Atenționările sunt valabile până la ora 08:00.
Sunt vizate localități din județele Bacău, Botoșani, Suceava, Galați, Neamț, Vrancea, Iași, Vaslui și Tulcea.
Ceața determină vizibilitate redusă sub 200 metri. Izolat, vizibilitatea scade sub 50 metri.
Fenomenul meteorologic poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului sau a poleiului.
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.
Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat.
„Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri.
El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney.
„Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.
Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste.
Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada.
Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență.
Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.
Serena Williams, în vârstă de 44 de ani, s-a retras din tenisul profesionist în 2022, după 27 de ani de carieră, 23 de titluri de Grand Slam și patru medalii olimpice de aur. Chiar și în perioada de vârf, a povestit campioana pentru NBC News, i-a fost greu să slăbească doar cu dietă și sport. În plus, era îngrijorată de riscul de diabet, o problemă de sănătate prezentă în familia ei.
„Uneori, indiferent ce faci, indiferent câți pași faci, câte mile alergi, pur și simplu nu reușești să treci de acel prag. Știu asta sigur”, a spus Williams.
În august, Williams a dezvăluit că a început să ia un medicament din clasa agoniștilor receptorului GLP-1, folosit tot mai des pentru scădere în greutate. Tot atunci a anunțat un parteneriat cu compania Ro, care prescrie astfel de tratamente. Soțul ei, Alexis Ohanian, este investitor în Ro și face parte din consiliul de administrație.
Medicamentele GLP-1 reduc pofta de mâncare, imitând un hormon produs în intestin. Din această clasă fac parte Ozempic și Mounjaro, folosite pentru scăderea glicemiei la persoanele cu diabet, dar și Zepbound și Wegovy, aprobate pentru scădere în greutate.
Williams a spus că tratamentul i-a redus nivelul colesterolului și i-a stabilizat glicemia. Ea a declarat că în ultimul a slăbit aproximativ 15 kilograme. Nu este clar dacă un astfel de rezultat este obișnuit.
Williams a mai spus că slăbitul a redus și presiunea asupra articulațiilor genunchilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a început tratamentul cu GLP-1.
Statele Unite găzduiesc în această vară Campionatul Mondial de fotbal alături de Canada și Mexic.
Cele mai multe meciuri se vor juca în SUA. În acest context, unii fani din străinătate se tem că măsurile dure privind imigrația i-ar putea afecta, relatează AFP.
„Trebuie să arătăm lumii o față mai bună, că îi vom primi pe oameni, că nu vor avea probleme”, a spus Bass.
Ea a afirmat că este „sigură” că suporterii care vin la Los Angeles pentru Cupa Mondială sau pentru Jocurile Olimpice din 2028 nu vor fi afectați direct.
„Dar cred că acest mesaj trebuie să vină și de la Casa Albă. Ei sunt cei care trebuie să trimită acest mesaj”, a spus ea.
În această lună, agenții de imigrație au împușcat mortal doi protestatari în Minneapolis.
Agenți ICE au fost trimiși și în alte mari orașe, inclusiv în Los Angeles, care va găzdui opt meciuri la Cupa Mondială.
Donald Trump este asociat cu organizarea turneului, după ce a participat la tragerea la sorți, unde a primit un „premiu FIFA pentru pace”.
„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico.
„În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal.
Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare.
Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică.
Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO.
În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă.
„Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat.
Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Producția a scăzut cu 8%, la 717.371 de unități, potrivit Societății Producătorilor și Comercianților de Automobile (SMMT). Este cel mai slab nivel din 1956, când în Marea Britanie se fabricau modele precum Morris Minor și Ford Popular, notează Bloomberg.
Luând în calcul și vehiculele comerciale, performanța a fost cea mai slabă din 1952, producția totală scăzând cu 16%. Un factor important a fost închiderea uzinei de furgonete Vauxhall din Luton de către Stellantis.
Industria a avut un an greu pe fondul penuriei de semiconductori, al tarifelor americane și al ritmului mai lent de creștere a pieței de mașini electrice.
Anul trecut, JLR, cel mai mare producător auto din țară, și-a oprit complet activitatea în fabrici timp de aproape șase săptămâni, după un atac cibernetic.
SMMT se așteaptă ca producția să crească anul acesta cu peste 10%, ajutată și de lansarea unor modele electrice noi, cum este noul Nissan Leaf.
„I-am transmis cancelarului Merz invitația de a ne întâlni la București anul acesta, pentru a continua discuțiile și a avansa concret proiectele comune”, se arată în mesajul publicat de premierul Ilie Bolojan.
Acesta a reiterat că relația dintre România și Germania este una „foarte bună”.
„Relația dintre România și Germania este foarte bună, construită pe cooperare economică, încredere și interese strategice comune. Țările noastre pot realiza mai multe împreună dacă ne concentrăm pe rezultate. Avem o bază solidă, interese comune și capacitatea de a lua decizii eficiente”, a declarat Bolojan.
Premierul a precizat că Germania este „cel mai important partener economic” al României.
„Avem un comerț bilateral solid, investiții consistente și mii de companii germane care creează locuri de muncă pentru peste 200.000 de români”, a declarat premierul.
Discuțiile de la Berlin s-au concentrat pe extinderea parteneriatului în domenii precum apărarea, industria și energia.
Memorandumul de cooperare semnat, miercuri, de Ministrul Apărării, Radu Miruță și omologul său german Boris Pistorius, vizează atât modernizarea industriei, cât și întărirea unei colaborări mai ample, inclusiv în cercetare, dezvoltare, exerciții comune și alte forme de parteneriat.
Premierul Bolojan a mai precizat că securitatea flancului estic și a Mării Negre „rămâne o prioritate”, calificând sprijinul Germaniei drept „foarte important”.
Premierul a mai afirmat că România susține „eforturile pentru o pace durabilă” în Ucraina, dar și că Bucureștiul acordă „atenție specială Republicii Moldova, al cărei parcurs european este important pentru stabilitatea regiunii”.
Premierul Bolojan i-a mulțumit cancelarului german și pentru sprijinul acordat românilor care trăiesc și muncesc în Germania, dar și comunității germane din România, pentru păstrarea identității lor și promovarea patrimoniului cultural.
Arsenal a terminat pe primul loc în grupa unică din Liga Campionilor, urmată de Bayern Munchen și Liverpool.
Inter Milano, antrenată de Cristian Chivu, a câștigat împotriva Borussiei Dortmund, 2-0, și a încheiat pe locul 10.
Momentul serii a venit la Benfica – Real Madrid, unde portarul Anatoliy Trubin a marcat cu capul în minutul 90+8, gol care a dus la calificarea Benficăi în play-off.
Vlad Dragomir a înscris un gol spectaculos pentru Pafos în meciul cu Slavia Praga, însă echipa cipriotă a încheiat pe locul 26.
PSV, echipa lui Dennis Man, a fost învinsă de Bayern Munchen.
Ajax 1-2 Olympiacos
Arsenal 3-2 Kairat Almaty
Athletic Club 2-3 Sporting CP
Atletico Madrid 1-2 Bodo/Glimt
Barcelona 4-1 Copenhagen
Bayer Leverkusen 3-0 Villarreal
Benfica 4-2 Real Madrid
Borussia Dortmund 0-2 Inter
Club Brugge 3-0 Marseille
Eintracht Frankfurt 0-2 Tottenham Hotspur
Liverpool 6-0 Qarabag
Man City 2-0 Galatasaray
Monaco 0-0 Juventus
Napoli 2-3 Chelsea
Pafos 4-1 Slavia Praga
Paris Saint-Germain 1-1 Newcastle
PSV Eindhoven 1-2 Bayern Munchen
Union SG 1-0 Atalanta
Calificate direct în optimi
Arsenal – 24
Bayern Munich – 21
Liverpool – 18
Tottenham Hotspur – 17
Barcelona – 16
Chelsea – 16
Sporting – 16
Man City – 16
În play-off (locurile 9–24)
Real Madrid – 15
Inter Milan – 15
PSG – 14
Newcastle – 14
Juventus – 13
Atletico Madrid – 13
Atalanta – 13
Bayer Leverkusen – 12
Borussia Dortmund – 11
Olympiacos – 11
Club Brugge – 10
Galatasaray – 10
Monaco – 10
Qarabag FK – 10
Bodo/Glimt – 9
Benfica – 9
Eliminate (locurile 25–36)
Marseille – 9
AE Pafos – 9
Union Saint-Gilloise – 9
PSV – 8
Athletic Bilbao – 8
Napoli – 8
Copenhagen – 8
Ajax – 6
Eintracht Frankfurt – 4
Slavia Prague – 3
Villarreal – 1
FC Kairat – 1
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico.
„Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio.
Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia.
Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters.
Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
Irineu Darău a afirmat că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, precizând: „pentru că există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”. Ministrul a spus că investiția ar reprezenta: „salvarea zonei”.
Referitor la temerile legate de ariile protejate din zonă, ministrul a precizat: „Avem obligație europeană să revedem perimetrele de arii protejate. Sunt niște contracte care nu au nicio legătură cu actuala guvernare, de consultanță, prin care niște experți propun redesenarea acestor arii”.
Acesta a precizat că ariile protejate vor fi supuse aprobării consiliilor locale și Consiliului Județean, garantând astfel suveranitatea comunităților afectate. „finalizarea acelor hărți va fi aprobată în consiliile locale, în Consiliul Județean. Asta înseamnă că fiecare comunitate, fiecare primar, fiecare Consiliu Local va avea cuvântul final, dar trebuie să accepte cei de acolo”, a declarat Darău, la Digi24.
În ceea ce privește producția de muniție și echipamente militare, ministrul a explicat că România urmărește, prin programul SAFE, să corecteze greșeli din trecut.
„Noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca în acest program SAFE până în 2030 să corectăm aceste lucruri. încă o dată încercăm, dacă vreți, să umplem anumite goluri și anumite goluri de echipamente și de licențe în interiorul programului SAFE”, a afirmat ministrul.
Acesta a subliniat că parteneriatele cu investitori mari sunt esențiale, cu condiția fermă a localizării producției.
„Să ne asigurăm că România nu va fi doar piață de asamblare de echipamente militare și chiar vom produce echipamente militare”, a spus acesta.
Contractele finale privind producția de armament și muniție urmează să fie semnate cel târziu la finalul lunii mai 2026.
Până atunci, ministrul Economiei a spus: „Noi negociem la sânge să ne asigurăm că un procent cât mai mare din producție în principiu 65-70-80% se va întâmpla pe teritoriul românesc cu români”.