Potrivit unor surse citate de CNN, două bombardiere tactice Sukhoi Su-24 ale Iranului au decolat luni dimineață și s-au îndreptat către Al‑Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu.

La baza aeriană, situată în Doha, sunt staționați aproximativ 10.000 de militari americani.

Avioanele iraniene ar fi fost la aproximativ două minute de țintă atunci când au fost detectate și identificate vizual de apărarea aeriană.

Interceptarea și confruntarea aeriană

Surse militare au afirmat că bombardierele zburau la o altitudine foarte joasă, de aproximativ 80 de metri, pentru a evita detectarea radarului. Forțele aeriene din Qatar au emis inițial un avertisment radio, însă nu au primit niciun răspuns din partea piloților iranieni.

În aceste condiții, avioane de vânătoare F-15 au fost trimise pentru interceptare. Unul dintre acestea a intrat în luptă aeriană și a doborât cele două bombardiere.

Avioanele iraniene s-au prăbușit în apele teritoriale ale Qatarului, iar autoritățile au început o operațiune de căutare a echipajelor.

Prima confruntare aeriană pentru Qatar

Incidentul marchează prima misiune de luptă aeriană reală pentru forțele aeriene qatareze.

Generalul american Dan Caine a confirmat incidentul într-un briefing la Pentagon. El a precizat că avioanele qatareze au doborât două bombardiere iraniene aflate în drum spre o țintă din regiune.

Atacul face parte din seria de represalii lansate de Iran după loviturile aeriene ale Statelor Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. De la începutul conflictului, Iranul ar fi lansat peste 400 de rachete balistice și peste 1.000 de drone către statele arabe din Golful Persic.

Deși majoritatea au fost interceptate, unele atacuri au provocat victime. Într-un incident recent, șase militari americani au fost uciși după ce o rachetă iraniană a lovit o instalație militară din Kuweit.

Pentagonul a identificat miercuri încă doi soldați care au fost uciși în războiul împotriva Iranului, transmite Reuters.

Cei doi făceau parte din Rezerva Armatei și au murit duminică într-un atac cu dronă asupra unei baze militare americane din Port Shuaiba, Kuweit, incident în care au pierit și alți patru rezerviști.

Pentagonul a anunțat că maiorul Jeffrey O’Brien, 45 de ani, din Iowa, a fost ucis în atac și a confirmat „moartea presupusă” a ofițerului-șef 3 Robert M. Marzan, 54 de ani, din Sacramento, California. Identificarea oficială a lui Marzan va fi mai târziu efectuată de medicul legist.

Atât O’Brien, cât și Marzan au activat în Comandamentul 103 de Sustenabilitate din Des Moines, Iowa, unde se ocupau de operațiunilor globale de logistică și aprovizionare ale armatei.

Mai mulți lideri europeni au criticat sau au refuzat să sprijine direct campania militară împotriva Iranului, arată Politico. Premierul britanic Keir Starmer a refuzat să permită bombardierelor americane să decoleze de pe baze militare din Marea Britanie pentru atacuri asupra Iranului, autorizând doar operațiuni defensive.

În același timp, premierul Spaniei Pedro Sánchez a condamnat războiul și a blocat utilizarea bazelor aeriene spaniole pentru operațiunile militare americane. Aceastaă decizie a provocat reacții dure din partea lui Trump.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că loviturile militare ar putea încălca dreptul internațional. El descris conflictul ca fiind extrem de periculos pentru stabilitatea regională.

Trump, tensiuni și riscul unui conflict comercial

Disputa privind războiul din Orientul Mijlociu ar putea escalada și în plan economic. Donald Trump a amenințat cu măsuri comerciale împotriva Spaniei după refuzul acesteia de a sprijini operațiunile militare.

Casa Albă a transmis că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni să coopereze în campania împotriva Iranului. Argumentul principal este că regimul de la Teheran reprezintă o amenințare atât pentru SUA, cât și pentru Europa.

Nu toate statele europene au adoptat aceeași poziție. Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a permis utilizarea bazei aeriene de la Ramstein pentru operațiuni americane, gest apreciat de Donald Trump.

Totuși, mulți oficiali europeni consideră că decizia de a lansa atacuri asupra Iranului fără consultarea aliaților din NATO a afectat serios încrederea în relația transatlantică.

Europa și SUA rămân interdependente

Chiar dacă tensiunile sunt evidente, liderii europeni recunosc că securitatea continentului depinde încă în mare măsură de sprijinul militar american.

În același timp, unii diplomați europeni spun că Washingtonul ar putea descoperi că operațiunile militare din Orientul Mijlociu sunt mult mai dificile fără sprijinul tradițional al aliaților.

Administrația de la Casa Albă a transmis miercuri că Statele Unite au capacitatea militară necesară pentru un conflict de lungă durată cu Iranul.

Declarația vine după ce, în ultimele zile, au apărut discuții despre nivelul stocurilor de armament ale Statelor Unite și despre ritmul de producție din industria de apărare.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat miercuri că armata americană dispune de suficiente resurse pentru operațiuni extinse. Ea a făcut aceste precizări după ce, anterior, președintele Donald Trump sugerase că rezervele de armament nu se află la nivelul dorit.

„Statele Unite ale Americii dispun de capacităţi mai mult decât suficiente nu numai pentru a executa cu succes operaţiunea Epic Fury, ci şi pentru a merge mult mai departe. Şi avem stocuri de arme în locuri despre care mulţi din această lume nici măcar nu ştiu”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferinţă de presă.

Anterior, Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre cantitatea de arme disponibile pentru armata americană. Luni, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, liderul american a scris: „Avem un stoc bun, dar nu suntem unde ne-am dori să fim”.

În paralel, conducerea marilor companii din industria de apărare urmează să participe vineri la o întâlnire la Casa Albă. Discuția are scopul de a accelera producția de armament.

Karoline Leavitt a explicat că afirmațiile președintelui nu indică o problemă actuală a aprovizionării, ci reprezintă o critică la adresa deciziilor administrației precedente.

Ea a susținut că trimiterea de arme americane către Ucraina a afectat nivelul rezervelor. „Preşedintele a subliniat că, din păcate, am avut un lider foarte prost şi incompetent în această Casă Albă timp de patru ani, care a dat multe dintre cele mai bune arme ale noastre pe nimic”, a spus ea.

Totuși, în spatele ușilor închise, oficialii militari au transmis congresmenilor un mesaj mult mai important privind acest subiect. În cadrul unei întâlniri desfășurate marți, reprezentanți ai armatei au spus că stocul de rachete defensive destinate interceptării dronelor iraniene scade vertiginos.

Printre participanți s-a aflat și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major.

Potrivit informațiilor prezentate, Iranul folosește drone într-un mod calculat, care obligă sistemele americane de apărare să lanseze interceptori avansați precum Patriot missile system și THAAD missile defense system.

În același timp, Teheranul păstrează în rezervă rachetele balistice și cele supersonice.

În aceste condiții, armata americană încearcă să distrugă rapid cât mai multe drone și baze de lansare iraniene. Surse apropiate discuțiilor au explicat că această strategie are scopul de a evita momentul în care comandanții vor fi obligați să stabilească priorități pentru interceptări.

Escaladarea tensiunilor a venit după ce Iranul a lansat mii de drone de tip Shahed împotriva instalațiilor și pozițiilor militare americane din regiune.

Aceste aparate zboară la altitudine joasă și cu viteză redusă, ceea ce complică misiunea sistemelor clasice de apărare antiaeriană. Din acest motiv, ele pot trece mai ușor de unele mecanisme de protecție comparativ cu rachetele balistice.

Israelul intensifică operațiunile în Liban, Hezbollah promite rezistență continuă

Conflictul dintre Israel și gruparea Hezbollah a intrat joi în a patra zi, după ce forțele israeliene au pătruns în mai multe orașe de frontieră și au lansat atacuri aeriene asupra grupului susținut de Iran.

Imagini transmise de AFPTV arată fum ridicându-se în urma unui atac asupra unui bastion Hezbollah din sudul Beirut, joi dimineață, transmite The Guardian.

Armata israeliană avertizase anterior locuitorii să părăsească suburbia care era vizată, făcând precizarea că ținta este legată de Hezbollah.

Peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul atacurilor

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în Iran de când SUA și Israelul au lansat atacurile asupra țării în acest weekend, potrivit agenției de știri pentru activiștii pentru drepturile omului (HRANA), cu sediul în SUA, transmite CNN.

Qatar evacuează locuitorii din apropierea ambasadei SUA

Qatarul evacuează locuitorii din vecinătatea ambasadei SUA din Doha ca „măsură de precauție temporară”, a anunțat joi dimineață Ministerul de Interne al țării din Golf, transmite Reuters.

„Li s-au oferit locuințe adecvate ca parte a măsurilor preventive necesare”, a precizat ministerul într-un comunicat.

Israelul semnalează o nouă lansare de rachete balistice din Iran

SUA identifică cei doi soldați rămași uciși în atacul din Kuweit, după ce au numit alți patru

Ultimele două nume ale celor șase soldați americani uciși într-un atac din Kuweit au fost publicate de Pentagon și sunt din California și Iowa.

Soldații identificați miercuri sunt subofițerul șef 3 Robert Marzan, în vârstă de 54 de ani, din Sacramento, și maiorul Jeffrey O’Brien, în vârstă de 45 de ani, din Indianola, Iowa, anunță The Times of Israel.

Pentagonul spune că Marzan se afla la fața locului când un atac cu dronă a lovit centrul de comandă din Kuweit și „se crede că este persoana care a pierit la fața locului”, potrivit comunicatului. Un medic legist va confirma identificarea, spune Pentagonul.

Patru soldați au fost identificați anterior de Pentagon marți.

Aceștia au murit duminică, când o dronă a lovit un centru de comandă din Port Shuaiba, Kuweit, la doar o zi după ce SUA și Israelul au lansat campania militară împotriva Iranului.

Iranul a răspuns lansând rachete și drone împotriva Israelului și a mai multor state arabe din Golf care găzduiesc forțele armate americane.

Ceilalți soldați identificați marți de Pentagon au fost: sergentul Declan Coady, 20 de ani, din West Des Moines, Iowa; sergentul de clasa întâi Nicole Amor, 39 de ani, din White Bear Lake, Minnesota; căpitanul Cody Khork, 35 de ani, din Winter Haven, Florida; și sergentul de clasa întâi Noah Tietjens, 42 de ani, din Bellevue, Nebraska.

„Din păcate, probabil vor fi mai multe, înainte de a se termina. Așa stau lucrurile”, spune președintele Donald Trump despre decese.

Trump va participa la transferurile demne ale soldaților când aceștia vor ajunge în SUA, spune Casa Albă. Ritualul onorează militarii uciși în acțiune.

Canada și Australia cer încetarea atacurilor asupra civililor înainte de un armistițiu în Iran

Kuweitul declară că incidentul cu o navă petrolier a avut loc în afara apelor sale teritoriale

Ministerul de Interne al Kuweitului a declarat că o explozie raportată în babordul unei nave petroliere a avut loc în afara apelor sale teritoriale, la cel puțin 60 km (37 mile) de portul Mubarak Al Kabeer, relatează Reuters.

Anterior, Operațiunile Comerciale Maritime ale Regatului Unit (UKMTO) au declarat că o navă petrolier ancorată în largul Kuweitului a raportat că a văzut o explozie puternică în babordul său și că se îmbarca în apă.

Căpitanul a observat o ambarcațiune mică părăsind zona în urma exploziei, despre care UKMTO a declarat că a avut loc la 30 de mile marine (56 km) sud-est de portul Mubarak Al Kabeer din Golf.

„Există petrol în apă provenit dintr-un tanc de marfă, care ar putea avea un anumit impact asupra mediului, nava a îmbarcat în apă, nu sunt raportate incendii, iar echipajul este în siguranță”, a precizat într-o notă informativă.

Explozie pe un petrolier ancorat în Kuweit, echipajul în siguranță

Joi dimineață, o explozie a avut loc pe un petrolier aflat la ancora în Kuweit, potrivit agenției de securitate maritimă UKMTO, relatează The Guardian.

Israelul activează apărarea aeriană după lansări de rachete din Iran

Știrea inițială

Joi, războiul început de Statele Unite și Israelul împotriva Iranului ajunge în ziua a șasea. Conform declarațiilor președintelui american, Donald Trump, conflictul se va desfășura pe o perioadă destul de limitată. El a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Daily Mail, că „operațiunea a fost planificată de la început ca un proces de aproximativ patru săptămâni. Așa că, oricât de intens ar fi, este o țară mare, va dura patru săptămâni sau mai puțin”.

Între timp, miercuri, Iranul a anunțat că va viza situl nuclear israelian de la Dimona dacă Israelul și SUA doresc o schimbare de regim, a relatat agenția de știri semi-oficială iraniană ISNA, citând declarațiile unui oficial militar iranian, scrie Reuters.

De asemenea, majoritatea senatorilor americani au votat miercuri împotriva unei rezoluții bipartizane privind puterile de război care urmărește să oprească campania militară împotriva Iranului.

Măsura, susținută de democrați și o mână de republicani, ar necesita autorizarea Congresului pentru ostilitățile împotriva Iranului, susținătorii argumentând că reafirmă autoritatea constituțională a Congresului de a declara război.

Voturile din camera formată din 100 de membri au fost de 52-47 pentru a nu promova rezoluția privind puterile de război.

Tot miercuri, Departamentul de Stat a declarat că secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat cu Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, despre evoluțiile recente din Iran și din întreg Orientul Mijlociu.

„Secretarul i-a spus ministrului de externe că atacurile asupra teritoriului suveran al Turciei sunt inacceptabile și a promis sprijin deplin din partea Statelor Unite”, se arată în comunicatul de presă.

Mai mult, compania aeriană Emirates a declarat că toate zborurile programate Emirates către și dinspre Dubai rămân suspendate până pe 7 martie, ora 23:59, ora Emiratelor Arabe Unite, din cauza închiderii spațiului aerian din regiune, relatează The Guardian.

Declarații privind războiul din Iran au venit și din partea președintelui Donald Trump, care a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că „ne descurcăm foarte bine pe frontul războiului”, adăugând că „cineva m-a întrebat pe o scară de la 10 ce nota aș da, am spus cam 15”.

Tot miercuri, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a făcut o serie de declarații în fața jurnaliștilor. Ea a spus că prezența trupelor americane pe teren în Iran nu face parte din plan „în acest moment”.

„Nu fac parte din planul pentru această operațiune în acest moment, dar cu siguranță nu voi elimina niciodată opțiunile militare în numele președintelui Statelor Unite sau al comandantului suprem și, în mod înțelept, el nu face același lucru pentru sine”, a declarat Karoline Leavitt.

De asemenea, Karoline Leavitt a afirmat miercuri că armata americană dispune de suficiente resurse pentru operațiuni extinse. Ea a făcut aceste precizări după ce, anterior, președintele Donald Trump sugerase că rezervele de armament nu se află la nivelul dorit.

Conflictul este în desfășurare și joi iar MEDIAFAX va transmite toate informațiile pe parcursul zilei.

China a anunțat joi dimineață o țintă de creștere economică pentru 2026 de 4,5-5%, cea mai scăzută din ultimele decenii, într-un moment în care economia, a doua ca mărime din lume, se confruntă cu o cerere internă redusă, anunță CNN.

Proiecția moderată urmează trei ani consecutivi în care s-a urmărit o creștere de „în jur de 5%” între 2023 și 2025, nivel atins chiar dacă a fost o redresare lentă după controalele stricte împotriva Covid-19 și a măsurilor tarifare impuse de Donald Trump, anul trecut.

Cu toate acestea, traiectoria de creștere mai largă a Chinei s-a aplatizat, din cauza unei crize prelungite a proprietăților, de scăderea investițiilor, de consumul scăzut și de deflație.

Singurul an din istoria recentă în care guvernul a fost mai puțin ambițios a fost în 2020, când a trecut la stabilirea unui obiectiv numeric, fiindcă economia a fost aproape paralizată de izbucnirea inițială a pandemiei de Covid-19.

Ținta pentru 2026 a fost publicată joi într-un raport oficial al guvernului, cu ocazia deschiderii adunării anuale a legislativului național, Congresul Național al Poporului.

În cadrul reuniunii, care se va desfășura pe parcursul unei săptămâni, aproape 2.900 de delegați urmează să aprobe următorul „Plan cincinal” al Chinei.

Acesta este un document politic care ar trebui să definească prioritățile guvernului pentru următorii ani și să consolideze poziția țării ca superputere tehnologică globală.

Autoritățile din Qatar au decis evacuarea locuitorilor care trăiesc în apropierea ambasadei Statelor Unite din capitala Doha, relatează The Guardian și CNN.

Măsura este temporară și vine ca răspuns la situația tensionată din regiunea Golfului, în contextul conflictului care implică Iran, Statele Unite și Israel.

Anunțul a venit joi dimineață din partea Qatar Ministry of Interior. Instituția a precizat că relocarea oamenilor din zonă reprezintă o măsură de siguranță, adoptată pentru a reduce orice risc asupra populației civile din apropierea reprezentanței diplomatice americane.

Autoritățile au transmis că persoanele afectate au primit alternative de cazare în alte zone.

„Li s-au oferit locuințe adecvate ca parte a măsurilor preventive necesare”, a precizat ministerul din Qatar într-un comunicat citat de Reuters.

Decizia vine după ce prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al Thani, a declarat miercuri că Doha „a respins categoric” afirmația conform căreia atacurile Iranului asupra regiunii au vizat interesele SUA, și nu Qatarul, scrie Sky News.

El a spus Iranului să oprească imediat atacurile și a subliniat că Qatarul se va confrunta cu orice agresiune având în vedere „dreptul său la autoapărare”.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, adresase anterior o declarație „liderilor respectați ai țărilor noastre prietene și vecine”, spunând că „respectăm suveranitatea voastră”.

Iranul a lansat mai multe acțiuni militare drept răspuns la campania de atacuri aeriene executate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective iraniene.

Potrivit informațiilor disponibile, operațiunile iraniene au vizat baze militare americane din regiune, reprezentanțe diplomatice și unele elemente de infrastructură civilă.

Aceste atacuri fac parte din seria de represalii pe care Teheranul le consideră un răspuns necesar la ofensiva aeriană.

De la începutul conflictului, violențele au provocat victime în mai multe state din jurul Golfului Persic. Bilanțul actual indică treisprezece morți, dintre care șapte civili.

Conflictul dintre Israel și gruparea Hezbollah a intrat joi în a patra zi, după ce forțele israeliene au pătruns în mai multe orașe de frontieră și au lansat atacuri aeriene asupra grupului susținut de Iran.

Imagini transmise de AFPTV arată fum ridicându-se în urma unui atac asupra unui bastion Hezbollah din sudul Beirut, joi dimineață, transmite The Guardian.

Armata israeliană avertizase anterior locuitorii să părăsească suburbia care era vizată, făcând precizarea că ținta este legată de Hezbollah.

În nordul Israelului, lângă graniță, alertele repetate de raid aerian au trimis locuitorii în adăposturi în mai multe localități, fără rapoarte imediate privind victime sau pagube.

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a declarat miercuri că grupul va continua lupta împotriva Israelului și va intensifica atacurile.

„Ne confruntăm cu agresiunea… alegerea noastră este să o confruntăm până la sacrificiul suprem și nu ne vom preda. Pentru noi, aceasta este o apărare existențială.”, a spus el în primul discurs de la izbucnirea conflictului.

La o conferință de presă comună în Canberra, prim-ministrul australian Anthony Albanese și omologul său canadian, Mark Carney, au răspuns întrebărilor privind escaladarea războiului din Iran și acțiunile marinei americane, transmite The Guardian.

Anthony Albanese a afirmat că lumea așteaptă o reducere a ostilităților, ca apoi Iran să înceteze atacurile asupra tot mai multor state. El a mai spus că Australia dorește ca „obiectivele” atacurilor Statele Unite și Israel să fie atinse.

„Vedem state din Golf care nu au fost implicate atacate pe scară largă, inclusiv atacurile asupra zonelor civile și turistice. De asemenea, vrem să vedem obiectivele atinse. Vreau să văd posibilitatea ca Iranul să își elimine o dată pentru totdeauna arma nucleară. Și vreau să văd, de asemenea, o eliminare a amenințării continue, care a existat pentru o perioadă atât de lungă de timp, ca Iranul să pună în pericol pacea, securitatea și stabilitatea, nu doar în propria regiune, ci și aici, în Australia”, a spus Anthony Albanese.

Carney a venit cu completări la declarațiile premierului australian și a vorbit despre brutalitatea regimului iranian, care a ucis „zeci de canadieni”. El a spus că dorește o dezescaladare, dar aceasta trebuie să vină după realizarea obiectivelor.

„Dorim să vedem o dezescaladare mai amplă a acestor ostilități cu un grup mai larg de țări decât simpla beligeranță directă implicată. Recunoaștem, subliniem, că acest lucru nu poate fi realizat decât dacă suntem într-o poziție în care capacitatea Iranului de a dobândi o armă nucleară, de a dezvolta o armă nucleară și de a exporta terorismul este pusă capăt. Așadar, acest proces trebuie să conducă la aceste rezultate”, a declarat Mark Carney.

Guvernul din China a anunțat că intenționează să trimită un emisar în Orientul Mijlociu pentru a încerca să faciliteze dialogul între părțile implicate în conflict.

Decizia chinezilor a venit în cea de-a cincea zi a războiului declanșat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iran.

Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul de externe chinez Wang Yi. Mesajul a fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe al Arabia Saudită, prințul Faisal bin Farhan Al Saud. Informația apare într-un comunicat publicat de Ministerul chinez de Externe.

Autoritățile de la Beijing nu au anunțat încă numele emisarului și nici lista statelor din regiune care vor intra în programul vizitelor diplomatice.