Premierul susține că a avut luni discuții pe această temă și că există un acord al coaliției pentru a lucra la un proiect de lege care să crească vârsta de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională.

„În așa fel încât și aici, unde oamenii se pensionează la 47, 50, 52, 53 de ani, să crească vârsta de pensionare, să se reducă situațiile în care te poți pensiona accelerat, pentru nu mai are cine să îi înlocuiască pe cei care ies la pensie”, a declarat șeful Guvernului, la Digi24.

El spune că este anormal să ai sisteme de pensionare accelerate „cât timp încă ești în deplinătate a facultăților fizice de a genera acea activitate”. Premierul spune că în situațiile speciale, unde condiția fizică este una obligatorie, vor funcționa anumite derogări.

„Dar nu e normal să existe în masă aceste derogări și săptămâna viitoare vom prezenta un proiect de lege în acest sens. Trebuie să o facem și asta pentru că este un angajament în pachetul pe administrație, avem niște termene care decurg de la adoptarea acestui pachet și partea de creștere a vârstei de pensionare în aceste sectoare este o necesitate din toate punctele de vedere”, a adăugat Ilie Bolojan.

El susține că proiectul va fi pus săptămâna viitoare în transparență.

Întrebat despre analiza internă din PSD privind rămânerea la guvernare după 20 aprilie, șeful statului a spus că, în acest moment, există în continuare un angajament politic al partidelor din coaliție pentru menținerea formulei actuale.

„În primul rând, o consultare este un gest democratic. Mai departe, pentru moment avem o coaliție. Avem un angajament al fiecăruia dintre aceste partide că doresc să guverneze. Și continuăm în formula asta”, a spus Nicușor Dan.

Referindu-se la atacurile publice dintre partidele aflate la putere, președintele a afirmat că acestea fac parte din jocul politic, însă a subliniat că, pe zona administrativă, colaborarea funcționează.

„Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obișnuim cu situația asta. Dar, pe de altă parte, când e vorba să ia niște măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează. Deci este combinație de administrativ cu joc politic. Pe partea administrativă funcționează”, a declarat șeful statului.

Întrebat dacă România este pregătită pentru un guvern minoritar în eventualitatea ieșirii PSD de la guvernare, Nicușor Dan a respins acest scenariu.

„Nu cred că e o soluție fericită pentru momentele pe care le trăim. Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliția spun că vor să guverneze și fiecare are niște condiții pentru ca asta să se întâmple ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înțeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a spus președintele.

Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, președintele a evitat un răspuns direct și a invocat atribuțiile constituționale.

„Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Președintele numește, Parlamentul susține guvernul pe toată perioada desfășurării exercițiului”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că a discutat în ultimele zile cu liderii partidelor din coaliție.

Publicația Europa Liberă România se închide, după opt ani pe piața presei quality în România. Același destin îl are și filiala din Bulgaria a publicației.

Potrivit chiar publicației Europa Liberă, pe 31 martie 2026 se vor publica ultimele articole.

Decizia desființării nu ține de dinamica internă a publicației, ci vine din exterior.

În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.

Problemele de finanțare ale Europei Libere erau vechi, după cum Mediafax a arătat aici.

Europa Liberă și-a menținut constant relevanța în presa românească

Europa Liberă, o publicație a elitei profesionale jurnalistice, e unul dintre ultimele bastioane ale jurnalismului de calitate, în care respectul pentru adevăr și informare corectă primează.

Articolele, investigațiile și interviurile realizate de Europa Liberă România au fost citate de 6.060 de ori în perioada ianuarie 2024 – martie 2026, potrivit unui raport mediaTRUST publicat cu puțin timp înainte de închiderea redacției, programată pentru 31 martie.

Analiza arată că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere.

Vârfuri de impact în 2024 și 2025

În 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări și s-a clasat pe locul patru între cele mai preluate surse online. Un moment de vârf a fost în februarie, când un interviu cu șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina.

În 2025, publicația a urcat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări.

Cele mai multe preluări au fost generate de investigații de impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale privind riscurile economice ale României.

Investigațiile care au generat cele mai multe reacții

Printre subiectele intens preluate s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi dat mită înainte de a deveni politician, documente care arătau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați despre riscul intrării țării în incapacitate de plată, informații potrivit cărora guvernul ar fi folosit fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor.

De asemenea, interviurile cu oficiali de top au continuat să genereze interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan privind posibila închidere a unor companii de stat neperformante.

Relevanță menținută până la final

Și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior.

Potrivit mediaTRUST, nivelul ridicat de citare arată că închiderea publicației nu a fost determinată de pierderea relevanței editoriale, ci de factori externi.

„Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se arată în raport.

Contradicții între ședințele de coaliție și spațiul public

Bolojan a afirmat că, deși ședințele de coaliție se desfășoară într-un cadru „rezonabil”, tensiunile apar ulterior, în spațiul public. „Când am avut ședințele de coaliție, ele se derulează într-o manieră pe care eu spun că rezonabilă. Însă, în afara ședinței de coaliție sau după aceea, lucrurile se schimbă foarte mult, escalădându-se cu atacurile, cu criticile și așa mai departe”, spune premierul, luni la Digi24. 

Întrebat dacă a discutat direct cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan a afirmat că nu a reușit să aibă un astfel de dialog întrucât s-a concentrat pe dificultățile cu care se confruntă Guvernul: „Situația te obligă să te concentrezi pe problemele grave care vin zi de zi, de la tot ce înseamnă problemele legate de combustibil, de la absorbția de fonduri europene, de la restructurări, de la controlul deficitelor, de la problemele din energie, în general, pentru a lucra să scădem prețul și așa mai departe”. 

„E posibil să avem o criză”

Premierul a atras atenția că s-ar putea ajunge la o criză politică, însă a subliniat că o schimbare guvernamentală, nu ar duce la rezolvarea problemelor. „E posibil să avem o criză în perioada următoare, asta este situația”, spune Bolojan, adăugând. „Problemele  nu dispar dacă o persoană sau alta pleacă”. 

Prim-ministrul a făcut apel la stabilitate, subliniind situația internațională dificilă: „România, în momentul de față, nu are nevoie de o criză politică care se suprapune peste criza bugetară, care nu poate fi rezolvată de nimeni de pe o zi pe alta, și care se suprapune pe criza care vine din războaiele pe care le avem, din Golf, din Ucraina și așa mai departe”. 

Miza PNRR

Pe lângă situația internațională, Ilie Bolojan a atras atenția la provocările interne care necesită stabilitate precum finalizarea și absorbția integrală a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„România are nevoie de o stabilitate politică pentru că deciziile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, legată de absorbția de fonduri europene, legată de investițiile pe care trebuie să le facem, de jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim.  altfel în vară vom discuta despre cine este responsabil pentru banii pe care i-a pierdut România din PNRR. Și gândiți-vă că avem de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august și dacă nu facem ce trebuie ar fi mare păcat să pierdem atât sume din granturi, pentru că jumătate sunt granturi, dar și în sume de împrumuturi, gândindu-ne că aceste sume de împrumuturile rambursăm într-un termen îndelungat la niște dobânzi foarte mici”, susține Ilie Bolojan. 

Declarațiile premierului Ilie Bolojan sunt făcute, ca urmare a consultărilor interne în cadrul Partidului Social Democrat, lansate de președintele Sorin Grindeanu. O decizie privind viitorul guvernamental va fi luată pe 20 aprilie, însă Grindeanu susține că majoritatea membrilor PSD susțin schimbarea actualei structuri guvernamentale.

Potrivit Gărzii Naționale de Mediu (GNM), controalele desfășurate în județul Alba au fost înregistrate cu bodycamuri, echipamente folosite în premieră într-o acțiune de acest tip.

„Introducerea camerelor video purtate de comisari vine ca un pas spre mai multă transparență și o documentare mai clară a situațiilor din teren. Echipamentele au fost achiziționate prin fonduri PNRR și vor fi folosite și în alte acțiuni. Dincolo de această noutate, rezultatele arată o realitate care ridică semne de întrebare”, transmite GNM.

În doar 6 zile, comisarii au făcut 17 controale la operatori din domeniul exploatării agregatelor minerale. În urma acestora au fost aplicate 27 de sancțiuni.

Amenzi de 755.000 lei

Este vorba de 16 amenzi, în valoare totală de 755.000 lei, 6 avertismente și 5 sancțiuni complementare. Dintre acestea, trei au vizat oprirea activității, iar în două cazuri s-a dispus desființarea lucrărilor și readucerea terenului la starea inițială.

În teren, comisarii au găsit probleme în respectarea regulilor privind protecția apelor, depozitări necorespunzătoare, activități desfășurate fără măsuri reale de protecție a mediului și chiar fără autoritzații.

„Un caz aparte îl reprezintă și o primărie care a fost sancționată, pentru că nu a intervenit pentru a limita efectele unor practici ilegale legate de gestionarea deșeurilor”, arată GNM.

După ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, în întocmirea bugetului de stat, să mute banii de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale, Curtea Supremă de Justiție a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.

ÎCCJ cere Curții de Apel următoarele:

• Guvernul și ministerului de Finanțe să fie obligate la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026
• să emită actele administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în 3. anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
• să stabileacă prin dispozitiv un termen de executare de maxim 10 zile precum şi amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
• să aplice penalitățile de 2% pe fiecare zi de întârziere.

ÎCCJ invocă în acțiunea în Justiție o serie de motive, printre care:

• Refuzul nejustificat al Ministerului Finanțelor şi Guvernului de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive
• Prin acest refuz nejustificat sunt încălcate, de asemenea, așa cum vom arăta în continuare, principiile constituționale care constituie pilonii de construcție ai statului de drept, respectiv: Articolul 1 alin. 3, alin. 4 şi alin. 5 din Constituţie: Încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, subminând legitimitatea instanţelor judecătoreşti;
• Articolul 16 privind egalitatea în drepturi, nimeni nu este mai presus de lege.
• Articolul 21 alin. 2 şi 3 – Accesul liber la justiție sub cele două componente: dreptul la un proces echitabil în faza de executare, dar şi soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
• Articolul 41 din Constituţie: Afectarea protecţiei sociale a salariaților prin condiţiile şi termenii impuşi asupra drepturilor salariale restante.
• Articolul 44 din Constituţie: Limitarea dreptului la proprietate, în ceea ce priveşte reeşalonarea drepturilor salariale restante pe o perioadă de încă 5 ani
• Articolul art. 115 alin. 4 şi 6 din Constituţie: afectează, în sens negativ, dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului ,,a afecta” a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind în acest mod dispozițiilor art. 115 alin. 6 din Legea fundamentală.
• Articolul 6 al CEDO: imposibilitatea executării silite şi refuzul achitării drepturilor de la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti afectează dreptul la un proces echitabil şi accesul la o instanţă eficientă. – art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
• Prin neachitarea sumelor restante este afectat dreptul de proprietate al tuturor judecătorilor care sunt în posesia unor titluri executorii neplătite de mai bine de 10 ani, încălcându-se art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană а Drepturilor Omului.
• Încălcarea principiului securității raporturilor juridice

Procesul va fi decis în Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

UPDATE

Anchetatorii anunță că fetele au fost găsite într-o zonă împădurită, la aproximativ 4 kilometri de localitate. Acestea erau flămânde, speriate și murdare.

Un pădurar le-a găsit și le-a adus în localitate după ce a anunțat Poliția. Fetele au fost preluate de polițiști și însoțite de părinți sunt duse la o unitate medicale pentru a le fi verificată starea sănătății.

Știrea inițială:

Ministerul Afacerilor Interne anunță că cele două fete dispărute duminică au fost găsite luni.

„Rebeca și Melisa sunt în siguranță! Două vieți salvate prin solidaritate, implicare și speranță. Vă mulțumim tuturor celor care nu ați rămas indiferenți. Respect și recunoștință colegilor din structurile MAI și voluntarilor- datorită lor, această poveste are un final fericit”, a transmis MAI pe Facebook.

MAI nu a oferit alte detalii.

Rebeca și Melisa, de 5, respectiv 4 ani, au fost căutate de duminică, după ce au dispărut de acasă, din Târnăveni, județul Mureș. Inițial s-a crezut că fetele au fost răpite.

Un conflict între doi elevi ai Colegiului Național de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală a degenerat într-un incident violent, după ce rudele unuia dintre adolescenți ar fi intervenit direct în altercație.
Potrivit informațiilor preliminare, obținute în exclusivitate de MEDIAFAX, totul ar fi pornit de la o glumă considerată nepotrivită, cu posibilă conotație etnică făcută de unul dintre elevi la adresa colegului său. Deși inițial situația nu a escaladat, ulterior, în fața unității de învățământ, elevul ar fi fost așteptat de colegul său, însoțit de mama și prietena acestuia.

Surse apropiate cazului susțin că cele două femei l-ar fi agresat fizic pe adolescent, în timp ce acesta nu ar fi ripostat. Incidentul s-a petrecut în prezența mai multor elevi.
La fața locului a fost chemată Poliția, care a intervenit în scurt timp. Oamenii legii au deschis verificări pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-au produs faptele.
Reprezentanți ai conducerii liceului ar fi sesizat autoritățile, iar cazul este analizat în prezent atât din punct de vedere disciplinar, cât și legal. Incidentul readuce în atenție problema gestionării conflictelor între elevi și a implicării persoanelor din afara școlii în astfel de situații.

Echipa MEDIAFAX s-a deplasat la fața locului și a solicitat un punct de vedere din partea conducerii unității de învățământ, însă reprezentanții acesteia au refuzat să ofere declarații cu privire la incident.

„Este mai rău decât Putin”

Traian Băsescu a declarat că Statele Unite sunt conduse de un președinte care „desconsideră valorile democratice” și care a afectat grav prestigiul internațional al țării, descriindu-l pe Trump drept un afacerist care utilizează puterea militară a SUA din considerente economice. 

„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV. 

Acesta a invocat tendințele expansioniste exprimate de liderul de la Washington: „La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”. 

„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu. 

De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”. 

Avertisment privind Insula Kharg

Privind anunțul legat de distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.

Organizația cere Uniunii Europene să reintroducă taxa temporară pe profiturile excepționale, aplicată în timpul crizei energetice anterioare, notează EFE.

„Companiile petroliere au toate motivele să mențină Europa dependentă de combustibilii fosili, pentru că ele sunt cele care profită de creșterea prețurilor”, a declarat, într-un comunicat, Daniel Quiggin, consilier în cadrul T&E.

Au câștigat deja 1.300 de milioane de euro

Organizația subliniază că marile companii petroliere au obținut deja 1.300 de milioane de euro profituri suplimentare de la începutul conflictului, în urmă cu o lună. Estimările arată că, dacă prețurile actuale se mențin, câștigurile totale ar putea ajunge la 24.000 de milioane de euro.

La data de 23 martie, prețul mediu la pompă în Uniunea Europeană era de 2,06 euro pe litru pentru motorină și 1,89 euro pe litru pentru benzină. Aceste valori reprezintă creșteri de 0,49 euro, respectiv 0,27 euro.

„Umplerea unui rezervor de 55 de litri de motorină costă acum cu aproape 27 de euro mai mult decât înainte de începerea conflictului, iar în cazul unui automobil pe benzină, costul este mai mare cu aproximativ 15 euro”, a transmis organizația.

Se cere o taxă pe profiturile excepționale

„Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxa pe profiturile excepționale și să investească sumele colectate în electrificare și energii regenerabile, care pot rupe definitiv acest cerc”, a mai declarat Quiggin.

În 2022, Uniunea Europeană a introdus o taxă de 33% asupra profiturilor din combustibili fosili care depășeau cu peste 20% media perioadei 2018-2021. Potrivit T&E, această măsură a generat aproximativ 28.000 de milioane de euro în perioada 2022-2023.

„Mecanismul există și ar trebui folosit din nou”, a subliniat organizația.

Totuși, T&E avertizează că eficiența unei astfel de taxe ar putea fi limitată, deoarece aproximativ 20% din motorina consumată în Europa este importată, ceea ce înseamnă că o parte din aceste profituri sunt realizate în afara Uniunii Europene.

Organizația a publicat mai multe estimări privind costurile conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit acestora, șoferii europeni plătesc zilnic cu aproximativ 150 de milioane de euro mai mult pentru combustibil, iar sectorul transportului maritim suportă costuri suplimentare de aproximativ 340 de milioane de euro pe zi din cauza scumpirii petrolului.