„Dacă ar fi să dăm definiția crizei cred că, dacă ne-am uita în dicționar, acolo este fotografia lui Ilie Bolojan”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Ea a explicat ce este o criză și cum se declanșează aceasta.

„Deși ai niște indificatori foarte buni, ai și niște datorii, cum au și alte țări europene cu economii mai puternice decât noi, te duci la Bloomberg și spui că economia ta este în colaps. Și de aici se informează toate marile agenții de rating. Și apoi vii acasă și crești TVA, deși știi ce s-a întâmplat în 2011 și ce cădere a fost, până în momentul în care în 2015 a venit o guvernare PSD care a scăzut TVA. Și crești taxele locale până la triplare, deși ai 5,2 milioane de români în sărăcie. Și pierzi locuri de muncă, aproximativ 54.000 de locuri de muncă în ultimele luni. Și scazi salarii, astfel încât scazi și puterea de cumpărare”, a spus primarul Craiovei.

Social-democrata spune că în ultimele nouă luni datoria publică a crescut.

„Asta ne spune fiecare zi Ilie Bolojan și toți influencerii care sunt în jurul lui că fac reforme și că trebuie să scadă datoria publică. Băieți, de când nu v-ați mai uitat pe cifre? Datoria publică a crescut în ultimele 9 luni la 125 de miliarde în plus”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

„El zice că pune lanterna pe șobolanii pe care i-a găsit într-o cămară. Dar în cămară aia nu a fost nici o oglindă ca să se uite în ea și să vadă că șobolanu ăl mare are o singură sprânceană și se uită încruntat către poporul român”, a mai declarat ea.

Magyar a spus că dacă Benjamin Netanyahu va intra pe teritoriul acestei țări după aderarea Ungariei la CPI, va fi arestat.

Péter Magyar spune că l-ar aresta pe Netanyahu dacă acesta ar veni în Ungaria:

„Am arătat clar că Ungaria intenționează să rămână membră a Curții Penale Internaționale.

Dacă o persoană intră pe teritoriul unei țări membre a CPI și se află sub un mandat de arestare, atunci aceasta trebuie să fie luată în custodie”.

Declarația marchează o schimbare de atitudine a lui Péter Magyar.

În urma victoriei sale electorale din aprilie 2026, prim-ministrul ales al Ungariei, Péter Magyar, a vorbit telefonic cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și l-a invitat într-o vizită oficială la Budapesta.

Péter Magyar l-a invitat pe prim-ministrul israelian la celebrarea celei de-a 70-a aniversări a revoluției din 1956.

Potrivit biroului prim-ministrului israelian, Netanyahu a acceptat invitația și, în schimb, l-a invitat pe Péter Magyar la o reuniune interguvernamentală la Ierusalim.

 Vizita a stârnit controverse politice, deoarece mandatul de arestare al CPI împotriva lui Netanyahu este încă în vigoare. Péter Magyar indicase anterior că guvernul său va respecta deciziile instanțelor internaționale, dar în legătură cu această vizită specifică, el a pledat pentru o politică externă pragmatică.

Părțile au descris conversația ca fiind o întâlnire „călduroasă, introductivă”, subliniind menținerea cooperării strategice și pragmatice dintre cele două țări

„În primele luni, coaliția a funcționat acceptabil. Am avut niște termene foarte strânse, în raport cu CE, legat de prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene.

Noi a trebuit să facem lucruri într-o logică inversă. În loc să reducem cheltuieli de la stat, am fost puși în situația să începem invers, lucru care a fost discutat în coaliții, în ședințe, acceptat de toată lumea”.

Sunt comentarii pe surse ale lui Ilie Bolojan, de la sediul din Modrogan al PNL, acolo unde liderii organizațiilor PNL s-au întâlnit luni, în contextul ședinței PSD.

„Cred că PSD a încercat să-și recupereze electoratul”

„Din toamnă, probabil, pe fondul sondajelor, în care rezulta că PSD nu mai e la cota pe care o avea la data alegerilor. Se crea treptat un profil de opoziție a PSD în interiorul guvernării, încercând să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate.

Acest lucru s-a accelerat puternic spre final de an. Au apărut discuțiile.

Cred că PSD a încercat să își recupereze electoratul. Se pare că nu a reușit. Pare că din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%.

Pare că această strategie nu a dat roade. În tot acest timp, v-am rugat să nu dăm replici, ce ați făcut cei mai mulți și vă mulțumesc.

A fost un plan prin care PSD a încercat să fugă de răspundere. Erau frecvent situații în care la coaliție decideam de comun acord, fără scandal, dar tot ce pleca pe surse era total diferit”, ar mai fi spus acesta.

„Am avut un comportament de amânare, obstrucționare”

De asemenea, Bolojan s-a referit și la inevitabilitatea măsurilor luate în timpul guvernării sale:

„Am zis hai să ne facem că nu vedem, e important să adoptăm proiectele pentru că nu poți corecta un deficit decât cu două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli.

Au avut un comportament de amânare, obstrucționare a lucrurilor care nu sunau bine. Discuțiile pe reforma administrației au început în toamna anului trecut, s-au propus soluții peste soluții, au apărut probleme.

În loc să adoptăm proiectul atunci, l-am adoptat prin februarie, înainte de buget, ca să aibă ceva efecte.

Nu a fost foarte comod să împingi aceste lucruri, dar toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție”.

„PSD a mințit, nimeni nu a decis unilateral”

Bolojan a comentat declarațiile PSD, potrivit cărora el nu ar fi fost consultat în privința deciziilor luate, și pe care le-a catalogat drept „mincinoase”.

„Această strategie de a declara în aceste zile, așa cum vedeți, că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.

Se pune întrebarea cum s-a ajuns la această decizie a PSD. A fost o cauză că au existat îngrijorări.

Era inevitabil ca adoptând astfel de decizii, să nu apară costuri”.

„Unele decizii au fost de natură să nu dea satisfacție unui partid sau altul”

Ilie Bolojan a vorbit, de asemenea, despre interdependența dintre PSD și PNL, în perspectiva alegerilor din 2028:

„A doua perspectivă e legată de proiecțiile politice, calcule politice din interior care are legătură cu 2028. Primul test: alegerile locale.

PSD are nevoie de un PNL arondat sau afiliat astfel încât să formeze masă critică parlamentară de 40%, având posibilitatea să facă guverne și să acționeze politic.

Era evident că cel puțin o astfel de poziție era una care pentru mine, cel puțin, ca președinte al partidului, e inacceptabilă.

Ne taie orice fel de capacitate de a rămâne reprezentativi în 2028 și de a mai aduna voturi de la cetățeni care să vadă în noi o speranță de modernizare.

În această perioadă de colaborare, unele decizii le-am luat de comun acord ușor, altele destul de greu.

În această perioadă, am fost în situația în care anumite decizii care au fost luate la nivel guvernamental au fost de natură a nu da satisfacție unui partid sau altuia.

Am acționat ca un premier al României, al coaliției, nu al unui partid. Asta a însemnat să nu dau satisfacție. Altfel, coaliția ar fi ajuns la disoluție și tensiuni mai repede”.

„Noi, cei din guvern, nu numai că am inclus tehnologia termonucleară ca una dintre tehnologiile majore de pe Agenda noastră Hightech, dar avem și ambiția ca Germania însăși să conecteze primul reactor termonuclear la rețea. Aceasta va fi o revoluție în producția și furnizarea de energie pentru țara noastră”, a declarat Merz la Târgul de la Hanovra, informează Baha.

„Acolo, într-o zi, vom putea produce combustibil termonuclear – tritiu. Este un progres major. Scopul guvernului federal este de a ajuta această tehnologie de fuziune să realizeze un salt atât de mare încât să putem construi o centrală electrică pe baza ei”, a adăugat el.

Guvernul german a dezvăluit „Planul de acțiune privind fuziunea” în octombrie anul trecut, angajând peste 2 miliarde de euro până în 2029 pentru cercetarea fuziunii, cu scopul de a construi „prima centrală electrică de fuziune din lume”.

Germania și criza de Kerosen

Tot azi, Germania analizează riscul unei crize de aprovizionare cu combustibil pentru aviație, pe fondul conflictului din Iran, iar cancelarul Friedrich Merz a anunțat convocarea Consiliului Național de Securitate, arată Politico.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că va convoca „prompt” Consiliul Național de Securitate pentru a evalua riscurile generate de o posibilă penurie de kerosen în Europa. Decizia vine în contextul tensiunilor crescânde pe piața energetică, alimentate de războiul din Iran.

Consiliul, format din miniștri și experți, a fost creat anul trecut pentru a permite reacții rapide în situații de criză majoră. Convocarea acestuia indică faptul că autoritățile germane consideră situația una potențial gravă, notează Politico.

„Este un vot care dă un mandat extrem de puternic conducerii PSD, mie. E un vot care ne obligă și de care trebuie să ținem cont. În acest moment, Partidul Social-Democrat spune într-o manieră, eu spun, care nu lasă loc de interpretări, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 1.

Liderul social-democrat a spus că nu așteaptă „miracole de la Cotroceni”: „La Palatul Cotroceni, mă gândesc că în zilele următoare vor exista aceste consultări, nemaiexistând o majoritate care să susțină guvernul, și votul nostru a fost unul care spune tot, 97,7%, mă aștept ca urmare a acestor consultări să se degaje o soluție”.

Grindeanu spune, de asemenea că, PSD nu va susține un guvern minoritar și că își dorește să facă parte dintr-o coaliție pro-europeană.

Cu ce mandat merge la Cotroceni

Președintele PSD a fost întrebat dacă partidul va face coaliție cu AUR. „O majoritate care să conțină Partidul Social-Democrat poate să fie una care PSD-ul are în jurul său, fiind cel mai mare partid, partide pro-europene. Nici o altă majoritate, ăsta este mandatul pe care l-am primit, din punctul nostru de vedere nu este posibilă din perspectiva noastră a PSD-ului”, a răspuns Grindeanu.

El a fost întrebat dacă partidul își va retrage miniștrii în condițiile în care Bolojan nu își dă demisia: „Pasul normal este acesta, da”.

Grindeanu a fost întrebat dacă PSD va depune moțiune de cenzură în condițiile în care Ilie Bolojan nu-și dă demisia și continuă 45 de zile: „Toate variantele sunt posibile, evident”.

Grindeanu a explicat și cu ce mandat va merge la Cotroceni: „Unul simplu, ne dorim să continuăm într-o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci Partidul Social Democrat trece în opoziție. Partidul Social Democrat nu susține un guvern minoritar și Partidul Social Democrat nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”.

Conform surselor Mediafax, Ciucu a susținut în ședința liberalilor că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și încearcă să atragă și PNL în același declin, în contextul în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”.

Liderul liberal le-ar fi spus colegilor că miza următoarelor luni este una majoră pentru viitorul partidului și că preferă să rămână cu „conștiința împăcată” că a fost luată decizia corectă pentru a duce mai departe generația politică actuală.

În intervenția sa, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL puternic, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan, PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR.

Sursele mai spun că Ciprian Ciucu a respins ideea că liberalii ar purta responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”.

Acesta ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime și că partidul trebuie acum să decidă limpede ce direcție dorește să urmeze. Potrivit lui Ciucu iberalii au de ales între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid.

Ciucu ar fi mai spus în ședință, potrivit surselor Mediafax, că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși au fost ținta unor atacuri repetate.

Noul director al agenției antifraudă a UE avertizează că eforturile de reînarmare ale capitalelor europene sunt un „magnet” pentru infractorii atrași de sumele istorice investite în sectorul apărării.

Organismul de supraveghere antifraudă Olaf a primit un număr tot mai mare de semnalări privind „abateri în domeniul apărării, în special în proiecte de cercetare sau achiziții”, a precizat în raportul său anual publicat luni.

„Dacă investim mai mult în apărare, vom vedea mai multe fraude sau mai multe cazuri în acest domeniu”, a declarat pentru FT, Petr Klement, care a preluat funcția de director al Olaf în februarie.

„Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii înșiși”, a adăugat el.

Ce anchetează OLAF

Olaf investighează fraudele și neregulile legate de bugetul comun al UE, pe care statele membre l-au folosit pentru a finanța un număr tot mai mare de proiecte de apărare, în special de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Acestea includ un program de 500 de milioane de euro pentru finanțarea munițiilor, împrumuturi de apărare susținute de UE în valoare de 150 de miliarde de euro și un program pentru industria de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Întrucât aceștia sunt banii cetățenilor europeni și întrucât Olaf are sarcina de a… proteja interesele financiare, suntem ferm dedicați și suntem în gardă”, a declarat Klement, adăugând că acest lucru se referă și la viitorul buget al UE de 2 trilioane de euro, care este în prezent în curs de negociere.

Pe baza constatărilor sale, agenția face recomandări statelor membre și agențiilor UE pentru recuperarea fondurilor legate de fraudă.

Anul trecut, Olaf a cerut statelor membre și instituțiilor UE să recupereze cele 597 de milioane de euro pierdute ca urmare a fraudei sau a altor abateri și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, anchetele Olaf au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro, conform raportului său.

„Manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism și corupție”

Klement a refuzat să comenteze cazuri specifice legate de apărare, dar a spus că printre problemele din sector se numără „manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism [și] corupție”. El a spus că este probabil ca cazurile să apară în țări „cu un sistem de control mai slab… acest lucru nu este o rușine pentru anumite țări sau segmente. Pur și simplu așa funcționează lucrurile de zeci de ani”.

„Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a adăugat Klement.

Klement, care este ceh și a ocupat anterior funcția de procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), a declarat că una dintre „prioritățile sale principale” este să caute o cooperare mai strânsă între Olaf și EPPO, să organizeze mai multe anchete comune și să facă schimb de informații.

În timp ce Olaf desfășoară investigații, autoritățile din statele membre sau EPPO au sarcina de a iniția proceduri judiciare pe baza constatărilor lui Olaf, o lacună legală care a dus la faptul că unele țări, precum Ungaria, nu au urmărit în mod corespunzător anchetele agenției. Ungaria a recuperat și a predat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate de Olaf pentru potențiale fraude între 2015 și 2024, conform datelor agenției.

Însă alegerea lui Péter Magyar , care l-a detronat pe premierul Viktor Orbán în urmă cu o săptămână, ar putea anunța schimbări, deoarece Magyar a anunțat că Ungaria se va alătura EPPO. „Consider că este foarte pozitiv ca Ungaria să se alăture EPPO”, a declarat Klement, adăugând că acest lucru ar ajuta „cu siguranță” în lupta împotriva fraudei, de exemplu printr-un schimb mai bun de informații sau prin urmarea recomandărilor Olaf.

„Este un pas înainte foarte rațional și foarte bun.”

Ministrul Agriculturii a spus în discursul rostit la consultarea internă din PSD că după 10 luni de guvernare cu un premier PNL toate datele arată prăbușirea economiei naționale.

„Cam tot ce am propus acestui prim-ministru ca măsură pentru fermieri sau pentru dezvoltarea satului românesc a fost o cursă cu obstacole”, a spus Florin Barbu.

Ministrul a făcut o comparație între perioada august 2024-iunie 2025, guvernarea cu premier PSD, când, spune el, agricultura a beneficiat de 14 acte normative care au asigurat un sprijin de aproape 860 milioane de euro pentru fermieri, și perioada iunie 2025-aprilie 2026, cu un premier PNL, când s-ar fi emis doar 3 acte normative și s-ar fi alocat un sprijin total de numai 200 de milioane de euro.

Florin Barbu a vorbit și despre „un blocaj inexplicabil în guvern. El a spus că propunerea privind mecanismul prin care fermierii să poată achiziționa motorina utilizată în agricultură fără accize și fără TVA este blocată: „Din păcate, acest act normativ, acest mecanism destul de simplu, a rămas blocat în Guvernul României, iar domnul prim-ministru nu și-a făcut timp să stea de vorbă pe acest mecanism important pentru fermierii români”.

Barbu susține că, din cauza măsurilor de austeritate, sistemul bancar ae fi blocat finanțarea pentru fermierii români.

„Putem risca ca peste 3 milioane de hectare în România să nu mai fie cultivate. Ce înseamnă acest lucru? Pierdem peste 600 de milioane de euro subvenții pe cele 3 milioane de hectare și mai mult de atât diminuăm economic în România PIB-ul cu 3 miliarde de euro”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El susține că este nevoie „să luăm și să facem schimbări fundamentale”.

Imaginea unui militar israelian care distruge o statuie a lui Isus s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Imaginea publicată duminică arată un militar care folosește un ciocan. Incidentul s-a produs în orașul creștin Debel din sudul Libanului, potrivit The Times of Israel.

Ulterior, liderii catolici au condamnat profanarea statuii lui Isus susținând că gestul reprezintă un „afront grav” la adresa credinței creștine

Adunarea Catolicilor din Țara Sfântă a transmis luni un protest public prin care își exprimă „indignarea profundă”.

„Acest act constituie un afront grav la adresa credinței creștine”, se arată în declarație, adăugând că acesta apare în urma altor incidente raportate care implică profanarea simbolurilor creștine de către militarii israelieni în sudul Libanului.

În document mai scrie că incidentul reflectă un „eșec tulburător în formarea morală și umană” și se solicită „acțiuni disciplinare imediate și decisive” astfel încât „un astfel de comportament nu va fi nici tolerat, nici repetat”.

Cei 45 de copii au fost localizați și identificați, în cadrul unui eveniment Europol găzduit, săptămâna trecută, la Haga. Evenimentul a reunit experți din 18 țări, alături de Curtea Penală Internațională.

Europol a transmis informațiile autorităților ucrainene pentru a le folosi în cadrul anchetei aflate în curs, potrivit comunicatului de presă publicat.

Experții în informații din surse deschise care au participat la inițiativă au întocmit 45 de rapoarte care conțin informații valoroase ce ar putea conduce la localizarea copiilor deportați, precum informații despre rutele de transport utilizate în timpul relocărilor forțate, persoanele care au participat la deportare, precum directorii orfelinatelor.

Experții au mai realizat rapoarte cu privire la Unitățile militare care au asistat la deportări, persoanele  care au primit copiii deportați sau chiar lagărele în care au fost duși copiii. Există și platforme care prezintă fotografii ale copiilor posibil deportați.

De asemenea, experții au identificat și unitățile militare ruse în cadrul cărora copiii deportați ar putea lupta în prezent, de partea Rusiei, în războiul din Ucraina.

Experții din cele 18 țări au fost aduși împreună pentru a încerca să identifice aceste informații digital, din surse publice. În cadrul evenimentului găzduit, săptămâna trecută, joi și vineri, la Haga,  experții digitali au abilități și sprijin tehnic.

Inițiativa are ca scop sprijinirea anchetelor în curs desfășurate de autoritățile ucrainene, care au documentat transferul forțat sau deportarea a peste 19 500 de copii, conform estimărilor, din teritoriile ocupate către Rusia și Belarus.

Unii dintre acești copii au fost adoptați de cetățeni ruși, în timp ce alții sunt reținuți în lagăre de reeducare sau în spitale de psihiatrie.

Bazându-se pe expertiza lor în colectarea și analiza informațiilor din surse deschise, participanții și-au folosit competențele specializate și metodologiile digitale și din surse deschise avansate pentru a identifica și a urmări copiii.

În plus, aceștia au colectat informații cu privire la persoanele potențial implicate în organizarea sau facilitarea transferului sau deportării acestora. Rezultatele „hackathon-ului OSINT” vor fi analizate în continuare și au fost comunicate, luni, autorităților ucrainene în sprijinul eforturilor lor de investigare, potrivit Europol.

Țările participante au fost România, Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Malta, Țările de Jos (coorganizator), Norvegia, Portugalia, Spania, Ucraina, Regatul Unit și SUA.

Evenimentul a fost al treilea de acest gen și al doilea axat în mod specific pe găsirea copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța de la reședința lor obișnuită, o infracțiune care poate constitui o crimă de război în temeiul mai multor cadre juridice internaționale esențiale, potrivit Europol.