Directorul echipei, celebrul designer Adrian Newey, aflat la primul său Mare Premiu în noul rol, a declarat joi, într-o conferință de presă, că unitatea de putere furnizată de Honda produce vibrații puternice care se transmit în șasiu și ajung până la mâinile piloților Fernando Alonso și Lance Stroll.

Potrivit acestuia, cei doi piloți ar putea suporta doar o parte din cursa de 58 de tururi de pe circuitul Albert Park înainte de a risca afectarea nervilor.

„Vibrațiile generate de unitatea de putere se transmit în șasiu și creează mai multe probleme de fiabilitate. Am avut oglinzi care s-au desprins, stopuri care au căzut. Problema mult mai serioasă este că aceste vibrații ajung până în degetele piloților”, a explicat Newey.

Potrivit oficialului, Alonso consideră că nu poate parcurge mai mult de aproximativ 25 de tururi consecutive fără riscul unor leziuni nervoase permanente. Stroll estimează că limita sa este de aproximativ 15 tururi.

„Va trebui să fim extrem de atenți la numărul de tururi parcurse în cursă până când vom identifica și rezolva sursa vibrațiilor”, a adăugat Newey.

Probleme încă din teste pentru Aston Martin

Echipa britanică a avut un presezon dificil și a parcurs cel mai mic număr de tururi dintre cele 11 echipe, fiind uneori mai lentă chiar și decât noua echipă Cadillac.

În ciuda problemelor, Newey susține că monopostul AMR26 are potențial și consideră că șasiul ar putea fi al cincilea ca performanță în Formula 1. Acestea a menționat că primele ar fi Mercedes, Ferrari, McLaren și Red Bull.

La rândul său, Alonso a declarat că așteaptă antrenamentele de vineri pentru a vedea dacă modificările aduse monopostului după testele din Bahrain vor îmbunătăți situația.

„Pentru noi, totul vibrează. Mașina se luptă puțin, de aceea avem probleme de fiabilitate și am avut zile de test mai scurte. De la testele din Bahrain au fost încercate câteva soluții și sunt curios să văd dacă situația se va îmbunătăți”, a spus dublul campion mondial.

Problemele monopostului au fost atribuite unui proces de proiectare grăbit, dezvoltării unei noi cutii de viteze interne și adaptării la un nou partener de combustibil, Aramco. Totuși, efectele vibrațiilor ar putea limita serios participarea echipei în cursa de duminică.

Deși nivelul este în linie cu așteptările pieței, reprezintă prima retrogradare după ce autoritățile au redus ținta la „în jur de 5%” în 2023. În 2020, China nu a stabilit o țintă de creștere din cauza pandemiei.

Schimbarea indică o acceptare a unui ritm mai lent de creștere, în timp ce Beijingul caută motoare mai sustenabile pentru a înlocui modelul bazat pe investiții alimentate de datorie în imobiliare și infrastructură. Un obiectiv mai jos reduce, de asemenea, presiunea asupra oficialilor de a lansa stimuli agresivi, într-un context de comerț global volatil.

Ținta urmează să fie anunțată oficial joi la Beijing, de premierul Li Qiang, odată cu prezentarea raportului în fața parlamentului. Documentul va include și obiective privind ocuparea forței de muncă și inflația, care vor influența dimensiunea sprijinului fiscal din 2026.

Sesiunea legislativă începe într-un moment în care incertitudinile externe pun la încercare redresarea bazată pe exporturi. Extinderea conflictelor din Orientul Mijlociu riscă să perturbe rutele comerciale și să complice pregătirile pentru un summit între liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, programat „peste câteva săptămâni”, potrivit informațiilor citate.

Exporturile în creștere au contribuit cu o treime la avansul economic de 5% de anul trecut, cea mai mare pondere din 1997, subliniind dependența de cererea externă. Această realitate evidențiază un dezechilibru mai pronunțat, în condițiile în care eforturile de stimulare a consumului intern nu au reușit, până acum, să compenseze impactul prăbușirii pieței imobiliare.

Pe partea fiscală, China a anunțat că va menține raportul deficitului bugetar la un nivel record de 4% din PIB, semnalând disponibilitatea de a păstra „robinetul” cheltuielilor deschis pentru a susține cererea, inclusiv prin împrumuturi guvernamentale.

În același timp, ținta pentru inflația de consum rămâne la 2%, după ce a fost redusă anul trecut pentru a reflecta presiunile deflaționiste. Obiectivul este privit drept un plafon: prețurile de consum au fost stabile în 2025, marcând cea mai slabă inflație din 2009.

Guvernul și-a menținut și obiectivul de a crea peste 12 milioane de locuri de muncă noi, un indicator cheie pentru stabilitatea economică și socială în anul următor.

Potrivit președintelui, următoarea rundă de negocieri era programată să înceapă joi la Abu Dhabi, însă, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, oficialii ucraineni au început discuții cu partea americană, care organizează reuniunea, privind amânarea și schimbarea locației acesteia. 

„Următoarea întâlnire trilaterală Ucraina-SUA-Rusia era planificată pentru perioada 5-9 martie, în funcție de evoluțiile din întreaga lume. În prezent, există un alt război în Orientul Mijlociu. Am discutat cu partea americană, deoarece ei sunt partea care invită Ucraina și Rusia la întâlnire, despre posibilitatea schimbării locației și a amânării întâlnirii pentru o perioadă din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe platforma X. 

În decursul lunii februarie s-au desfășurat mai multe întâlniri în formatul SUA – Ucraina – Rusia, care s-au soldat doar cu realizarea unui schimb de prizonieri. 

„Un schimb de prizonieri de război este întotdeauna un moment important – este un rezultat pozitiv pentru familii. Sperăm sincer că în zilele următoare vom putea începe acest proces de schimb”, mai transmite Zelenski. 

„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a spus joi, la Digi24, ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, măsura va viza aproximativ 5 milioane de români.

El spune că nu sunt motive de panică referitor la aprovizionarea cu gaze.

Bogdan Ivan a fost întrebat dacă se vor lua măsuri și pentru marii consumatori, întrucât majorarea cheltuielilor companiilor se va transpune în prețurile produselor plătite tot de români.

„În momentul de față, avem acest act normativ care reglementează prețul pentru consumatorii de gaze naturale persoane fizice, mă refer la consumatorii casnici, reglementăm acest subiect, după ce terminăm această etapă urmează să vedem ce putem face în funcție de fluctuațiile internaționale pentru companii, pentru că, cum ați spus foarte bine, creșterea prețului de gaze influențează toate costurile”, a spus ministrul.

„În etapa următoare, în cel mai scurt timp, urmează să venim și cu o proiecție clară pentru companii care, da, au nevoie și ele să fie protejate”, a adăugat ministrul Energiei.

Potrivit firmelor de analiză Kpler și Vortexa, două petroliere cu un total de aproximativ 1,4 milioane de barili de țiței Urals sunt așteptate să descarce în India în această săptămână. Urals, încărcat din zona Mării Baltice și a Mării Negre, a fost tradițional căutat de rafinăriile indiene, însă fluxurile s-au redus puternic în acest an, pe fondul presiunilor SUA pentru limitarea achizițiilor.

Conform rapoartelor agenților portuari și datelor de navigație:

Suezmax Odune (aprox. 730.000 barili) a ajuns în Paradip (estul Indiei) pe 4 martie 2026;

Aframax Matari (aprox. 700.000 barili) este programată să sosească pe 5 martie 2026 în Vadinar (vestul Indiei);

Suezmax Indri, aflată în Marea Arabiei și îndreptată inițial spre Singapore, și-a schimbat brusc ruta spre nord, către India, având la bord aproximativ 730.000 barili de Urals.

Bloomberg notează că Odune, Matari și Indri au fost sancționate anul trecut de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Context: presiuni americane și o criză de aprovizionare în regiune

Evoluția vine după luni de presiuni occidentale asupra Indiei pentru reducerea importurilor de petrol rusesc. În paralel, riscurile de aprovizionare au crescut în regiunea Golfului, odată cu escaladarea confruntării dintre SUA și Iran și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global. Reuters a relatat că blocajul/închiderea de facto a strâmtorii a lăsat numeroase nave blocate și a alimentat volatilitatea prețurilor, împingând cumpărătorii asiatici să caute alternative, inclusiv în Rusia.

Secretarul apărării a sosit miercuri seara în Cipru, pe fondul reacțiilor negative provocate de atacul cu drone asupra bazei RAF Akrotiri, care a dus la evacuarea familiilor care locuiau în baze și la întărirea apărării acestora, potrivit The Guardian. 

Oficialul britanic se află în Cipru pentru a calma tensiunile diplomatice provocate de atac, care a stârnit furia miniștrilor locali.

Oficialii britanici sunt de părere că drona care a lovit baza aeriană britanică din Cipru, a reușit să evite detectarea, zburând cu viteză mică, la o altitudine joasă, atunci când a fost lansată de miliția pro-iraniană din Liban. 

Drona era una de tip Shahed. Atacul s-a petrecut în noaptea de duminică spre luni, în timpul bombardamentului de represalii al Iranului. Deși nimeni nu a fost rănit, iar pagubele au fost limitate, atât atacul, dar și eșecul de a opri drona au stârnit furia guvernului cipriot. Atacul a fost primul asupra unei instalații militare britanice din ultimii 40 de ani.

Premierul Keir Starmer a declarat că drona a fost lansată înainte ca Marea Britanie să anunțe, duminică seara, că va permite SUA să utilizeze cele două baze pentru acțiuni defensive împotriva Iranului.

Președintele Ciprului a criticat eșecul de a opri drona și a declarat că Cipru nu are intenția de a participa la nicio operațiune militară.

Reamintim că Marea Britanie a trimis distrugătorul Marinei Regale, HMS Dragon, care va ajunge în Cipru săptămâna viitoare, precum și două elicoptere Wildcat dotate cu sisteme de combatere a dronelor.

Surse din domeniul Apărării precizează că elicopterele vor îmbunătăți capacitatea de detectare și interceptare a dronelor care zboară la joasă altitudine.

Potrivit Ministerului Finanțelor, schemele de sprijin pentru investiții au avut un impact important asupra economiei, contribuind la dezvoltarea unor sectoare industriale și la crearea de locuri de muncă în mai multe regiuni ale țării.

Autoritățile susțin că aceste programe urmăresc stimularea investițiilor productive, dezvoltarea regională și creșterea competitivității economiei românești. Proiectele finanțate au generat investiții în domenii precum industria auto, farmaceutică, aeronautică, alimentară sau cea a materialelor de construcții.

Schema HG 300/2024: investiții în tehnologii noi

Una dintre cele mai recente scheme de sprijin este cea reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2024, care vizează investiții cu costuri eligibile de peste 50 de milioane de lei.

Conform datelor centralizate la finalul anului 2025:

• valoarea totală a proiectelor finanțate depășește 605 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 283 milioane de euro;
• au fost aprobate 15 proiecte;
• companiile beneficiare au promis crearea a 1.619 locuri de muncă.

Majoritatea proiectelor se află în prezent în curs de implementare sau în faza de demarare.

Schema HG 332/2014: sprijin pentru crearea de locuri de muncă

Schema reglementată prin HG 332/2014 este destinată companiilor care creează noi locuri de muncă, statul acoperind o parte din costurile salariale pentru angajații nou recrutați.

La finalul anului 2025, datele arată că:

• planurile de creare de locuri de muncă au o valoare de aproape 555 milioane de euro;
• finanțarea aprobată este de 239 milioane de euro;
• finanțarea efectiv plătită a ajuns la 98,7 milioane de euro;
• companiile au asumat crearea a peste 12.200 de locuri de muncă.
• Majoritatea proiectelor din cadrul acestei scheme sunt deja finalizate.

Schema HG 807/2014: investiții mari în industrie

Cea mai amplă schemă de sprijin este cea reglementată prin HG 807/2014, care finanțează investiții majore în economie.

Potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor:

• valoarea totală a proiectelor depășește 3 miliarde de euro;
• finanțarea aprobată este de 1,32 miliarde de euro;
• finanțarea plătită a ajuns la aproximativ 919 milioane de euro;
• companiile au promis crearea a peste 22.000 de locuri de muncă.

Investițiile sunt realizate în sectoare precum industria auto, producția de materiale de construcții, industria alimentară, chimică, aeronautică sau sectorul sănătății.

Impact asupra economiei și dezvoltării regionale

Ministerul Finanțelor subliniază că programele de ajutor de stat contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor mai puțin dezvoltate și la stimularea lanțurilor locale de furnizori. Autoritățile susțin că monitorizează permanent implementarea proiectelor finanțate pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice.

Pe termen lung, aceste investiții ar trebui să contribuie la creșterea competitivității economiei românești și la consolidarea pieței muncii.

Lucrarea, amplasată pe trei silozuri de ciment, acoperă o suprafață de 2.800 de metri pătrați și este vizibilă de pe Drumul Național 72A, care leagă Târgoviște de Câmpulung și Rucăr.

Proiectul se remarcă prin utilizarea tehnologiei Airlite, o vopsea sustenabilă cu proprietăți de purificare a aerului, efect antibacterian și antiviral, dar și cu capacitatea de auto-curățare. Pe anumite secțiuni ale lucrării a fost utilizată vopsea colorată Airlite, iar pe alte zone o vopsea standard protejată cu Airlite Clear Coat, un strat transparent care integrează aceeași tehnologie și oferă aceleași beneficii de reducere a poluării și de igienizare a suprafețelor.

Vopseaua care purifică aerul

Tehnologia este activată de lumină și acționează automat, fără consum de energie și fără întreținere. Odată aplicată pe suprafață, vopseaua contribuie la neutralizarea oxizilor de azot – gaze poluante provenite în special din traficul rutier și din industrie, care afectează calitatea aerului și pot provoca probleme respiratorii – și la reducerea altor poluanți din aer, împiedicând în același timp dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiurilor.

Impactul în cifre

Potrivit companiei, efectele acestei tehnologii pot fi traduse și în cifre relevante pentru comunitate. Suprafața de aproximativ 2.800 mp acoperită cu vopsea Airlite are o capacitate de purificare a aerului comparabilă cu cea a unei păduri de aceeași dimensiune.

În doar 12 ore, muralul poate neutraliza oxizii de azot generați de 599 de autoturisme pe benzină Euro 6 care circulă zilnic timp de un an, ceea ce înseamnă eliminarea a aproximativ 157 de kilograme de oxizi de azot anual.

Artă pentru mediu, la 40 m

Lucrarea a fost semnată de artista vizuală Wanda Hutira, cunoscută pentru intervențiile sale de artă urbană la scară mare și pentru proiectele care explorează relația dintre natură și spațiul construit. Pictura a fost realizată pe parcursul unei luni, la finalul anului 2025, cu sprijinul unei echipe specializate în lucrări la înălțime, intervenția având loc la aproximativ 40 de metri deasupra solului.

„Ne-am dorit să demonstrăm că sustenabilitatea poate fi integrată nu doar în produsele și procesele noastre, ci și în modul în care interacționăm cu comunitățile din care facem parte. Muralul de la Câmpulung este mai mult decât o intervenție artistică – este o declarație despre direcția în care evoluează industria construcțiilor și despre angajamentul Holcim România de a construi durabil, responsabil și cu impact pozitiv pe termen lung”, a explicat Cornel Banu, director industrial al Holcim România.

Holcim Premium Blue

Proiectul este parte a noii platforme de brand lansate de grupul Holcim la nivel mondial în 2025, prin care compania își consolidează poziția de partener în domeniul construcțiilor sustenabile. Noua identitate vizuală introduce Holcim Premium Blue, un bleumarin intens devenit culoarea principală a brandului, simbol al încrederii și al angajamentului pe termen lung. Culoarea se regăsește și în compoziția muralului realizat la Câmpulung.

Tehnologia Airlite pentru aer curat

Reprezentanții companiei care a dezvoltat tehnologia Airlite au subliniat că astfel de proiecte pot transforma suprafețe urbane sau industriale obișnuite în elemente active pentru protejarea mediului.

„Acest mural demonstrează că arta poate deveni un instrument concret de sustenabilitate, transformând suprafețe obișnuite în soluții active pentru îmbunătățirea calității aerului. Fiecare proiect realizat cu tehnologia Airlite contribuie la orașe mai sănătoase și aduce beneficii reale comunității”, a declarat Sara Alemanno, responsabilă de marketing și comunicare și coordonatoare a proiectelor artistice în cadrul The Blue Planet.

Producție cu carbon redus la Câmpulung

Fabrica Holcim din Câmpulung este considerată unul dintre reperele rețelei internaționale a grupului în ceea ce privește implementarea tehnologiilor și proceselor sustenabile. Aici sunt produse și soluții cu amprentă redusă de carbon din portofoliul companiei, inclusiv cimentul ECOPlanet PLUS.

Primele atacuri asupra Iranului au fost anunțate sâmbătă dimineață. Operațiunea „Epic Fury” a fost pornită când bursele din SUA, Europa și Asia nu erau deschise. Majoritatea piețelor financiare funcționează doar de luni până vineri, ceea ce înseamnă că evenimentele majore care au loc în weekend nu pot fi reflectate imediat în prețuri. De obicei, reacțiile investitorilor apar abia la redeschiderea tranzacțiilor, luni dimineață, scrie Euronews.

În trecut, investitorii ar fi fost nevoiți să aștepte redeschiderea contractelor futures sau a burselor pentru a evalua impactul unui astfel de șoc geopolitic.

Criptomonedele au devenit „piața” în weekend

De această dată, investitorii au avut o alternativă: platformele cripto descentralizate, care funcționează permanent și permit tranzacții aproape instantanee. Una dintre cele mai active a fost platforma Hyperliquid. Aici volumul tranzacțiilor a crescut rapid, atingând aproximativ 200 de milioane de dolari într-un interval de 24 de ore.

Contractele legate de petrol tranzacționate pe această platformă au crescut cu peste 5% imediat după anunțul atacurilor. S-au oferit astfel primele semnale privind reacția piețelor înainte de redeschiderea burselor tradiționale. În același timp, tokenul Tether Gold (XAUT), susținut de rezerve de aur fizic, a depășit un volum de tranzacționare de 300 de milioane de dolari în doar 24 de ore.

Presiune tot mai mare pentru piețe financiare deschise permanent

Succesul platformelor cripto în timpul acestui weekend tensionat pune presiune pe bursele tradiționale să extindă programul de tranzacționare. New York Stock Exchange lucrează deja la o platformă bazată pe blockchain. Aceasta va permite tranzacționarea continuă a acțiunilor și ETF-urilor, cu decontare instantanee.

De asemenea, Nasdaq a propus extinderea programului de tranzacționare a acțiunilor la aproximativ 23 de ore pe zi. Aceste inițiative sunt motivate de frecvența tot mai mare a evenimentelor geopolitice sau economice majore care apar în afara orelor tradiționale de tranzacționare.

Legislația cripto rămâne blocată în SUA

Deși infrastructura cripto a demonstrat că poate funcționa eficient în timpul unei crize globale, cadrul legislativ din Statele Unite rămâne incert. Un proiect de lege important pentru reglementarea pieței cripto, denumit Digital Asset Market Clarity Act, a trecut de Camera Reprezentanților în 2025. Deocamdata a rămas blocat în Senat din cauza disputelor dintre sectorul bancar și industria cripto.

Chiar și intervenția publică a președintelui Donald Trump nu a reușit până acum să deblocheze procesul legislativ.

Un moment care ar putea schimba piețele financiare

Pentru mulți analiști, weekendul în care a izbucnit conflictul cu Iranul ar putea marca un moment de cotitură pentru finanțele globale. Astfel, pentru prima dată piețele cripto au devenit practic singura platformă unde investitorii au putut reacționa imediat la o criză geopolitică majoră. Practic s-a putut demonstra în timp real potențialul tranzacționării financiare non-stop.

În aceste domenii au intrat în incapacitate de plată 5.824 de firme, dintr-un total de 7.553 de insolvențe la nivelul întregii economii, arată datele din raport, scrie Ziarul Financiar.

Specialiștii explică avansul riscului de insolvență prin tensiuni de lichiditate și degradarea comportamentului de plată, în special în sectoarele dependente de plățile statului, precum lucrările de construcții, dar și în cele influențate direct de consumul privat.

„Riscul de insolvenţă a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiţionată (…) de comportamentul de plată al statului român (…) dar şi pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat”, a declarat Bogdan Nichişoiu, regional (Central & Eastern Europe) enhanced information manager la Coface.

Concentrarea insolvențelor în câteva industrii trebuie corelată și cu numărul mare de actori economici din fiecare sector, notează raportul. Comerțul este principala „industrie” a României atât ca volum de activitate, cât și ca număr de firme, incluzând de la retail și angro până la auto și distribuție farma. În total economie existau aproape 1,7 milioane de firme active juridic în 2024 (companii și PFA-uri), iar 422.000 declarau comerțul ca activitate, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din total.

Per ansamblu, numărul insolvențelor a crescut cu 3,8% în 2025, la un maxim al ultimilor ani, potrivit Coface. Totodată, numărul companiilor mari intrate în insolvență – cele cu cifră de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024 – a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani: 684 în 2025, față de 610 în 2024. Coface califică evoluția drept „un semnal de alarmă”.

Pe segmentul măsurilor de prevenție, anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, de peste două ori mai multe decât în anul anterior.

În privința contextului, Coface menționează impactul conflictului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, alături de presiunea angajamentului guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Pentru 2026, compania anticipează că dinamica economiei va rămâne afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și riscurile geopolitice, subliniind însă că mediul de afaceri din România rămâne „dinamic”, cu o capacitate ridicată de regenerare.