„Mă bucur că rațiunea a învins! Iar argumentele miniștrilor PSD pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor au fost astăzi ascultate în Coaliție. Astfel, românii vor beneficia în continuare de plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 iunie! Guvernul va aproba o ordonanță de urgență de prelungire a măsurii, care este cu atât mai necesară înainte de sărbătorile pascale”, se arată în mesajul publicat luni, de Sorin Grindeanu pe Facebook. 

Grindeanu a anunțat că PSD își menține poziția privind reducerea accizei la carburanți. Liderul partidului a precizat că social-democrații au propus un mecanism flexibil, care să țină cont de evoluția prețurilor de referință, cu scopul de a genera o scădere clară a costurilor pentru consumatori.

Liderul social-democrat a spus că va monitoriza îndeaproape efectele politicilor implementate, subliniind că atât contextul internațional, cât și cel economic ar putea genera nevoia unor noi politici. 

„În funcție de cum evoluează contextul internațional, nivelul inflației și economia, cu siguranță, vor fi necesare și noi decizii. De aceea, voi monitoriza îndeaproape aceste măsuri și efectele lor, iar miniștrii social-democrați și specialiștii PSD vor veni cu noi politici publice”, spune Grindeanu. 

Coaliția a decis prelungirea cu încă trei luni a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 iunie 2026.

Declarațiile au fost făcute la deschiderea evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, unde șeful statului a vorbit despre perspectivele economice ale României și ale Uniunii Europene.

Extinderea UE spre Est, „o poveste de mare succes”

Nicușor Dan a spus că extinderea Uniunii Europene către Est reprezintă „o poveste de mare succes”, dând ca exemplu evoluția economică a României în ultimele două decenii.

„Este important să spunem asta, că suntem bombardați de știri negative. Extinderea Uniunii Europene înspre Est a fost un mare succes. Spre exemplu, România în 2000 era la 26% față de media europeană a veniturilor, iar în 2024 a crescut la 78%”, a afirmat Nicușor Dan.

Reforma instituțiilor și aderarea la OCDE, priorități interne

Referindu-se la prioritățile interne, Nicușor Dan a pus accent pe calitatea instituțiilor.

„Calitatea instituțiilor și modul în care acestea influențează prosperitatea este esențială și este un obiectiv fundamental al acestui mandat: reforma instituțiilor, astfel încât ele să poată pune baza unei dezvoltări economice solide”, a subliniat președintele.

Nicușor Dan a adăugat că România este „în grafic” pentru aderarea la OCDE.

„Suntem în grafic și sperăm ca România să devină membru OCDEîn acest an și vreau să salut pe acest palier armonia și colaborarea neobișnuite între partidele politice”, a declarat șeful statului.

„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România”

Totodată, el a susținut că adoptarea monedei euro trebuie menținută ca obiectiv strategic.

„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că este o regulă economică foarte simplă, ești mai competitiv dacă ești mai mare. În condițiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze, iar euro este o formă de a se integra în economia europeană”, a afirmat Nicușor Dan.

De asemenea, șeful statului a inclus Republica Moldova între prioritățile strategice ale României.

„Republica Moldova este parte importantă din preocupările noastre pentru viitor, o integrare în Uniunea Europeană și o integrare a celor două economii”, a spus el.

Bugetul UE 2028-2034 și reducerea decalajelor

Referindu-se la Uniunea Europeană, președintele a pledat pentru finalizarea pieței unice, inclusiv în domeniul energiei, argumentând că diferențele de preț afectează competitivitatea Europei.

„Nu putem avea o piață unică europeană fără să avem o piață unică energetică europeană, pentru că vedem cum competitivitatea noastră este afectată de diferențele de prețuri ale energiei”, a declarat Nicușor Dan.

El a salutat, de asemenea, revenirea energiei nucleare în centrul dezbaterii europene și a spus că speră ca aceasta să fie inclusă în viitorul cadru financiar multianual al UE.

Președintele a arătat că negocierile privind bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034 trebuie să reducă diferențele dintre statele membre, nu să le accentueze.

„Poziția României este că trebuie ca acest instrument să reducă niște diferențe, astfel încât să nu cheltuim din nou și din nou bani pentru coeziune în anii care urmează”, a spus Nicușor Dan.

„Acestea sunt gândurile mele la momentul pe care îl trăim și vreau să vă transmit un mesaj de optimism: între crizele pe care le traversăm, cu munca fiecăruia dintre noi, fără îndoială va veni binele și prosperitatea”, a conchis Nicușor Dan.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni mai multe proiecte de investiții la Spitalul Județean din Ploiești.

Printre acestea se numără: înființarea unei unități pentru tratarea pacienților cu arsuri grave, aflată în faza de licitație, reabilitarea secțiilor de chirurgie și achiziția de echipamente medicale și construirea unui nou corp de clădire, proiect estimat la aproximativ 289 de milioane de lei.

Unitatea pentru mari arși va integra spitalul din Ploiești în rețeaua națională coordonată de Ministerul Sănătății, iar personalul va fi instruit prin programe finanțate din fonduri europene.

Finanțare condiționată de licitații finalizate

Rogobete a precizat că finanțarea noilor proiecte va veni prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Sanitare, însă contractele vor fi semnate doar după finalizarea procedurilor de achiziție.

„Am învățat din întârzierile din PNRR. Nu vom mai semna contracte fără licitații finalizate”, a spus ministrul Sănătății, subliniind că autoritățile locale trebuie să accelereze procedurile.

Premierul a vorbit luni seara, la Digi24, despre prețurile la gaze. El a spus că Guvernul a adoptat deja o măsură de plafonare administrativă a prețului la gaze: „Deci, din punctul ăsta de vedere, consumatorii casnici din România sunt feriți de turbulențele pe care le avem astăzi în toate piețele internaționale. Asta și pentru că avem această resursă care este din subsolul țării noastre și mi se pare de bun simț că dacă tot o avem aici, să o punem în valoare”.

Bolojan susține că un proiect foarte important în derulare este Neptun Deep.

„De asemenea, ceea ce trebuie să facă Romgaz, pentru că nu mai este permis alte întârzieri, este să finalizeze grupul energetic de la Iernut. Una din problemele noastre este că avem un deficit de energie electrică ca și producție, atât în bandă, cum este centrala pe gaz, de la Iernut sau de la Mintia, cât și din stocare principal. Și finalizarea acestor investiții este o prioritate foarte mare pentru că e singurul mod prin care putem reduce, pe lângă alte măsuri, prețurile a energiei și trebuie să facem asta în perioada următoare”, a adăugat șeful Guvernului.

Creșterile de preț sunt greu de controlat pe termen scurt, iar intervenția guvernamentală trebuie să fie eficientă și vizibilă, a afirmat premierul.

„În România, la motorină, care este unul dintre produsele aflate sub presiune, prețurile au crescut de la aproximativ 8 lei până la 10,4 lei. Aceste creșteri nu le puteam opri pentru că suntem o piață influențată de ceea ce se întâmplă pe piețele externe. Intervenția acum ar fi fost ca și cum ai mătura în timpul viscolului: efectul ar fi zero. Am stabilit o perioadă de trei luni de intervenție, pentru a limita adaosurile comerciale și a preveni specula,” a declarat Ilie Bolojan.

Pentru a atenua efectul asupra transportatorilor și agricultorilor, guvernul a prelungit schemele de sprijin și a ajustat accizele.

„Ca atare, am luat o primă măsură, stabilind o perioadă de intervenție considerând că trei luni reprezintă perioada critică pentru următorul trimestru. Am intervenit pentru a elimina posibilitatea de a specula prețurile, limitând adaosurile comerciale la valoarea medie din anul trecut. Această măsură va intra în vigoare de mâine, și probabil vom vedea o ușoară reacție a pieței.

De asemenea, am intervenit pentru a limita exporturile de motorină și de țiței, pentru a reduce cantitatea de biocombustibil introdusă în benzină astfel încât să scadă prețurile. Foarte important, am prelungit schemele de sprijin pentru transportatori, crescând cota de acciză care se decontează de la 65 de bani la 85 de bani, deci cu mai mult de o treime. De asemenea, am prelungit schema pentru agricultori: aceștia nu mai plătesc acciza decât o cotă reziduală, adică din 2,8 lei cât este acciza, plătesc doar 0,1 lei.

Aceste măsuri au fost implementate. Acum, pentru că ajungem într-o zonă de platou și deja vedem unde s-au stabilizat prețurile, ne propunem să analizăm piața și să intervenim acolo unde este posibil. Aveam posibilitatea de a interveni pe taxele asociate combustibilului, fie TVA, fie acciză, dar trebuie să evităm o procedură de infringement cu Comisia Europeană. Fiind într-un deficit excesiv, nu putem opera reduceri de taxe pe toate palierele, așa că am luat decizia de a interveni pe componenta de acciză. Vom reduce, în perioada următoare, valoarea accizei din prețul combustibilului, astfel încât să ajutăm cumpărătorii să achiziționeze combustibil mai ieftin.” a explicat Bolojan.

Reducerea accizei la motorină

Mai mult reducerea accizei la motorină va fi prima măsură concretă, având în vedere că motorina reprezintă peste 70% din consumul de combustibil din România și aici au fost cele mai mari creșteri.

„În primul rând, ne vom concentra pe motorină, în prima etapă, pentru că aici au fost creșterile cele mai mari, și peste 70% din consumul de combustibil din România îl reprezintă motorina. Acționând aici, impactul va fi resimțit de majoritatea utilizatorilor de vehicule. Măsura care va intra în curând ar trebui să vizeze doar acciza la motorină. Aceasta este ipoteza la care lucrăm, deoarece aici creșterile au fost cele mai mari, iar dacă vrem să avem un efect, trebuie să intervenim acolo unde impactul este maxim. Lucrăm la una sau două ipoteze care vor fi prezentate zilele următoare, pentru a avea impactul dorit pe piață, ținând cont totodată de resursele disponibile în buget.

Toate aceste reduceri implică, implicit, o cheltuială din bugetul de stat. De exemplu, TVA suplimentar încasat în martie ca urmare a creșterii de prețuri s-a direcționat către subvențiile pentru transportatori și agricultori. Intervenția trebuie să fie sustenabilă și acoperită din bugetul de stat.

Reducerea accizei la motorină înseamnă că suma de bani pe care comercianții o plătesc astăzi va fi mai mică. Fiecare minister al finanțelor lucrează la simulările necesare pentru a calcula exact impactul asupra prețului și costul total al reducerii, astfel încât măsura să fie eficientă și sustenabilă. În zilele următoare vom anunța exact valoarea acestei reduceri,” a mai spus premierul.

Bolojan a mai adăugat că reducerea accizei va fi acoperită din bugetul de stat și că fiecare tip de companie din piața românească, „de la cei care extrag și rafinează țiței în România, la cei care doar importă produse rafinate”, va trebui să contribuie în mod echitabil.

Premierul a spus că sunt vizate companiile care au lanțuri integrate total, „de la exploatare și până în faza finală”.

„Unele companii care au lanțuri integrate total, de la exploatare și până în faza finală, au niște profituri excepționale ca urmare a acestei creșteri de prețuri globale. Prin urmare, trebuie să contribuie cu aceste profituri, care nu se datorează unor investiții importante făcute, unor situații care țin de eforturi de companii, (…) în așa fel încât din aceste sume să compensăm parțial aceste reduceri pe care le acordăm”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi24.

Profituri excepționale

El a spus că este vorba de profituri excepționale, „care sunt făcute ca urmare a unor perturbații de piață”.

„Profiturile excepționale sunt date de faptul că există un nivel al barilului care a fost înainte, de, nu știu, 60-70 de dolari barilul. Dacă astăzi barilul se vinde cu 90 de dolari, independent de eforturi din piața internă sau de investiții care au fost făcute, înseamnă că această diferență de prețuri este un profit excepțional. Și așa cum băncile, dacă ne aducem aminte, că anul trecut au plătit un impozit suplimentar datorită unor rate de profit bune pe care le aveau, care să susțină situația noastră complicată, și în această ecuație e nevoie de o astfel de măsură, în așa fel încât să existe o participare la aceste eforturi”, a mai spus premierul.

De săptămâna viitoare

El a transmis că Ministerul de Finanțe lucrează la detalierea aspectelor financiare și tehnice, în așa fel încât atunci această măsură să fie aplicabilă și fezabilă, după consultarea tuturor celor implicați, chiar de săptămâna viitoare.

Șeful Guvernului spune că această măsură se aplică limitat, exclusiv pentru această perioadă, și nu afectează companiile care au lanțurile parțiale: „Deci, în condițiile în care doar cumperi motorină de pe piața internațională și o vinzi pe piața românească, nu generezi un profit excepțional, pentru că trebuie să o cumperi la cotațiile noi, care sunt generate de războiul din Iran”.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei emit acordul prealabil numai dacă operatorii economici demonstrează că exporturile/livrările intracomunitare de motorină şi ţiţei nu afectează portofoliul naţional, respectiv combustibilul pentru staţiile de distribuţie de carburanţi proprii sau partenere precum şi cel din depozitele de carburanţi, se arată în ordinele semnate de șefii celor două instituții după adoptarea, de joi, a Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, respectiv benzină şi motorină, şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027.

Care e procedura

Procedura privind acordul prealabil pentru încheierea şi/sau executarea contractelor de export şi/sau de livrare intracomunitară de motorină şi țiței, stabilită prin Ordinul comun al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nr. 481 și al ministrului Energiei nr. 1430, ambele datate vineri, a fost publicată, sâmbătă, în Monitorul Oficial nr. 244.

Potrivit actului normativ citat, încheierea şi/sau executarea contractelor de export şi/sau de livrare intracomunitară de motorină şi ţiţei de către operatorii economici se realizează exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei, cu scopul prevăzut de garantare a existenţei, în mod continuu, pe piaţa internă a cantităţilor de motorină şi ţiţei necesare pentru consumatorii finali și de protejareaa funcţionării neîntrerupte a economiei şi a serviciilor publice esenţiale.

Astfel, pe durata situaţiei de criză, de până la 1 iunie, dar care poate fi prelungită cu trei luni, fiecare operator economic are obligaţia de a notifica prin mijloace electronice atât Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, cât şi Ministerul Energiei asupra intenţiei:

• a) de încheiere şi executare a unor contracte de export de motorină şi/sau ţiţei;
• b) de executare a unor contracte de export şi/sau livrări intracomunitare de motorină şi/sau ţiţei încheiate;
• c) de realizare a unei livrări intracomunitare de motorină şi/sau ţiţei încheiate.

Notificarea privind încheierea contractelor de export şi/sau de livrare intracomunitară de motorină şi ţiţei, se realizează, de regulă, cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită de părţi pentru semnarea contractului de export sau de livrare intracomunitară de motorină şi/sau ţiţei, arată documentul citat.

Notificarea privind executarea contractelor de export şi/sau de livrare intracomunitară de motorină şi ţiţei încheiate, aflate în curs de executare, se realizează în termen de o (1) zi de la data publicării prezentei proceduri, iar pentru contractele de export şi/sau de livrare intracomunitară încheiate, cu termen de executare ulterior intrării în vigoare a prezentei proceduri, notificarea se realizează cu minimum o (1) zi înainte de data executării acestora.

Potrivit unei informări a Ministerului Economiei, în baza legislației adoptate, notificările și documentația aferentă obținerii acordului prealabil se vor transmite la adresa de email acord.export.carburanti@energie.gov.ro, iar cererea și declarația pe propria răspundere pentru emiterea acordului prealabil se pot descărca de pe site-ul ministerului.

Premierul susține că a avut luni discuții pe această temă și că există un acord al coaliției pentru a lucra la un proiect de lege care să crească vârsta de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională.

„În așa fel încât și aici, unde oamenii se pensionează la 47, 50, 52, 53 de ani, să crească vârsta de pensionare, să se reducă situațiile în care te poți pensiona accelerat, pentru nu mai are cine să îi înlocuiască pe cei care ies la pensie”, a declarat șeful Guvernului, la Digi24.

El spune că este anormal să ai sisteme de pensionare accelerate „cât timp încă ești în deplinătate a facultăților fizice de a genera acea activitate”. Premierul spune că în situațiile speciale, unde condiția fizică este una obligatorie, vor funcționa anumite derogări.

„Dar nu e normal să existe în masă aceste derogări și săptămâna viitoare vom prezenta un proiect de lege în acest sens. Trebuie să o facem și asta pentru că este un angajament în pachetul pe administrație, avem niște termene care decurg de la adoptarea acestui pachet și partea de creștere a vârstei de pensionare în aceste sectoare este o necesitate din toate punctele de vedere”, a adăugat Ilie Bolojan.

El susține că proiectul va fi pus săptămâna viitoare în transparență.

Întrebat despre analiza internă din PSD privind rămânerea la guvernare după 20 aprilie, șeful statului a spus că, în acest moment, există în continuare un angajament politic al partidelor din coaliție pentru menținerea formulei actuale.

„În primul rând, o consultare este un gest democratic. Mai departe, pentru moment avem o coaliție. Avem un angajament al fiecăruia dintre aceste partide că doresc să guverneze. Și continuăm în formula asta”, a spus Nicușor Dan.

Referindu-se la atacurile publice dintre partidele aflate la putere, președintele a afirmat că acestea fac parte din jocul politic, însă a subliniat că, pe zona administrativă, colaborarea funcționează.

„Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obișnuim cu situația asta. Dar, pe de altă parte, când e vorba să ia niște măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează. Deci este combinație de administrativ cu joc politic. Pe partea administrativă funcționează”, a declarat șeful statului.

Întrebat dacă România este pregătită pentru un guvern minoritar în eventualitatea ieșirii PSD de la guvernare, Nicușor Dan a respins acest scenariu.

„Nu cred că e o soluție fericită pentru momentele pe care le trăim. Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliția spun că vor să guverneze și fiecare are niște condiții pentru ca asta să se întâmple ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înțeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a spus președintele.

Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, președintele a evitat un răspuns direct și a invocat atribuțiile constituționale.

„Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Președintele numește, Parlamentul susține guvernul pe toată perioada desfășurării exercițiului”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că a discutat în ultimele zile cu liderii partidelor din coaliție.

Publicația Europa Liberă România se închide, după opt ani pe piața presei quality în România. Același destin îl are și filiala din Bulgaria a publicației.

Potrivit chiar publicației Europa Liberă, pe 31 martie 2026 se vor publica ultimele articole.

Decizia desființării nu ține de dinamica internă a publicației, ci vine din exterior.

În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.

Problemele de finanțare ale Europei Libere erau vechi, după cum Mediafax a arătat aici.

Europa Liberă și-a menținut constant relevanța în presa românească

Europa Liberă, o publicație a elitei profesionale jurnalistice, e unul dintre ultimele bastioane ale jurnalismului de calitate, în care respectul pentru adevăr și informare corectă primează.

Articolele, investigațiile și interviurile realizate de Europa Liberă România au fost citate de 6.060 de ori în perioada ianuarie 2024 – martie 2026, potrivit unui raport mediaTRUST publicat cu puțin timp înainte de închiderea redacției, programată pentru 31 martie.

Analiza arată că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere.

Vârfuri de impact în 2024 și 2025

În 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări și s-a clasat pe locul patru între cele mai preluate surse online. Un moment de vârf a fost în februarie, când un interviu cu șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina.

În 2025, publicația a urcat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări.

Cele mai multe preluări au fost generate de investigații de impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale privind riscurile economice ale României.

Investigațiile care au generat cele mai multe reacții

Printre subiectele intens preluate s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi dat mită înainte de a deveni politician, documente care arătau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați despre riscul intrării țării în incapacitate de plată, informații potrivit cărora guvernul ar fi folosit fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor.

De asemenea, interviurile cu oficiali de top au continuat să genereze interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan privind posibila închidere a unor companii de stat neperformante.

Relevanță menținută până la final

Și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior.

Potrivit mediaTRUST, nivelul ridicat de citare arată că închiderea publicației nu a fost determinată de pierderea relevanței editoriale, ci de factori externi.

„Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se arată în raport.