Măsura afectează una dintre cele mai simple metode prin care utilizatorii își plăteau aplicațiile și abonamentele pe iPhone. Potrivit Current Time, utilizatorii care au încercat să plătească miercuri aplicații sau servicii prin factura de telefon au primit mesajul că metoda este indisponibilă.

Blocarea aplicațiilor care ocolesc interdicțiile

Decizia a fost luată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, care a cerut celor mai mari operatori de telefonie mobilă din țară – MTS, Beeline, T2 și Megafon – să dezactiveze această opțiune.

Scopul principal al autorităților ruse este limitarea accesului la aplicații care permit ocolirea restricțiilor online impuse de autorități, inclusiv blocarea unor site-uri de știri independente, rețele sociale și servicii occidentale impuse de stat.

Cum ocoleau rușii restricțiile

În ultimii ani, tot mai mulți ruși au apelat la astfel de aplicații pentru a accesa site-uri și servicii blocate de stat. Plata prin factura de telefon era una dintre cele mai accesibile metode, deoarece nu necesita card bancar și funcționa direct din contul Apple.

Cele mai afectate, comerțul online și plățile digitale

Măsura nu îi afectează doar pe utilizatorii obișnuiți, ci și pe dezvoltatorii de aplicații pentru iOS și macOS, care încasau bani din abonamente și plăți făcute direct prin Apple ID.

Cele mai expuse sunt domeniile în care ecosistemul Apple este folosit intens: comerțul online, media, educația, serviciile financiare și aplicațiile de servicii.

Sute de aplicații șterse de Apple în Rusia

După declanșarea războiului din Ucraina, compania americană Apple s-a retras oficial de pe piața rusă. Totuși, App Store-ul funcționează în continuare în Rusia, iar Apple șterge unele aplicații la cererea Roskomnadzor, autoritatea rusă care controlează internetul și decide ce este blocat online.

În ultimii ani, sute de aplicații au fost eliminate din App Store-ul din Rusia, inclusiv aplicații care ofereau acces la informații independente sau la servicii de ocolire a restricțiilor online.

Potrivit ANAF, controalele au fost declanșate în urma unor verificări preliminare și a unor sesizări interne care au indicat posibile comportamente neconforme în rândul unor angajați ai instituției. Autoritățile fiscale au început o analiză internă menită să clarifice situațiile semnalate și să stabilească dacă au existat abateri de la normele legale sau etice. Acțiunea face parte dintr-un proces mai amplu de monitorizare internă și de consolidare a mecanismelor de integritate din cadrul instituției.

Verificarea bunurilor confiscate și a evidențelor din sistem

Investigațiile vizează în principal verificarea concordanței dintre stocurile fizice de bunuri confiscate sau sechestrate și situația acestora înregistrată în bazele de date ale ANAF. Potrivit instituției, procesul urmărește alinierea situației faptice cu cea scriptică și are ca obiectiv transparentizarea bunurilor pentru a putea fi valorificate ulterior printr-o platformă online dedicată vânzării acestora. În spațiul public au apărut anterior informații potrivit cărora verificările pregătitoare pentru lansarea platformei ar fi scos la iveală posibile nereguli în depozitele Fiscului, inclusiv lipsa unor bunuri aflate teoretic sub sechestru.

ANAF a precizat că, în cazul în care verificările vor identifica diferențe semnificative și nejustificate între evidențe și bunurile existente în depozite, vor fi declanșate controale de integritate, conform procedurilor interne și cadrului legal. „Orice comportament neadecvat sau care contravine normelor legale și etice la nivelul ANAF va fi sever sancționat. În situația în care suspiciunile vor fi confirmate, vom dispune toate măsurile necesare, în mod ferm și transparent”, a declarat președintele ANAF, Adrian Nica.

ANAF promite transparență și sancțiuni dacă suspiciunile se confirmă

Reprezentanții instituției au subliniat că procesul de verificare face parte din angajamentul ANAF de a asigura respectarea principiilor de integritate, legalitate și profesionalism în activitatea administrației fiscale. Autoritățile au transmis că eventualele abateri vor fi investigate riguros, iar măsurile disciplinare sau legale vor fi aplicate fără excepții dacă suspiciunile vor fi confirmate.

Guvernul argentinian „este hotărât să realinieze Republica Argentina cu civilizația occidentală, condamnând și combatând în mod direct pe cei care încearcă să o distrugă”, se arată în comunicat, potrivit Le Figaro.

De când președintele Javier Milei a ajuns la putere în decembrie 2023, guvernul argentinian a fost în mod clar aliniat cu Statele Unite și Israel. Acesta a sprijinit  acțiunile lor militare împotriva Iranului.

În ianuarie, guvernul Milei adăugase deja  Forța Quds, unitatea de elită a Gărzii Revoluționare Iraniene, pe lista sa de persoane și organizații „teroriste”. Instanțele argentiniene consideră, de asemenea, Iranul și aliatul său, mișcarea șiită libaneză Hezbollah, responsabili pentru atentatul cu bombă din 1994 asupra centrului comunitar evreiesc AMIA din Buenos Aires, care a ucis 85 de persoane și a rănit sute.

Naționala României a coborât până pe locul 56 în clasamentul FIFA live, după înfrângerea suferită pe terenul Slovaciei, scor 0-2. Cea mai slabă clasare din ierarhia modernă FIFA este locul 57.

Rezultatul a adus o scădere de 4.88 puncte, România având acum 1451.16 puncte. În urma eșecului, echipa tricoloră a fost devansată de Qatar.

Irak, care s-a calificat miercuri la Cupa Mondială după o pauză de 40 de ani, se află imediat în urma României, cu 1447.14 puncte.

Cea mai bună clasare a României în clasamentul FIFA a fost locul 7, în 2015.

La începutul anului, Naționala României ocupa locul 49.

La nivel înalt, Franța a urcat pe prima poziție. Echipa din Hexagon, învingătoare cu Columbia, scor 3-1, într-un meci amical, a devansat Spania și Argentina.

Franța are un total de 1877.32 puncte.

În urma remizei cu Egipt, scor 0-0, de marți, Spania a coborât pe locul secund, cu 1876.40 puncte.

Argentina, campioana mondială en-titre, ocupă locul al treilea, cu 1874.81 puncte. Succesul cu Zambia, scor 5-0, de miercuri, nu a adus decât 0.86 puncte pentru Messi și co.

Un start-up numit R3 Bio este acuzat că în mod discret a demarat un proiect care presupune clonarea de corpuri umane fără creier, potrivit publicației Futurism. Procedura ar permite transferul creierului unor beneficiari care sunt bolnavi sau bătrâni și astfel încearcă să trăiască mai mult.

Deși pare a fi subiectul unui film, acuzațiile au apărut în urma unei investigații realizate de MIT Technology Review. Jurnaliștii susțin că fondatorii R3 Bio au un obiectiv ambițios, crearea de „clone fără creier”, dar și secret pentru a evita dilemele morale legate de concept.

Ancheta a pornit după ce start-up relativ necunoscut și susținut de miliardari, a anunțat că strânge bani pentru a dezvolta „saci de organe” pentru maimuțe fără conștiință. Potrivit Wired, proiectul reprezintă o alternativă surprinzătoare la testarea pe animale. Astfel de structuri ar conține toate organele tipice, cu excepția creierului. Practic, se va realiza o sursă pentru organe și țesuturi.

Reprezentanții companiei au negat acuzațiile. Deși inițial au fost deschiși unor discuții de principiu despre un proiect ipotetic, ulterior, ei s-au distanțat de ideea clonelor umane fără creier. „Orice acuzație de intenție sau conspirație pentru a crea clone umane este categoric falsă”, a transmis compania.

Trecând peste aspectele legate de lege și moralitate, alți cercetători se îndoiesc de faptul că proiectul poate fi pus în practic. Cercetările despre clonare au scos în fața cercetătorilor numeroase piedici, unele care par imposibil de depășit.

În jurul orei 7:15 GMT (9:15 la Paris), prețul barilului de petrol Brent din Marea Nordului, cu livrare în iunie, a scăzut cu 4,54% la 99,25 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, relatează Le Figaro.

„Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump, marți, reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters.

Aceasta este cea mai concisă declarație făcută de Trump, în cadrul căreia și-a exprimat intenția de a pune în curând capăt unui război care durează de mai bine de o lună, conflict care a schimbat configurația Orientului Mijlociu, a perturbat piețe energetice mondiale și a modificat traiectoria președintelui republican.

Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat politici care interzic echipelor lor de presă să utilizeze material vizual generat cu inteligența artificială, au declarat acestea pentru POLITICO.

Această măsura a fost adoptată de instituțiile principale ale UE cu scopul de a proteja credibilitatea mesajelor transmise, însă ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea UE de a-și menține relevanța într-o eră a comunicării politice în care utilizarea creativă a inteligenței artificiale este în creștere.

UE „se gândește, pe bună dreptate, în primul rând la riscuri: dacă conținutul lor poate fi perceput ca fiind înșelător sau dăunător, dacă imită realitatea și dacă pot oferi o responsabilitate și o transparență clare”, a declarat, pentru POLITICO, Alexandru Voica, șeful departamentului de politici al generatorului de videoclipuri Synthesia.

Inteligența artificială este folosită de mai multe guverne UE în procesul de comunicare către public. Cancelarul german Friedrich Merz folosește această tehnologie pentru a informa publicul despre inteligența artificială, în timp ce premierul ungar Viktor Orban folosește deepfake-uri în care atacă Bruxelles-ul.

„Utilizarea responsabilă este mai bună decât abstinența”, a spus Walter Pasquarelli, consilier al OCDE.

Casa Albă adoptă un mod de comunicare total opus

Această măsură este una total opusă de modul de comunicare adoptat de Casa Albă odată cu revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. Acesta a folosit frecvent conținut generat cu AI pentru a-și transmite mesajul, inclusiv videoclipuri despre ambițiile sale privind Fâșia Gaza.

Potrivit POLITICO, președintele american Donald Trump a folosit inteligența artificială în 36 de postări pe contul său de Truth Social din momentul revenirii sale la Casa Albă, a declarat în octombrie Institutul Poynter. Printre acestea se numărau o imagine cu el în rolul de papă.

„Sunt crescut într-o familie de țărani și-mi place să merg la piață, să mă întâlnesc cu oamenii. Votanții PSD îmi spun foarte clar: PSD trebuie să pună capăt acestui stil de a guverna, cu un premier care nu se pricepe”, afirmă Marius Budăi.

El invocă sondajele de opinie, în contextul consultării interne din PSD: „Am văzut public o cercetare săptămâna trecută, care ne spunea că opt din zece români ne spun clar nouă, coaliției aflate la guvernare, că direcția spre care se îndreaptă România este greșită (…). Vin dintr-o familie simplă și sunt crescut într-o familie de țărani și-mi place să merg pe jos, să merg la piață, să mă întâlnesc cu oamenii. Cei care au votat PSD, votanții care au votat PSD, datorită lui Marius Budăi, votanții mei direcți îmi spun foarte clar: PSD trebuie să pună capăt acestui stil de a guverna, cu un premier, eu vă spun ce-mi spun oamenii, un premier care nu se pricepe și un premier care mai ales nu vrea să asculte de alții care se pricep”.

La remarca realizatorului că aceleași sondaje îl dau pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe ultimele locuri la capitolul încredere, mult în spatele premierului Ilie Bolojan, deputatul a replicat: „Este o chestiune pe care o putem discuta și nu cred că acest aspect interesează acum pe români (…). Pentru PSD, necazul oamenilor nu este de negociat și dacă trebuie să luăm o măsură drastică, vom lua o măsură drastică”.

La remarca realizatorului că sondajele de opinie arătau și pe vremea Guvernului Ciolacu faptul că țara merge într-o direcție greșită, iar PSD nu a luat măsuri atunci, Marius Budăi a răspuns: „Am ținut cont și atunci, că am tot adaptat politicile noastre și economice și de măsuri sociale, dar nu cred că am fost la opt din zece români care să ne spună că direcția este greșită și noi considerăm că este de datoria noastră să răspundem așteptărilor celor 80% dintre români care spun că actuala direcție este greșită”.

Cine a adus austeritatea, Ilie Bolojan sau Marcel Ciolacu

Întrebat dacă recesiunea și austeritatea nu au fost aduse de fapt de Guvernul Ciolacu, prin măsurile care au generat un deficit uriaș, Marius Budăi a replicat: „Ooo, ce mă bucur pentru această întrebare, chiar vă mulțumesc! Haideți să discutăm despre deficit, deși să guvernezi doar pentru deficit e o direcție greșită, trebuie să guvernezi pentru oameni și revin, poate aude și domnul Bolojan, să proiectezi speranță. Cu un deficit asemănător, vorbim de perioada Guvernului Ciolacu, s-au realizat în acea perioadă cele mai mari investiții din istorie, am majorat pensiile atunci de două ori în același an, am scutit de taxe pensiile până la 3.000, am crescut salariile la profesori, nu s-a majorat TVA, nu s-au crescut taxele pentru firme, nu s-a pus CASS inclusiv veteranilor de război, că mi-e și rușine să spun asta și nici la mame și nu am taxat persoanele cu dizabilități și deficitul este același”.

La remarca realizatorului că tocmai asta i se reproșează PSD-ului, că toate aceste majorări de salarii și pensii au fost mai degrabă din pix și nu au avut acoperire bugetară sau în economia reală, deputatul a precizat: „Asta îmi reproșează cei care au doar gândul austerității, doar cei care gândesc auster, doar cei care gândesc pentru a sărăci oamenii (…). Oamenii nu sunt cifre, oamenii au destine, oamenii au dorințe”.

Întrebat ce opțiuni va avea PSD după consultarea din 20 aprilie, în condițiile în care PNL și USR au spus că nu vor mai colabora cu social-democrații, în cazul în care aceștia vor rupe coaliția, Marius Budăi a răspuns: „Tare mă tem că tot PNL, care acum cât mai glumesc eu și mai spun că PNL și USR au un președinte comun în cele două partide, în persoana domnului Ilie Bolojan, va fugi repede, cum a fugit de foarte multe, ori să se înțeleagă cu PSD”.

Schimbarea a venit începând cu anii ’50–’60, când statul a decis să atragă investiții străine. A oferit scutiri de taxe pentru exporturi și a redus barierele comerciale. În paralel, Autoritatea pentru Dezvoltare Industrială, prin care statul atrage investiții străine, a început să aducă în țară mari companii internaționale.

Înainte de anii ’60, țara avea o economie puternic protecționistă, cu taxe mari pe importuri și industrii necompetitive. Șomajul era ridicat, iar mulți irlandezi plecau din țară în căutarea unui loc de muncă.

Industria farmaceutică a devenit însă rapid o prioritate: medicamentele sunt produse scumpe, ușor de transportat și cerute peste tot în lume. Odată ce primele companii s-au instalat, au atras altele, iar Irlanda a devenit în timp casa unor giganți precum Pfizer sau Bristol-Myers Squibb, potrivit CNBC, care analizează cum a ajuns Irlanda dependentă de industria farmaceutică și riscurile acestui model.

Taxe mici și investiții masive

Un factor decisiv a fost politica fiscală. Irlanda a introdus taxe reduse pentru companii și a permis structuri prin care multinaționalele își puteau optimiza impozitele. Ulterior, țara a stabilit o cotă standard de 12,5% pe profit, una dintre cele mai mici din Europa.

Această strategie a atras investiții uriașe și a dus la mutarea în Irlanda a unor active valoroase, inclusiv brevete și proprietate intelectuală, spun analiștii sursei citate. Rezultatul: creșteri spectaculoase ale economiei, dar și statistici distorsionate.

În 2015, PIB-ul Irlandei a crescut artificial cu 26%, fenomen numit de economistul Paul Krugman „economia spiridușilor”. Situația reflectă impactul puternic al multinaționalelor asupra economiei, a explicat Alan Ahearne, membru în consiliul Băncii Centrale a Irlandei.

O economie dominată de medicamente

În prezent, dependența este evidentă. Medicamentele reprezintă peste jumătate din exporturile Irlandei, iar sectorul farmaceutic susține direct și indirect zeci de mii de locuri de muncă.

Potrivit Oficiului Central de Statistică al Irlandei, aproximativ 75.000 de persoane lucrau în industrie în 2025, în creștere rapidă față de anii anteriori. Iar în jurul marilor fabrici s-au dezvoltat și alte afaceri, de la cercetare la servicii.

Irlanda, gazda industriei farmaceutice americane

Impactul este major și asupra bugetului statului: angajații sunt bine plătiți și plătesc taxe mari, iar companiile generează venituri importante din impozitul pe profit. În 2024, aproape jumătate din aceste venituri proveneau de la doar trei multinaționale. Donald Trump a rezumat astfel situația: „Această insulă frumoasă, cu doar cinci milioane de locuitori, găzduiește întreaga industrie farmaceutică a Statelor Unite”.

De ce rămâne atractivă Irlanda

Irlanda continuă să atragă investiții datorită combinației dintre taxe reduse, forță de muncă bine pregătită și acces la piața europeană. Companii precum Novo Nordisk au anunțat chiar în 2026 „extinderi ale operațiunilor” din țară.

Succesul a fost susținut și de investițiile în educație, care au creat specialiști în domenii tehnice și științifice, esențiali pentru producția de medicamente.

Riscurile din spatele succesului

Această dependență vine însă și cu riscuri. Unul dintre cele mai importante este așa-numitul „patent cliff”: momentul în care medicamentele își pierd protecția brevetului și apar variante generice mai ieftine, ceea ce reduce brusc veniturile companiilor, a explicat Joyce Fitzharris, președinte al Small Molecule Europe, divizia europeană a companiei SK pharmteco care produce medicamente „clasice” (pe bază de substanțe chimice, nu biologice) pentru alte companii farmaceutice.

Un astfel de episod a avut loc în 2013, când mai multe medicamente importante și-au pierdut protecția brevetului, iar veniturile companiilor au scăzut rapid. Impactul s-a văzut direct în economie: exporturile au încetinit, iar PIB-ul Irlandei a înregistrat o scădere semnificativă.

În plus, competiția mondială pentru specialiști este tot mai mare, iar Irlanda trebuie să atragă constant forță de muncă din afara țării. În același timp, tensiunile geopolitice și schimbările din lanțurile de aprovizionare pot afecta investițiile viitoare.

O dependență tot mai mare

Deși modelul economic a adus prosperitate, el face ca Irlanda să fie vulnerabilă la deciziile câtorva companii și la evoluțiile dintr-un singur sector. Pentru moment, industria farmaceutică rămâne motorul economiei, însă întrebarea esențială este cât de sustenabil este acest model pe termen lung.

Avertismentul cu privire la frauda online este transmis de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română, Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard prin intermediul proiectului național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline.

Tentativele de fraudă online implică utilizarea unor pagini web falsificate ce imită identitatea unor instituții media cunoscute, pentru a promova platforme fictive de investiții, se precizează într-un comunicat de presă.
Conform specialiștilor, aceste scheme sunt propagate, de regulă, prin intermediul reclamelor sponsorizate în mediul online și al campaniilor de promovare din social media, unde atacatorii folosesc, în mod abuziv, imaginea unor persoane publice sau canale mass media pentru a câștiga încrederea utilizatorilor.

Fraude în pași simpli

Conținutul distribuit ia forma unor articole care par lansate de publicații legitime, însă direcționează potențialele victime către site-uri frauduloase.
„Metoda folosită de fraudatori urmează, de regulă, câțiva pași simpli în care utilizatorii sunt:
1. atrași cu o „oportunitate” de investiții care pare reală

Apar reclame sau articole care imită site-uri de știri cunoscute și promit câștiguri rapide din investiții. Pentru a câștiga încrederea utilizatorilor, sunt folosite imagini cu persoane publice și povești despre oameni care ar fi obținut profituri într-un timp foarte scurt.
2. convinși să își furnizeze datele

După accesarea articolului, utilizatorii sunt invitați să completeze un formular cu date personale. Ulterior, sunt contactați telefonic de persoane care se prezintă drept consultanți financiari și care le explică presupusul proces de investiție.
3. determinați să transfere bani sau să ofere acces

În cadrul acestor apeluri, li se solicită date bancare, efectuarea unor transferuri sau crearea de conturi pe platformele indicate de atacatori. În anumite situații, utilizatorilor li se cere să instaleze aplicații care permit accesul de la distanță la dispozitivele lor”, se arată în comunicat.

Măsuri de protecție recomandate

Pentru nu pica în capcanele din mediul online și pentru a nu deveni victime ale fraudelor, românii sunt sfătuiți: să verifice cu atenție adresa completă a paginii de internet (URL), asigurându-se că aceasta aparține unei surse oficiale și nu conține greșeli sau modificări suspecte ale denumirii, De asemnea specialiștii recomandă utilizatorilor să trateze cu prudență reclamele și articolele din mediul online care promit câștiguri rapide sau garantate și să verifice informațiile din mai multe surse de încredere. Investiția nu este garantată și aici ar trebui să apară semnalul de alarmă că de fapt se confruntă cu o fraudă.

O altă măsură de protecție este aceea de a nu introduce datele personale, ale cardului sau datele de logare la Internet/Mobile Banking pe site-uri necunoscute și să nu comunice astfel de informații prin telefon; să nu instaleze aplicații sau programe la cererea unor persoane necunoscute și să nu ofere acces de la distanță la telefon sau calculator. Pentru investiții utilizați doar instituții autorizate.

Tentativele de fraudă pot fi raportate pe o platformă dedicată

Tentativele de fraudă pot fi raportate pe platforma dedicată pnrisc.dnsc.ro sau la numărul de urgență 1911, contribuind astfel la prevenirea altor incidente și la limitarea impactului acestor tipuri de atacuri. Pe platforma sigurantaonline.ro, utilizatorii pot găsi ghiduri, exemple de fraude și quiz-uri interactive prin care își pot testa cunoștințele despre siguranța digitală. www.sigurantaonline.ro.
Despre Proiectul #SigurantaOnline