Mediafax

Americanii au fost reținuți pe insula Gwanghwa, aflată pe linia frontului, înainte de a arunca sticlele în mare, astfel încât acestea să poată pluti spre țărmurile nord-coreene, au declarat doi ofițeri de poliție din Gwanghwa. Aceștia au adăugat că americanii sunt anchetați pentru acuzații de încălcare a legii privind gestionarea siguranței și a dezastrelor.

Polițiștii, care au solicitat anonimatul deoarece nu au fost autorizați să vorbească cu presa pe această temă, au refuzat să furnizeze detalii personale despre americani, în conformitate cu normele de confidențialitate. Poliția din Gwanghwa a declarat că nu a găsit ce se află pe stickurile USB.

Ambasada Statelor Unite în Coreea de Sud nu a avut niciun comentariu public imediat, potrivit AP

Timp de ani de zile, activiștii au încercat să trimită pe cale maritimă sticle de plastic sau baloane cu pliante de propagandă împotriva Coreei de Nord, dar și stickuri USB cu drame sud-coreene și cântece K-pop, o practică care a fost interzisă în Coreea de Sud în perioada 2021-2023 din cauza temerilor că aceasta ar putea accentua tensiunile cu Nordul.

În 2023, Curtea Constituțională a Coreei de Sud a anulat o lege controversată care incrimina trimiterea de pliante și alte articole către Coreea de Nord, considerând-o o restricție excesivă a libertății de exprimare.

Cu toate acestea, de la preluarea mandatului la începutul lunii iunie, noul guvern liberal al președintelui Lee Jae Myung face presiuni pentru a reprima astfel de campanii civile pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Coreea de Nord și pentru a promova siguranța rezidenților sud-coreeni din prima linie.

Articolul Activiști americani reținuți după ce au încercat să trimită orez și Biblii în Coreea de Nord pe mare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Ucraina are ca obiectiv o întâlnire între Zelenski și Putin pentru negocieri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O prevedere-cheie din proiectul de lege promovat de Donald Trump, care urmează să reducă sprijinul medical oferit de stat persoanelor cu venituri mici, prin programul Medicaid, a fost respinsă de Senat pe motiv că încalcă regulile procedurale. Măsura reprezintă un obstacol major pentru republicani, care se grăbesc să adopte pachetul legislativ până la 4 iulie, termenul-limită fixat de Trump, ce coincide cu ziua Americii.

Republicanii mizau pe limitarea accesului la Medicaid și pe reducerea altor programe sociale, precum bonurile de alimente, pentru a compensa pierderile bugetare. În acest sens, proiectul lui Trump prevede reduceri masive de taxe în valoare de 3,8 trilioane de dolari, potrivit AP News.

Senatorii au respins și reducerile care pot afecta spitalele rurale

Una dintre cele mai controversate propuneri este limitarea taxei pentru furnizorii de servicii medicale, o metodă folosită de statele americane pentru a atragerea fondurilor federale și susținerea spitalelor. Aproape toate statele, mai puțin Alaska, aplică această taxă, iar criticii spun că tăierile ar afecta spitalele rurale, care riscă să se închidă.

Camera Reprezentanților, camera inferioară a Congresului SUA,  votase propunerea de lege cu o „înghețare” a acestei taxe, nu o reducere: „Am vorbit cu președintele Trump, care mi-a spus să revenim la propunerea Camerei,” a declarat senatorul republican Josh Hawley, care se opune schimbărilor, fiind considerat un conservator dur.

Tăierile ar lăsa fără ajutor medical peste 10 milioane de persoane

Liderii republicani iau în calcul amânarea intrării în vigoare a unora dintre prevederi pentru a le conforma regulilor Senatului. Alte propuneri trebuie și ele revizuite, inclusiv modificările aduse programului de bonuri alimentare și restricțiile la servicii de sănătate. Propunerile se referă la reducerea accesului la bonuri alimentare pentru adulții apți de muncă și limitarea accesului imigranților fără cetățenie la programe publice de sănătate, precum Medicaid.  Fără aceste ajustări, proiectul riscă să nu treacă de Senat, unde orice prevedere neconformă cu regulile procedurale este eliminată automat sau blocată dacă nu obține 60 de voturi.

Republicanii argumentează că vor să reducă ajutoarele acordate persoanelor sărace susținând că doresc să readucă Medicaid la „misiunea sa originală”, respectiv sprijinirea femeilor și copiilor. Democrații avertizează însă că măsurile vor afecta direct milioane de americani vulnerabili. „Tăierile masive din Medicaid vor afecta peste 10 milioane de oameni, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și familii care muncesc”, a declarat senatorul democrat Ron Wyden.

Trump pierde sprijinul pentru ofesiva împotriva ajutoarelor sociale

Între timp, parlamentarul Senatului a respins și alte prevederi incluse în proiect: un plan GOP de rambursare automată și mai strictă a împrumuturilor studențești și chiar o tentativă de desființare a Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor, instituția care apără drepturile clienților față de abuzuri bancare și practici financiare incorecte.

Tot joi, republicanii au renunțat și la ”revenge tax”, o clauză fiscală care ar fi permis impozitarea companiilor americane cu acționari din anumite țări străine. Clauza a fost retrasă la cererea secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care a recizat că a ajuns la „acorduri separate cu acele state”.

Deși republicanii insistă că vor trece proiectul de lege, calendarul devine tot mai strâns, iar opoziția democrată rămâne fermă. Pentru moment, planul lui Trump de a reduce ajutorul medical acordat americanilor cu venituri mici rămâne blocat.

Articolul Planul lui Trump de reducere a asistenței medicale pentru săraci a fost oprit în Senat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelungește termenul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă perioadă de 3 luni, respectiv până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv, cu efecte în combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, în vederea menținerii puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza inițial 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, iar lista a fost extinsă.

Lista actuală a alimentelor vizate include:

• pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300–500 grame, fără specialități;

• lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;

• brânză telemea de vacă vrac;

• iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;

• făină albă de grâu tip “000”, până la 1 kg;

• mălai până la 1 kg;

• ouă de găină calibrul M;

• ulei de floarea-soarelui până la 2 l;

• carne proaspătă de pui;

• carne proaspătă de porc;

• legume proaspete vrac;

• fructe proaspete vrac;

• cartofi proaspeți albi vrac;

• zahăr alb tos până la 1 kg;

• smântână – 12% grăsime;

• unt până la 250 grame;

• magiun până la 350 grame.

Plafonarea adaosului comercial, introdusă în 2023 pentru prima dată

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă pentru prima dată în iulie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023, adoptată de Guvern. Măsura a stabilit un plafon de maximum 20% pentru procesatori și retaileri și de cel mult 5% pe întreg lanțul de distribuție. Inițial, reglementarea s-a aplicat pentru 14 categorii de produse alimentare de bază, iar nerespectarea acesteia putea atrage sancțiuni între 100.000 și 2 milioane de lei.

În luna octombrie 2023, Guvernul a prelungit măsura și a extins lista de produse vizate, prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2023. Astfel, plafonarea a fost aplicată și altor produse precum orezul, cozonacul sau bulionul, numărul total de categorii alimentare vizate ajungând la 21.

În martie 2024, Parlamentul a aprobat această măsură prin Legea nr. 5/2024, care a consfințit menținerea plafonării până la 31 decembrie 2024. Ulterior, în decembrie 2024, Guvernul a decis să continue aplicarea plafonului prin OUG nr. 152/2024, extinzând termenul până la 30 iunie 2025 și păstrând aceleași limite – 20% pentru procesatori și retaileri și 5% pentru lanțul de distribuție.

Acest cadru legislativ constituie fundalul pentru noul proiect de Ordonanță publicat recent de Ministerul Agriculturii, care prevede o posibilă prelungire suplimentară a plafonării până la 30 septembrie 2025.

Articolul Prețurile la alimentele de bază ar putea rămâne neschimbate încă trei luni: OUG publicat de Ministerul Agriculturii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB) a anunțat vineri că șase jandarmi au fost sancționați disciplinar în urma unei anchete interne, declanșate după ce trei persoane au reclamat comportamentul acestora în timpul aplicării procedurilor legale la evenimentul Bucharest PRIDE 2025.

Potrivit unui comunicat oficial, sancțiunile au fost aplicate în urma constatărilor comisiei de verificare, care a identificat abateri de la normele instituționale. Reprezentanții Jandarmeriei au precizat că aceste sancțiuni implică și pierderea unor drepturi financiare pentru o perioadă determinată.

„Reiterăm faptul că nu vom tolera niciodată vreo abatere de la normele şi principiile deontologice care guvernează funcționarea instituţiei noastre”, a transmis DGJMB.

Articolul Sancțiuni disciplinare pentru 6 jandarmi în urma incidentelor de la Bucharest Pride 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit în această dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot astăzi, premierul a discutat și cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu”, anunță Executivul.

Potrivit sursei citată, întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare.

„Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar”, se arată în finalul comunicatului.

Articolul Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu bancherii pe tema situației economice actuale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

The President of Romania, Nicușor Dan, has convened the meeting of the Supreme National Defense Council, which will take place on Monday, at 12:00, at the Cotroceni Palace, the Presidential Administration announced.

According to the cited source, the agenda of the meeting includes topics related to the status and prospects of the conflict in Ukraine following the illegal and unjustified aggression of the Russian Federation and implications for Romania, the armed forces and means of Romania that can be made available for participation in missions and operations outside the territory of the Romanian state in 2026, an information regarding the phenomenon of tax evasion, as a threat and risk to national security, one regarding the situation created as a result of the flooding of the Praid Salt Pan. Implications for the community and the environment, but also the activity carried out by the National Cyber ​​Security Directorate in 2024 and the main objectives for 2025.

„During the Council meeting, other current topics in the field of national security will also be analyzed,” the statement reads at the end of the statement.

The last meeting of the CSAT took place on April 30, under the leadership of Ilie Bolojan, interim president at the time.

Articolul Dan convenes first meeting of the Supreme National Defense Council in his term apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

This is the first time that a Romanian institute has received such a designation from UNESCO, which is a recognition of the level of Romanian research in the field of materials physics.

TRISE (Transfer of Research Results into STEM Education) is a UNESCO Chair-type program that seeks to connect research laboratories and classrooms. The basic idea is simple: to bring recent scientific discoveries directly to students and pupils, in order to better prepare future researchers.

The institute in Măgurele will coordinate a global network of similar institutes that have the same goal: to make science, technology, engineering and mathematics education more attractive and more connected to the realities of modern research.

This will allow Romanian researchers to collaborate more easily with colleagues abroad and Romanian students will have access to high-quality international educational programs.

The program will also allow local communities to benefit from the transfer of knowledge from laboratories to the economic and educational sectors.

Articolul Romania opens a new path in international research apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Prime Minister Ilie Bolojan met this morning with the Romanian Association of Banks (ARB), represented by President Bogdan Neacșu. Also today, the Prime Minister also discussed with the Council of Banking Employers of Romania (CPBR), represented by Mihaela Bîtu”, the Executive announces.

According to the cited source, the meetings took place in the context of preparing a package of measures for fiscal consolidation and aimed at exchanging opinions on the current economic situation, financial stability and general development prospects.

„These discussions are part of a broader series of consultations with institutions and organizations from various fields, through which the Government aims to build a set of effective fiscal measures to reduce the budget deficit,” the statement concludes.

Articolul Prime Minister Ilie Bolojan met with bankers apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Între 27 și 30 iunie 1941 a avut loc unul dintre cele mai sângeroase episoade antisemite din România celui de-al Doilea Război Mondial.

Sub conducerea Mareșalului Ion Antonescu, autoritățile române (jandarmi, polițiști, armată, chiar și civili) au pornit o vânătoare sistematică de evrei.

Cu puțin timp înainte, Germania și aliații săi, printre care și România, declanșase Operațiunea Barbarossa, o campanie sistematică de propagandă antisemită, în care evreii erau acuzați că ar colabora cu rușii.

Armata, Mareșalul și evreii

În 1941, la Iași locuiau aproximativ 45 000 de evrei. Între 27 și 30 iunie 1941, au fost uciși peste 13 000 de evrei (după unele surse, chiar și mai mulți). Evreii au fost bătuți, împușcați în stradă, duși în clădiri publice (chiar și la Chestura de Poliție) și torturați.

Sursa: Facebook

Mii de oameni au fost îmbarcați în „trenurile morții”, unde au murit sufocați sau de sete, după ce au fost plimbați oreîntregi fără apă și hrană.

Crimele au fost acoperite de regimul Antonescu, iar responsabilii au scăpat, pentru multă vreme, nepedepsiți. La procesele care au avut loc după război, doar o parte dintre aceștia au fost trași la răspundere.

Regimul comunist care a urmat nu a vorbit deschis despre Pogrom, ba chiar a folosit acest sângeros eveniment în scop propagandistic, fără să recunoască amploarea culpei regimului Antonescu.

În 2004, în raportul întocmit de Comisia Wiesel, Pogromul de la Iași este recunoscut oficial de statul român drept un act de genocid.

Sursa: Facebook

Iașiul rămâne orașul cunoscut cu preponderență pentru Pogrom, însă asemenea masacre au mai avut loc și în alte orașe, ca București, Dorohoi și Galați.

„Fie memoria victimelor binecuvântată”

Ambasada Isarelului în România comemorează acest eveniment, onorând memoria celor uciși.

Într-o postare pe Facebook, ambasada notează:

„În urmă cu doar 84 de ani, la Iași a avut loc cel mai mare masacru din istoria modernă României, în timpul căruia o treime din populația evreiască din Iași a fost ucisă. Cu un an înaintea Pogromului de la Iași, fuseseră săvârșite masacrele de la Dorohoi și Galați.

Acum, în Israel, descendenții supraviețuitorilor Holocaustului din România – numeroși supraviețuitori au emigrat în Israel după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial – duc mai departe moștenirea părinților și bunicilor lor, onorându-le memoria.

Sursa: Facebook

În anul 1941, la Iaşi locuiau aproximativ 45.000 de evrei.

Sub ordinul „Să curețe Iașul de evrei”, Mareșalul Ion Antonescu a comandat evacuarea evreilor din oraş pe 27 iunie 1941, iar în noaptea de 28/29 iunie, autorităţile române împreună cu militarii germani au început arestările şi execuţiile evreilor.

Peste 13.000 de evrei au fost uciși cu brutalitate în timpul Pogromului de la Iași. O comunitate întreagă, ce existase de mai bine de trei secole, a fost distrusă.

Sursa: Facebook

Amintim faptul că, în plus față de cele mai cunoscute pogromuri (București și Iași), au mai avut loc numeroase alte violențe și masacre împotriva populației evreiești pe întreg teritoriul României: cele mai grave acțiuni antievreieşti ale armatei române au fost crimele de la Dorohoi și Galați. Masacrul de la Galați a avut loc pe 30 iunie 1940 și a curmat viața a 400 de oameni, iar cel din Dorohoi a avut loc în ziua de 1 iulie 1940 și a curmat viața a 50 de oameni.

În 1944, Ion Antonescu a încercat să-și justifice politicile represive și să minimizeze responsabilitatea pentru atrocitățile comise împotriva evreilor și altor grupuri, prezentându-le drept măsuri militare sau de securitate necesare. Totuși, documentele și mărturiile ulterioare au confirmat implicarea directă a regimului său în crime împotriva umanității.

Datoria fiecăruia dintre noi este de a nu uita, obligația noastră, a tuturor, este de a ne aminti.

Fie memoria victimelor binecuvântată”, cu hashtagurile „weremember”, „neveragain”, „neverforget”.

Articolul 84 de ani de la Pogromul de la Iași. Ambasada Israelului comemorează masacrul și nu-i uită nici pe evreii uciși în alte orașe apare prima dată în Mediafax.