O elevă de 15 ani din Bistrița-Năsăud a căzut dintr-un autocar aflat în mers, după ce a apăsat din greșeală un buton de urgență care a acționat deschiderea unei uși de urgență.

Fata ar fi căzut prin ușa de evacuare în caz de urgență, chiar în timp ce autocarul se afla într-o curbă, potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.

Fata este conștientă, în stare stabilă

Incidentul s-a petrecut pe Drmul Național 15A, între Sărățel și Herina.

Șoferul a oprit imediat autocarul și a sunat după ajutor.

Fata a fost dusă la spital pentru investigații.

Potrivit medicilor, este conștientă, în stare stabilă.

Autocarul cu elevi era în drum spre  Brașov.

Potrivit directorului școlii, grupul de elevi e însoțit de două profesoare.

Cercetările continuă.

Potrivit autorităților de la Ankara, racheta a fost interceptată de sistemele NATO de apărare aeriană și antirachetă desfășurate în estul Mediteranei, după ce a intrat în spațiul aerian al Turciei, notează Reuters. 

„O rachetă balistică, despre care s-a stabilit că a fost lansată din Iran și care a intrat în spațiul aerian turcesc, a fost neutralizată de elementele NATO de apărare aeriană și antirachetă desfășurate în estul Mediteranei. Toate măsurile necesare sunt luate cu hotărâre și fără ezitare împotriva tuturor amenințărilor îndreptate asupra teritoriului și spațiului aerian al țării noastre, iar toate evoluțiile din regiune sunt monitorizate cu atenție, având securitatea națională ca prioritate”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul turc al Apărării. 

Teheranul a negat anterior că ar fi lansat rachete spre Turcia  și a propus Ankarei constituirea unei anchete comune pentru clarificarea situației.

Incidentul este al patrulea de acest fel de la începutul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, de la finalul lunii februarie. 

Moțiunea care a vizat-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, a fost depusă la inițiativa Grupului Pace Întâi România. Moțiunea a fost respinsă luni de Senat cu 45 de voturi împotrivă.

„Tocmai a picat a treia moțiune a extremiștilor împotriva Dianei Buzoianu”, a anunțat USR.

Reprezentanții partidului anunță că, astfel, reformele de la Ministerul Mediului continuă.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat Bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”, au scris inițiatorii demersului.

Ei susțin că procedura a fost inițiată „de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”. Documentul este semnat în numele inițiatorilor, de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului și membru al Grupului PACE – Întâi România.

Volodimir Zelenski a declarat că unii dintre partenerii internaționali ai Kievului au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice globale, informează Bloomberg.

Zelenski nu a precizat ce state au făcut această solicitare.

Președintele ucrainean a afirmat, în răspunsuri audio la întrebările jurnaliștilor publicate luni, că este pregătit să oprească loviturile asupra instalațiilor energetice ruse dacă și Moscova își suspendă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Kievul este pregătit pentru o încetare a focului în orice moment, iar un armistițiu de Paște este una dintre opțiuni, a adăugat el.

„Dacă Rusia este pregătită să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, nu vom mai răspunde cu lovituri asupra infrastructurii lor energetice”, a spus Zelenski.

Declarația vine în contextul în care Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra rafinăriilor ruse, vizând una dintre principalele surse de finanțare ale efortului de război al Kremlinului.

Atacurile au coincis cu scumpirea petrolului pe piețele internaționale, după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu țiței, ca reacție la loviturile aeriene ale SUA și Israelului. Pentru a limita șocul de pe piețele energetice, Washingtonul a permis să cumpere volume suplimentare de petrol rusesc.

Zelenski a avertizat, totodată, că precedentele suspendări temporare ale ostilităților cu Rusia nu au avut efecte de durată.

„Dacă rușii sunt pregătiți, să ne propună oricând”, a spus Zelenski. „Suntem gata să rezolvăm această problemă”.

„Suntem mulțumiți de cum a decurs cantonamentul până acum. Am avut o formulă cu mulți jucători noi și am făcut multe lucruri bine”, a declarat selecționerul Angliei, Thomas Tuchel, luni, într-o conferință.

Întrebat despre o comparație cu una dintre principalele rivale la trofeu, Franța, care a învins Brazilia (2-1), în timp ce Anglia a remizat cu Uruguay (1-1), Thuchel a spus că este doar martie, iar la momentul potrivit echipa va fi pregătită.

„Nu poți compara. Este doar martie. Avem nevoie de aceste teste pentru a ne cunoaște mai bine. În majoritatea fazelor am reușit ceea ce ne-am propus. Când va începe turneul, nu te mai gândești la martie. Vom fi pregătiți”, a spus Tuchel.

Selecționerul a recunoscut dificultățile cauzate de programul încărcat al jucătorilor, dar a precizat că nu este nemulțumit de aceștia.

„Sunt dezamăgit, dar nu de jucători, ci de context. Este realitatea finalului de sezon, cu mulți jucători implicați în competiții europene. Avem jucători care au acumulat deja mai multe minute decât în tot sezonul trecut”, a mai spus el.

În același timp, Tuchel a subliniat importanța pauzei mentale și a revenirii în cantonament.

„Jucătorii au avut nevoie de o pauză. Am putut vedea energia cu care s-au întors și dorința de a se reconecta. Este ultimul nostru cantonament înainte de plecarea în America, așa că vrem să ne reconectăm la principiile noastre”, a adăugat selecționerul.

În privința situației medicale, selecționerul a explicat deciziile luate pentru jucătorii accidentați.

„Nu sunt expert medical. Am făcut o evaluare după meci, niciunul dintre ei nu a putut să rămână pentru a juca”, a declarat Tuchel.

Referindu-se la situația lui Declan Rice și Bukayo Saka, tehnicianul a explicat că ambii și-au dorit să continue.

„Au fost evaluați medical. Și-au dorit foarte mult să joace, dar nu avea sens să riscăm. Dacă ar fi fost ultimul meci al sezonului, poate am fi încercat orice pentru a-i ține la lot”, a spus el.

Despre Adam Wharton, selecționerul a precizat că situația nu este gravă.

„A avut o mică problemă, mai degrabă un disconfort decât o accidentare propriu-zisă. Toți vor lipsi câteva zile, dar nu este nimic dramatic”, a încheiat Tuchel.

Anglia va întâlni marți seară, într-un meci amical, de la ora 21:45, selecționata Japoniei, la Londra.

Experții în securitate și în călătorii avertizează asupra unei greșeli pe care o fac turiștii. Ei avertizează că un element nevinovat poate fi exploatat de infractori pentru a obține acces la informațiile și bunurile personale.

Potrivit lui Mike Harvey, director general al 1st Move International, scrierea numelui de familie și a adresei de domiciliu pe eticheta bagajului poate avea urmări grave, anunță Express.

„Atunci când completați etichetele de bagaje, este vital să găsiți un echilibru între a face bagajul ușor de identificat și a păstra în siguranță datele personale. Partajarea prea multor informații vă poate expune la furt de identitate, fraudă financiară, spargere și alte riscuri”, a explicat el.

Harvey spune că prin afișarea adresei de domiciliu hoții află că locuința ar putea fi goală. De altfel, hoții folosesc informatori care merg prin gări și aeroporturi pentru a afla adrese.

De asemenea, informațiile de pe eticheta bagajului pot fi folosite la fraude. Un raport recent publicat de Fox News a dezvăluit că etichetele aruncate, uneori chiar în aeroporturi, au putut fi utilizate într-o escrocherie cu cereri de rambursare.

O avalanșă de rapoarte privind „amenințări cu bomba” a fost înregistrat în Ucraina, anunță Poliția Națională citată de Nexta.

Începând cu ora 11:00, scrisori anonime au ajuns la agenții guvernamentale, școli, bănci, companii și alte instituții.

Poliția anunță că peste 1.200 de astfel de rapoarte au fost înregistrate. Aproximativ o cincime dintre acestea au fost verificate și niciuna nu a fost confirmată.

Experți în explozibili, unități canine și echipe de anchetă lucrează la fața locului.

Evenimentul are loc la Hotel Sheraton și aduce împreună peste 150 de participanți din instituții centrale și locale, dar și din structuri europene. Printre invitați se află și vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, alături de oficiali de rang înalt din Guvern și din instituții cheie.

Proiectul are ca obiectiv principal creșterea eficienței în gestionarea fondurilor nerambursabile și monitorizarea modului în care acestea contribuie la dezvoltarea durabilă a României. Accentul este pus pe consolidarea capacității administrative și pe îmbunătățirea activității Autorităților de Management, a beneficiarilor și a instituțiilor publice.

Parteneriat între instituții cheie ale statului

Inițiativa este implementată în parteneriat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, prin structurile sale specializate, Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Administrație.

La conferință participă și viceprim-ministrul Dragoș Pîslaru, ministrul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului Laszlo Borbely, dar și alți reprezentanți importanți ai administrației publice.

Proiectul vizează nu doar o mai bună gestionare a fondurilor, ci și dezvoltarea unei culturi a sustenabilității în instituțiile publice. În acest sens, vor fi dezvoltate competențe noi pentru angajați și vor fi implementate instrumente moderne de monitorizare.

Traininguri și o hartă a finanțărilor

„Derulat pe parcursul a patru ani, proiectul va urmări coerența Politicii de Coeziune cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) oferind o hartă actualizată a finanțărilor externe nerambursabile în corelare cu ODD, va consolida competențele prin instruirea a 200 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare în domeniul dezvoltării durabile și economiei circulare, prin programe susținute de Institutul Național de Administrație și a 250 de angajați din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale, potențiali beneficiari sau beneficiari de fonduri externe nerambursabile în domeniul statisticii pentru dezvoltare durabilă, prin workshopuri furnizate de Institutul Național de Statistică, contribuind astfel la o administrație eficientă, digitalizată și orientată spre sustenabilitate”, se arată în comunicatul oficial.

Inițiativa urmărește, astfel, nu doar o mai bună utilizare a banilor europeni, ci și o corelare clară între investiții și obiectivele de dezvoltare durabilă asumate de România.

Buget de peste 11 milioane de lei

Proiectul este finanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027. Implementarea se întinde pe o perioadă de 40 de luni, între noiembrie 2025 și februarie 2029.

Bugetul total se ridică la 11.022.259,83 lei, din care 5.802.855,27 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene.

Prin această inițiativă, autoritățile își propun să creeze un sistem mai clar, mai eficient și mai transparent pentru gestionarea fondurilor externe, cu impact direct asupra dezvoltării României.

Creșterile de taxe și măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, care au dus la scădere economică, creșterea inflației și scăderea nivelului de trai în general, nu au avut aproape niciun efect în creșterea încasărilor la bugetul de stat din taxe și impozite, așa cum arată cifrele oficiale prezentate de Ministerul de Finanțe, anunță Gândul. Astfel, guvernul Bolojan a avut venituri fiscale (din taxe și impozite) în valoare de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026. În 2025, însă, cifra era similară: 2,4% din PIB.

În valoare, sumele încasate au crescut, însă a crescut și PIB, a crescut și inflația, astfel că singura comparație relevantă este raportarea la nivelul Produsului Intern Brut. Or, așa cum arată datele, creșterea încasărilor guvernului din taxe și impozite este de numai 0,2% din PIB.

Avalanșă de creșteri de taxe în 2025 și 2026

Guvernul Bolojan a crescut aproape toate taxele, de la TVA la impozite locale sau taxe vamale. Gândul face o trecere în revistă a majorărilor:

TVA standard a crescut de la 19% la 21%, de la 1 august 2025
TVA redusă pentru unele bunuri/servicii a crescut de la 9% la 11%;
Accize majorate la carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice, începând cu 1 august 2025.
CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei/lună, introdusă de la 1 august 2025
Impozitare mai dură a câștigurilor din jocuri de noroc, cu sistem progresiv care urcă până la 40% pentru partea care depășește anumite praguri
Rovinieta s-a scumpit de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, rovinieta anuală a urcat de la 28 euro la 50 euro
Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026;
Impozitele locale au crescut cu 50-100%;
Taxă pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026.

Efecte minime în buget ale creșterilor de taxe, dar costuri enorme

Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată că aproape toate categoriile de venituri din taxe sau impozite nu au înregistrat creșteri în primele două luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, ba chiar unele au înregistrat scăderi.

De exemplu, în ciuda creșterii accizelor, guvernul Bolojan a încasat mai puțin, ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 și 0,3% în 2026.

Costuri uriașe

Pe de altă parte, costurile sunt uriașe. România deja a intrat în recesiune tehnică, adică o scădere a PIB timp de două trimestre consecutive. Mai mult, imediat ce a intrat în vigoare prima rundă de majorare de taxe, inflația a sărit spre 10%. În aceeași vreme, șomajul a intrat din nou pe creștere, iar consumul a scăzut în ultima parte din 2025 și începutul lui 2026.

Cu creșterea prețurilor la carburanți din cauza războiului din Iran, concomitent cu eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază și la gaze naturale, sunt așteptate noi scumpiri. Creșterea de prețuri este certă, dar încasările la buget din taxe, cel puțin așa cum arată datele în acest moment, nu sunt promise.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au pus sub acuzare doi funcționari din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, acuzați de luare de mită și trafic de influență.

Cei doi au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 26 și 27 martie 2026.

Este vorba despre Octavian-Ciprian Topan, șef Serviciu Juridic în cadrul instituției, și Tatiana Popovici, fost director executiv juridic, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6.

50.000 de euro în tranșe

Potrivit DNA, în perioada mai–iunie 2022, Octavian-Ciprian Topan ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în dificultate financiară.

În schimb, acesta ar fi promis că își va folosi influența pentru ca ANAF să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al societății.

Anchetatorii susțin că, în octombrie 2022, Topan ar fi primit o primă tranșă de 5.000 de euro, iar în martie 2023 ar fi încasat restul de 45.000 de euro.

Trafic de influență și șpagă

Scopul ar fi fost ca ANAF, în calitate de creditor majoritar, să accepte reducerea unei creanțe de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei.

În același dosar, procurorii susțin că Tatiana Popovici ar fi primit, în perioada februarie–octombrie 2023, suma de 15.000 de euro, parte din mita totală de 50.000 de euro.

De asemenea, ancheta vizează și alte fapte

În 2025, Octavian-Ciprian Topan ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar și ar fi acceptat promisiuni de mită în valoare de 5.000 de euro și 2.000 de euro, în legătură cu proceduri de faliment și insolvență ale unor societăți.

În schimb, ar fi urmat să influențeze emiterea unor puncte de vedere favorabile din partea ANAF.

Pe durata controlului judiciar, cei doi nu au voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu își pot exercita funcțiile în care ar fi comis faptele.