu un drept salarial distinct.

Ministrul Agriculturii a spus în discursul rostit la consultarea internă din PSD că după 10 luni de guvernare cu un premier PNL toate datele arată prăbușirea economiei naționale.

„Cam tot ce am propus acestui prim-ministru ca măsură pentru fermieri sau pentru dezvoltarea satului românesc a fost o cursă cu obstacole”, a spus Florin Barbu.

Ministrul a făcut o comparație între perioada august 2024-iunie 2025, guvernarea cu premier PSD, când, spune el, agricultura a beneficiat de 14 acte normative care au asigurat un sprijin de aproape 860 milioane de euro pentru fermieri, și perioada iunie 2025-aprilie 2026, cu un premier PNL, când s-ar fi emis doar 3 acte normative și s-ar fi alocat un sprijin total de numai 200 de milioane de euro.

Florin Barbu a vorbit și despre „un blocaj inexplicabil în guvern. El a spus că propunerea privind mecanismul prin care fermierii să poată achiziționa motorina utilizată în agricultură fără accize și fără TVA este blocată: „Din păcate, acest act normativ, acest mecanism destul de simplu, a rămas blocat în Guvernul României, iar domnul prim-ministru nu și-a făcut timp să stea de vorbă pe acest mecanism important pentru fermierii români”.

Barbu susține că, din cauza măsurilor de austeritate, sistemul bancar ae fi blocat finanțarea pentru fermierii români.

„Putem risca ca peste 3 milioane de hectare în România să nu mai fie cultivate. Ce înseamnă acest lucru? Pierdem peste 600 de milioane de euro subvenții pe cele 3 milioane de hectare și mai mult de atât diminuăm economic în România PIB-ul cu 3 miliarde de euro”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El susține că este nevoie „să luăm și să facem schimbări fundamentale”.

Imaginea unui militar israelian care distruge o statuie a lui Isus s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Imaginea publicată duminică arată un militar care folosește un ciocan. Incidentul s-a produs în orașul creștin Debel din sudul Libanului, potrivit The Times of Israel.

Ulterior, liderii catolici au condamnat profanarea statuii lui Isus susținând că gestul reprezintă un „afront grav” la adresa credinței creștine

Adunarea Catolicilor din Țara Sfântă a transmis luni un protest public prin care își exprimă „indignarea profundă”.

„Acest act constituie un afront grav la adresa credinței creștine”, se arată în declarație, adăugând că acesta apare în urma altor incidente raportate care implică profanarea simbolurilor creștine de către militarii israelieni în sudul Libanului.

În document mai scrie că incidentul reflectă un „eșec tulburător în formarea morală și umană” și se solicită „acțiuni disciplinare imediate și decisive” astfel încât „un astfel de comportament nu va fi nici tolerat, nici repetat”.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă la ora 18.00 se duce în Piața Victoriei să-l susțină pe Ilie Bolojan:

„Am zis că vreau să mediez. Dacă aș fi acolo, ar însemna că m-aș plasa într-o parte sau alta”.

Întrebat dacă mai are încredere în Ilie Bolojan, Nicușor Dan a răspuns:

„Încredere ca persoană? Sigur, da. Numai că nu este vorba dacă eu am încredere sau nu, chestiunea este dacă poată să strângă o majoritate. Asta este discuția”.

Șeful statului a fost întrebat și dacă merge în continuare pe varianta Bolojan premier:

„Nu pot să răspund la întrebarea asta. Când am fost votat am spus că este varianta cea mai de prim ministru. S-a și confirmat”.

PSD decide astăzi într-o consultare cu aproape 5000 de membri de partid retragerea sprijinului pentru Ilie Bolojan, din poziția de premier.

Potrivit proiectului, în situațiile în care statul nu mai deține acest prag, cum este cazul Electrica, orice decizie care implică modificări de peste 5% din patrimoniul companiei va necesita aprobarea explicită a acționarului care reprezintă statul român.

„Noi vom depune două proiecte de lege. Un proiect de lege bazat pe o idee și o construcție a domnului profesor Piperea privind blocarea preluărilor ostile a acțiunilor companiilor deținute majoritar de stat și al doilea, care a fost gata chiar astăzi, privind limitarea deținerilor private la companiile cu capital majoritar de stat.

Companiile de stat din zona de infrastructuri critice vor deține sau vor avea, acolo unde deja acest lucru nu mai este posibil, va fi instituită regula acordului obligatoriu al acționarului stat român pentru înstrăinarea sau schimbarea oricăror părți din patrimoniu care depășesc 5% din valoarea totală a patrimoniului.

Deci nu va mai fi posibil, ca în cazul OMV Petrom, de exemplu, închiderea unor rafinării”, a explicat Petrișor Peiu.

Potrivit inițiatorilor, în lipsa unor praguri minime clare, statul român a pierdut în timp controlul asupra unor sectoare strategice, prin diluarea participațiilor în urma majorărilor de capital sau a modificărilor acționariatului.

Proiectul nu interzice participarea capitalului privat, dar introduce reguli stricte. Astfel, investițiile private în companiile strategice ar urma să fie posibile doar prin: majorări de capital social prin emiterea de noi acțiuni; obligațiuni convertibile în acțiuni.

”Singurele cazuri în care vor fi dețineri private noi la companiile cu capital majoritar de stat sunt cazurile în care se va face majorare de capital prin emisia de noi acțiuni sau când se vor emite obligațiuni convertibile în acțiuni.
Deci, acolo unde este nevoie de lichiditate, statul poate să emită noi acțiuni pe care le pot cumpăra entități private. Dar atenție, în proiectul nostru de lege avem următoarele două condiții. Prima: jumătate din acțiunile nou emise să ajungă către investitorii de retail, adică către cetățenii români, și încă 30% să ajungă obligatoriu la fonduri de investiții care au peste 90% din activele fondurilor deținute în România. Și mă refer, în primul rând, la fondurile de pensii. Numai în aceste condiții vor putea aceste companii să emită acțiuni noi pentru a atrage lichiditate”, a declarat Petrișor Peiu.

Totodată, AUR propune instituirea unui prag de două treimi din drepturile de vot pentru stat, considerat esențial pentru adoptarea deciziilor majore în adunările generale ale acționarilor.

De asemenea, proiectul introduce explicit un drept de veto al statului pentru operațiuni care afectează peste 5% din patrimoniul companiilor strategice, inclusiv la nivelul filialelor acestora.

Inițiativa legislativă a AUR vine pe fondul criticilor apărute în spațiul public la adresa planurilor guvernamentale privind listarea unor companii de stat la bursă.

Reprezentanții AUR susțin că anunțurile recente ale Executivului reprezintă mai degrabă o campanie de marketing decât o strategie economică reală.

„Cum s-a creat această situație legată de companiile românești? Din faptul că, pe 30 iunie 2026, adică peste două luni și zece zile, trebuie îndeplinit un jalon din PNRR, conform căruia trebuia rezolvată situația a trei companii aflate în imposibilitate de a mai continua și trebuia asigurată listarea a 15% din Hidroelectrica, din cele 80% acțiuni pe care le deține statul.

În primul rând, faptul că se vine cu două luni și zece zile înainte de expirarea acestui jalon de către un vicepremier care este plătit de foarte mult timp să se ocupe de aceste companii ne arată haosul care se întâmplă la guvern și cum lucrează guvernul.

În al doilea rând, trebuie spus că această situație a fost tratată cu o foarte mare superficialitate și este absolut ridicolă lista făcută de guvern. Se propune listarea la bursă a unor companii care sunt deja listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica”, a mai spus Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Inițiatorii susțin că legea propusă de AUR va avea efecte pozitive în ceea ce privește impactul economic, precum creșterea stabilității economice, consolidarea securității energetice și a transporturilor, reducerea vulnerabilității la șocuri externe, creșterea încrederii investitorilor.

În plan social, măsura reprezintă o formă de patriotism economic modern, menită să protejeze interesele generațiilor viitoare și să întărească încrederea cetățenilor în stat.

Proiectul urmează să intre în dezbatere parlamentară.

Cifrele nu mai lasă loc de interpretări sau scuze guvernamentale. Economia României dă semnale clare de intrare într-o criză profundă.

România, în topul negativ al Uniunii Europene

Ultimele date publicate de biroul european de statistică, Eurostat, desființează orice discurs optimist al guvernării. În luna ianuarie 2026, sectorul industrial românesc a primit o lovitură devastatoare, cifrele arătând o contracție severă în comparație cu aceeași lună a anului precedent.

Tabelul Eurostat arată negru pe alb o scădere abruptă a producției industriale în România de 3,9% în prima lună a anului 2026. Această cădere vine pe fondul unei instabilități prelungite și a unui an 2025 marcat de stagnare și scăderi repetate (-1,0% în august, -0,7% în noiembrie).

Această contraperformanță nu este o tendință generală europeană, ci un eșec intern grav. Cu acest minus de 3,9%, România a înregistrat a patra cea mai mare cădere a producției industriale din întreaga Uniune Europeană.

Ce înseamnă o industrie „pe butuci” pentru români?

Scăderea producției industriale nu este doar o cifră de statistică, ci un indicator direct al sănătății economiei reale. Când industria frânează brusc, efectele se propagă imediat în societate.

Fabricile care produc mai puțin sunt primele care recurg la concedieri sau la înghețarea angajărilor.

O industrie care nu produce intern înseamnă că vom cumpăra și mai mult din afară, dezechilibrând și mai grav balanța comercială și punând presiune pe cursul valutar.

Istoric vorbind, o contracție severă a producției industriale a fost întotdeauna preludiul unei crize economice majore.

Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare, potrivit Euronews.

Evenimentele istorice au iscat o adevărată controversă în jurul acestei sărbători. De ce? Pe 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. Pe 10 Mai, Carol I a semnat documentul oficial. Înainte de comunism, ziua de 10 mai era sărbătorită ca Zi Națională.

Proiectul este înregistrat în Parlament și propune modificarea Codului Muncii, astfel încât 10 mai să fie declarată zi nelucrătoare. În prezent, data este deja recunoscută ca Ziua Independenței Naționale a României, însă angajații lucrează în mod normal în această zi.

Inițiatorii susțin că măsura ar consolida importanța istorică și simbolică a zilei, considerată una dintre cele mai importante din istoria modernă a României.

Propunerea aparține unor parlamentari PNL și a fost depusă în aprilie 2026. Dacă va fi adoptată, 10 mai ar urma să fie introdusă oficial în lista zilelor nelucrătoare din România, alături de celelalte sărbători legale prevăzute de Codul Muncii.

În prezent, România are 17 zile libere legale pe an, iar adoptarea proiectului ar crește totalul la 18. Decizia finală aparține Parlamentului, iar legea trebuie ulterior promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

10 mai, ziua care a definit istoria României: Independența, Regatul și începutul unei noi epoci

Ziua de 10 mai are o semnificație centrală în istoria modernă a României, fiind legată de trei momente esențiale: venirea lui Carol I în țară, proclamarea Independenței și transformarea României în regat. Mult timp, această dată a fost considerată ziua națională a statului român.

Pe 10 mai 1866, Carol I a intrat în București și a fost proclamat domnitor al României. Acest moment a marcat începutul unei perioade de stabilitate politică și modernizare instituțională, considerată decisivă pentru evoluția statului român modern.

Al doilea moment important este legat de Războiul de Independență al României. În acest context, independența României a fost votată de Parlament pe 9 mai 1877, însă pe 10 mai actul a fost promulgat de Carol I. Din acest motiv, data de 10 mai a fost asociată ulterior cu proclamarea independenței și a devenit una dintre cele mai importante sărbători naționale din acea perioadă.

Al treilea moment major are loc pe 10 mai 1881, când România a fost proclamată regat, iar Carol I a fost încoronat rege. Acest eveniment a consolidat statutul internațional al țării și a marcat intrarea României într-o nouă etapă politică și simbolică.

În perioada monarhiei, 10 mai a fost considerată ziua națională a României și era celebrată oficial ca zi a Independenței, zi a Regelui și zi a statului român modern. După 1947, odată cu schimbarea regimului politic, această dată a fost eliminată din calendarul oficial, iar sărbătoarea națională a fost mutată pe alte repere istorice.

Timișenii mai au timp săptămână aceasta până sâmbătă, 25 aprilie, să susțină parcursul celor două finaliste:

Bastionul Maria Theresia din Timișoara, la categoria „Landmark”

Conacul Mocioni din Foeni la categoria „Sanctuare ale Istoriei”.

Votul se poate exprima online, pe platforma oficială destinatiaanului.ro, prin selectarea a minimum 5 categorii din competiție.

Potrivit ultimului anunț oficial oferit de reprezentanții competiției Destinația Anului 2026, Conacul Mocioni se află în top la categoria „Sanctuare ale Istoriei”, alături de alte locații importante, precum Castelul Peleș și Cetatea Alba Iulia.

De asemenea, la categoria „Landmark”, Bastionul Maria Theresia se regăsește în plutonul fruntaș, alături de repere precum Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, Biserica Neagră din Brașov și Cazinoul din Constanța, unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale patrimoniului românesc.

Citeşte comunicatul integral AICI

În perioada 20–26 aprilie 2026, platforma OLX organizează cea de-a treia ediție a Târgului Digital de Piese Auto, agro și accesorii, un eveniment online dedicat comunității auto și agricole din România, care aduce împreună cumpărători, vânzători profesioniști și specialiști din domeniu.

Evenimentul reunește oferte promoționale din două categorii principale: Piese Auto – incluzând subcategoriile Roți, Jante și Anvelope, Consumabile și Accesorii, Caroserie și Interior, Mecanică și Electrică, Alte Piese, Alte Vehicule și Vehicule pentru dezmembrare – și Agro și Industrie, cu oferte pentru piese de utilaje agricole, piese de utilaje industriale și componente rezultate din dezmembrări. Față de edițiile anterioare, ediția din această primăvară extinde semnificativ componenta agro, răspunzând interesului în creștere pentru achiziția online de echipamente și piese agricole.

Citeşte comunicatul integral AICI