UPDATE 20:50: Numărul participanților din Piața Victoriei scade, iar în zonă mai sunt aproximativ 150 de persoane.

UPDATE: În jurul orei 20:30, în Piața Victoriei se aflau aproximativ 300 de persoane.

Știrea inițială: Câteva sute de persoane s-au adunat, luni, de la ora 18:00, în Piața Victoriei, pentru a-și arăta susținerea față de premierul Ilie Bolojan.

Manifestanții au criticat PSD, spunând că miniștrii partidului nu ar trebui să atace deciziile Guvernului din care fac parte, ci să contribuie la rezolvarea problemelor economice.

O parte dintre participanți au spus că perioada recentă a fost dificilă, din cauza creșterii prețurilor și taxelor, dar că măsurile luate de Guvern sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

De asemenea, câteva persoane au protestat în fața sediului Partidului Social Democrat.

PSD a votat pentru retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan

După anunțarea rezultatului de vot, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că PSD va acționa în zilele următoare.

„Când 97,7% dintre colegi îți spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. Am înțeles acest lucru și eu și Claudiu și prin vicepreședinții și toată conducerea partidului vă asigur că în conformitate cu ceea ce ați votat, în zilele următoare vom acționa”, a declarat Grindeanu.

Ilie Bolojan ar fi transmis, în discuții interne din acestă seară din PNL, că toate măsurile importante adoptate de coaliție, inclusiv cele nepopulare, au fost decise de comun acord, iar încercările PSD de a sugera că unele decizii au fost luate unilateral de partenerii de guvernare „nu au legătură cu realitatea”, potrivit unor surse politice.

Tânărul de 20 de ani era polițișt în cadrul IPJ Tulcea. Acesta a fost găsit pe un teren din municipiu.

Potrivit autorităților, nu există indicii cu privire la săvârșirea unei fapte penale.

„La data de 20 aprilie 2026, în jurul orei 16:55, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea au fost sesizați cu privire la faptul că, pe un teren, aflat în municipiul Tulcea, a fost găsit un bărbat decedat”, informează IPJ Tulcea.

La fața locului s-au deplasat echipe operative, care au făcut cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care tânărul s-a împușcat.

Potrivit polițiștilor, cercetările sunt continuate sub coordonarea unității de parchet competente.

Social-democrata a susținut că șeful statului este singurul care poate desemna un prim-ministru și convoca partidele parlamentare pentru consultări la Cotroceni.

„Singurul care în acest moment poate nominaliza un prim-ministru este Nicușor Dan. Noi nu putem promite nimic. Ce să promitem noi, pielea ursului din pădure? Nicușor Dan trebuie să convoace toate partidele parlamentare la Cotroceni și să constate noua majoritate”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.

Aceasta a precizat că una dintre principalele probleme pentru PSD a fost relația cu Ilie Bolojan, despre care a spus că a generat tensiuni în interiorul coaliției. Vasilescu a sugerat că o continuare a colaborării în aceleași condiții este dificilă.

„Problema noastră a fost Ilie Bolojan. Eu chiar l-am simpatizat, dar am văzut cum a lucrat într-o coaliție. Dumneavoastră ați mai sta la masă cu cineva care vă spune șobolan?”, a declarat lidera PSD.

Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în situația în care Nicușor Dan nu reușește să îl convingă pe Ilie Bolojan să demisioneze, următorul pas ar putea fi depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Potrivit acesteia, un astfel de demers ar putea atrage voturi și din partea altor formațiuni politice. „Dacă Nicușor Dan nu-l convinge pe Ilie Bolojan să demisioneze, se trece la moțiune de cenzură, unde s-ar putea să fie și alte partide care să voteze moțiunea”, a spus Vasilescu.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc luni seara la ora 18.20 în județul Vrancea.

Seismul a avut magnitudinea 3 și a avut loc la adâncimea de 134,4 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Buzău (56 km), Sfântu Gheorghe (70 km), Brașov (79 km), Ploiești (89 km).

Polonia în fruntea nedorită a clasamentului, după România

Datorită publicației Comisiei Europene se va putea vedea dacă și în ce măsură politica fiscală poloneză se evidențiază în Europa, notează publicația poloneză. În prezent, se poate însă formula deja teza că, din punctul de vedere al creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși țara noastră continuă să poarte coroana de regină a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se află pe o direcție clară în această zonă, scrie Warsaw Journal.

Cum arată finanțele în unele state ale UE este deja parțial cunoscut, pentru că nu doar GUS a publicat datele. România, până acum lider în materie de relaxare bugetară, a raportat date parțiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB și cu siguranță nu este imaginea completă, deoarece acest indicator nu arată întregul tablou.

În anul precedent, Ministerul Finanțelor din România a raportat că deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se vede și în datele trimestriale. Deși cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, iar în România de 8,6% din PIB.

Situația deficitului României

• Primele 2 luni 2026: deficit de 0,70% din PIB (14,23 mld. lei), semnificativ mai mic decât cele 30,24 mld. lei înregistrate în ianuarie-februarie 2025.
• Anul 2025: deficit final estimat între 7,65% și 8,4% din PIB.
• Anul 2024: deficit de 8,65% din PIB în termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Datoria Poloniei va depăși bariera constituțională

Deficitul mare de la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, prezentând proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană, de asemenea, nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de 6,8% din PIB.

Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferența că în trecut Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, iar de această dată nu a existat o criză. Dimpotrivă, economia a crescut într-un ritm solid, cu un PIB în creștere de 3,6%.

Ministerul Finanțelor explică situația prin creșterea puternică a cheltuielilor, la care veniturile nu țin pasul. În primul rând este vorba despre cheltuieli pentru apărare. Dar și cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodată. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adăugând câteva proprii, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.

Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă în prezent 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.

„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în Sejm viceministrul finanțelor Jurand Drop.

În plus, bugetul este tot mai împovărat de costul datoriei. Pe de o parte, dobânzile rămân ridicate în Polonia comparativ cu alte țări, în ciuda reducerilor recente ale dobânzilor. Pe de altă parte, odată cu deficitul tot mai mare crește și datoria, și va continua să crească.

Economiștii de la PKO BP au calculat că pentru a opri acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, lucru puțin probabil.

Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, asupra căreia se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă și pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.

Germania păstrează disciplina, Portugalia are excedent

Înainte ca Comisia Europeană să publice statisticile de primăvară, se pot trage deja câteva concluzii.

• Prima:
  • nu toate statele UE, ci doar o minoritate, relaxează politica bugetară la fel de mult ca guvernul de la Varșovia (și cel de la București, evident).
• A doua:
  • statele care erau așteptate să facă acest lucru, potrivit economiștilor, o fac foarte timid.

Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finanțele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.

Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%.

Guvernul de la Roma nu a reușit să coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. În afara Poloniei, deficitul a crescut în Belgia și Olanda. Creșterea deficitului în Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB.

O atenție deosebită merită însă situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu se vede încă în finanțele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024.

Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special din afara bugetului pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, abia începe să funcționeze.

Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.

Premierul Ilie Bolojan a spus că a luat act de decizia PSD, despre care spune că este „complet greșită și iresponsabilă” față de România, nu față de o persoană.

„Înseamnă periclitarea finanțelorlor țării, aruncarea în aer a guvernării”, a spus Bolojan.

El a precizat, referindu-se la PSD, că „este total anormal să încerci să fii parte a decizei, dar să fugi de răspunderea deciziilor pe care le iei”.

„Vom continua să asigurăm guvernarea țării în așa fel încât să trecem cu bine peste această perioadă”, a adăugat premierul.

Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum.

Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare.

Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”.

11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa

„Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii”

„Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios.

Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate.

A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului.

La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă.

Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.

„Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».”

„Nu suntem siguri cine este la conducere”

„Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul.

Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.”

Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman.

Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate.

În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.

Declarații contradictorii

WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post)

Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată.

Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran.

Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză.

„Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X.

Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri

„O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios.

Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți.

Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt.

În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul.

Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.”

„Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.”

Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”.

„Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.”

„Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul.

O nouă campanie militară?

Trump și echipa sa discută acum cum ar arăta o nouă campanie militară, inclusiv dacă să încerce să cucerească insula strategică Kharg.

Trump spusese că bombardamentele care au început pe 28 februarie se vor încheia în șase săptămâni și s-a asigurat că respectă termenul limită. Dar este posibil ca aceasta să fi fost „doar prima fază”, a spus oficialul.

„Suntem acum în a doua fază. Dacă faza trei este mai multe bombardamente sau un acord de pace, depinde de iranieni.”

Expoziția „Ștefan Luchian – un artist universal” va fi deschisă publicului începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie Suceava, și este prezentată de galeristul și curatorul Damian Florea.

Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu mai multe instituții muzeale și organizații din țară, printre care Muzeul Național de Artă al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, precum și Fundația Jean Louis Calderon – Galeriile Cornel Florea și Fundația pentru Artă, Natură și Societate.

Potrivit organizatorilor, expoziția reunește 42 de lucrări realizate în diferite tehnici și pe diverse suporturi, acoperind o mare parte din creația lui Ștefan Luchian: flori, peisaje, portrete și naturi statice.

Expoziția este prima de acest tip organizată la Suceava în ultimele decenii, oferind publicului o perspectivă asupra dimensiunii universale a artistului, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei moderne românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

„Remarcabil reprezentant al artei moderne românești, Ștefan Luchian este considerat un continuator al tradiției inaugurate de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu. Arta sa, rafinată și profund expresivă, emană un umanism cald și o sensibilitate aparte, definindu-l drept unul dintre cei mai valoroși pictori români ai epocii sale. Prin opera lăsată posterității, el a marcat profund pictura românească de la începutul secolului XX și tot ce a urmat după aceea”, a transmis Muzeul Național al Bucovinei.

Vietnam, Filipinele și Singapore: trei piețe asiatice care se deschid pentru producătorii ucraineni pentru prima dată. Dacă Kievul reușește să refacă efectivele de porci după colapsul de anul trecut cauzat de pesta porcină africană (ASF), va intra într-un segment premium unde poate concura cu Uniunea Europeană la preț, și într-o piață din Filipine care a interzis carnea de porc spaniolă în urmă cu patru luni, potrivit Euromaidanexpress.com.

Ucraina a fost timp de 20 de ani un importator net de carne de porc

Ucraina a fost timp de 20 de ani un importator net de carne de porc, un exportator de materii prime care păstrează puțină valoare a recoltei sale în interiorul granițelor. Acest decalaj este ceea ce plătesc gospodăriile ucrainene în fiecare săptămână la supermarket, cel mai vizibil în această primăvară printr-o creștere de 13% într-o săptămână a prețului morcovilor.

Directorul executiv Mykola Babenko a declarat pentru NV Business, într-un interviu publicat pe 20 aprilie, că Asociația Industriei Cărnii vizează o producție anuală de 3 milioane de tone de carne de porc, de cinci până la șase ori mai mult decât producția actuală, cu două treimi destinate exportului. Exporturile actuale de carne de porc ale Ucrainei sunt sub 100 de tone pe an.

De ce acum și de ce Asia

Industria vine după cel mai slab an de la invazia la scară largă. Pesta porcină africană a distrus aproximativ 2 milioane de porci în 2024, aproximativ o treime din efectivul național.

Marjele au scăzut de la 47 de grivne/kg (1,06 dolari) în octombrie 2025 la 7,5 grivne/kg (0,17 dolari) în februarie, pe fondul creșterii costurilor de producție și al importurilor de carne de porc spaniolă ieftină, redirecționată după propriul focar de ASF din Spania, lângă Barcelona, care a inundat piața ucraineană.

Loviturile rusești asupra rețelei electrice au agravat situația începută de boală și importuri. Fermele rămase fără electricitate zile întregi au pierdut controlul climatic, sistemele de furajare și depozitarea la rece, iar unii producători au sacrificat efective întregi.

Logica pieței asiatice

Arhitectura pieței asiatice este motivul pentru care industria vede o ieșire. Prețurile porcilor vii în Asia sunt de 2,5 până la 3 ori mai mari decât în Ucraina, a spus Babenko. Costul de producție în Ucraina este sub 1 euro/kg (1,18 dolari), iar în UE este peste 2 euro/kg (2,36 dolari).

Uniunea Europeană furnizează în prezent jumătate din comerțul mondial cu carne de porc, dar efectivele sale scad, prețurile se prăbușesc, iar ASF a scos produsul spaniol din piețe asiatice importante. Filipinele au interzis importurile de carne de porc din Spania în decembrie 2025. Mexic a făcut același lucru. Aceeași piață din Filipine care s-a închis pentru Spania este printre cele trei care se deschid acum pentru Ucraina.

Previziunile lui Babenko sunt ambițioase: 6 până la 12 miliarde de euro (7,1–14,2 miliarde de dolari) valoare adăugată anuală, 10 milioane de tone de cereale ucrainene direcționate către procesare internă pentru furaje și bioetanol. Acestea sunt cifre de prezentare pentru investitori, nu contracte semnate. Exporturile actuale de carne de porc ale Ucrainei, direcționate în principal către Emiratele Arabe Unite, sunt sub 100 de tone de la începutul anului.

Accesul la piață este real. Întrebarea este dacă producătorii ucraineni pot reconstrui efectivele suficient de rapid în condiții de război pentru a le acoperi.

Logica acestei strategii este similară cu protocolul semnat de Beijing la începutul lunii aprilie, care a deschis piața Chinei pentru făina de grâu ucraineană: exportul unui produs finit de zece ori mai valoros decât materia primă și care necesită de zece ori mai puțină capacitate logistică pentru transport.

„Suntem în fața unui moment crucial pentru România. Un moment al adevărului, în care performanța economică și angajamentele asumate față de români trebuie să fie prioritare”, a afirmat Negrescu.

Acesta a susținut că situația economică s-a deteriorat în ultimele luni.

„România nu e bine. În ultimele zece luni, greșelile comise de la Palatul Victoria au împins țara spre recesiune și au adâncit falea socială. Dacă a greși omenește, a persista în greșeli, este pur și simplu iresponsabilitate”, a declarat el.

Negrescu a afirmat că actuala coaliție poate continua, însă cu o schimbare la nivelul conducerii Guvernului.

„Coaliția pro-europeană poate continua, dar evident, este nevoie de un alt premier. Într-o formulă care funcționează și putem lua decizia aceasta foarte rapid. Pentru că România nu stă într-un singur om, România are nevoie de rezultate”, a spus acesta.

Totodată, social-democratul a criticat direcția actuală a guvernării.

„Avem nevoie de un premier care înțelege contextul, care se consultă și livrează bunăstare. Nu de o guvernare a tăierilor și a taxării românilor”, a declarat Negrescu.

Negrescu a afirmat că efectele măsurilor economice sunt resimțite de mai multe categorii sociale.

„Ilie Bolojan nu este o victimă. Victimele sunt românii care plătesc mai mult. Cei care și-au pierdut drepturile. Cei care fac cu greu față inflației. Mamele, persoanele cu dizabilități, veteranii, fermierii, pensionarii, micii antreprenori”, a spus acesta.

Partidul Social Democrat a votat retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, în cadrul consultării interne la care au participat aproximativ 5.000 de membri.