„Suntem la a șasea întâlnire regională. Au mai rămas două, Regiunea Nord-Vest și Regiunea Vest, pe care le vom face după sărbătorile de Paște, în 17 aprilie și în 18 aprilie. astăzi desfășurătorul a fost același ca și în celelalte întâlniri regionale. Am prezentat situația la zi și eu și colegii din guvern, pornind de la vicepremier și continuând cu miniștrii prezenți. Imaginea guvernării, autoevaluarea pe care și-au făcut-o și sau ne-o facem vizavit de prezența noastră în coaliție și în guvern”, a declarat Sorin Grindeanu, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. 

Despre curentul dominant din cadrul organizației de la București, liderul social-democrat a apus: „Aici la București, ca să trag o concluzie, până am ieșit noi din sală, aici cam toată lumea care a luat cuvântul a cerut să trecem în opoziție”. 

Grindeanu a amintit că votul final privind viitorul Partidului Social Democrat în cadrul guvernării va fi dat pe 20 aprilie. 

În cadrul conferinței de presă, președintele partidului a făcut declarații și despre opoziția internă față de ieșirea de la guvernare. 

„Pot să vă spun un lucru. Un singur om s-a exprimat în toate cele șase întâlniri regionale, cum că ar fi bine să continuăm în același mod. Avem și noi bolojenistul nostru, evident, Toma de la Buzău. În rest, nici măcar o persoană în cele șase întâlniri regionale nu a spus că ar trebui să continuăm în această formă”, făcând referire la primarul Constantin Toma care a criticat în repetate rânduri conducerea partidului. 

Ministerul Afacerilor Externe avertizează transportatorii români că, în perioada sărbătorilor de Paște Catolic, în Ungaria vor fi impuse restricții de circulație pentru vehiculele de marfă de mare tonaj.

Potrivit Ministerul Afacerilor Externe, interdicția vizează vehiculele și ansamblurile de vehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone și va fi aplicată în zilele de 3 aprilie (vineri), 5 aprilie (duminică) și 6 aprilie (luni), în intervalul orar 06:00 – 22:00.

Este importantă planificarea din timp a rutelor

Măsura este instituită de autoritățile din Ungaria și afectează inclusiv transportatorii români care tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul acestei țări în perioada menționată.

Reprezentanții MAE recomandă șoferilor și companiilor de transport să își planifice din timp rutele și programul, pentru a evita blocajele sau întârzierile generate de restricții.

Pentru asistență consulară, cetățenii români pot apela Ambasada României la Budapesta sau consulatele generale din Szeged și Gyula, apelurile fiind preluate permanent de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate.

Aplicația „Călătorește informat”

De asemenea, în cazuri de urgență, sunt disponibile și telefoane de permanență ale misiunilor diplomatice.

MAE reamintește că informații actualizate despre condițiile de călătorie pot fi consultate pe site-urile instituției și prin aplicația mobilă „Călătorește informat”, dedicată cetățenilor români care se deplasează în străinătate.

Aplicația se poate descărca de pe googleplay și apps.apple.com.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern, Ministerul Finanțelor propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.

„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR şi a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Termen de implementare

Operatorii economici ar avea termen la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.

Principalele schimbări propuse:

-Bon fiscal modernizat și digitalizat: Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
-Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF): Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
-Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
-Flexibilitate pentru plățile cu cardul: Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
-Actualizarea codurilor CAEN: Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
-Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani

Ministerul Finanțelor anunță că urmărește prin aceste modificări nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor.

Decizia a fost luată în liniște, dar efectele sale se vor resimți de ambele părți ale frontierei. Începând cu 1 iulie 2026, guvernul SUA va închide o porțiune de drum de-a lungul graniței dintre Montana (SUA) și  Alberta (Canada). Potrivit  postului BBC, citat de Le Figaro, aceasta marchează sfârșitul a peste 80 de ani de treceri informale între cele două țări.

Administrația Trump justifică închiderea invocând o creștere a imigrației ilegale și a traficului de droguri în regiune, potrivit presei britanice. Deși drumul este situat pe partea americană, acesta a fost întreținut de comitatul Warner din Canada, timp de decenii.

Guvernul din Alberta a alocat 8 milioane de dolari canadieni (aproximativ 4,9 milioane de euro) pentru construirea unui drum paralel pentru locuitorii săi. Ministrul Transporturilor din Alberta, Devin Dreeshen, a declarat că se așteaptă ca lucrările de construcție să înceapă în aprilie, iar drumul urmează să fie utilizat până în această vară. „Indiferent de linia trasată pe hartă, vor exista fermieri de ambele părți ale graniței și prieteni și familie de ambele părți. Cu siguranță cred că acest lucru va continua”, a spus el.

O decizie „regretabilă”

Pentru locuitori, vestea este greu de acceptat. Ross Ford, un fermier canadian, numește decizia „regretabilă” și subliniază legăturile strânse create cu vecinii săi americani de-a lungul generațiilor. Roger Horgus, un rezident din Montana, își amintește de copilărie, când copiii se bucurau să treacă granița cu bicicletele. „Această închidere de drum este ridicolă. Îmi pare rău pentru că canadienii au avut grijă de noi și de drum, cu lucrările de nivelare”, a declarat el pentru BBC, adăugând că „drumurile vor fi practic paralele pe toată lungimea lor. Noi vom avea drumul nostru și ei îl vor avea pe al lor ” .

Problema se extinde dincolo de nivelul local, deoarece asociația industrială a producătorilor și exportatorilor din Canada raportează că între 800 și 1.200 de camioane folosesc zilnic trecerea de frontieră Coutts-Sweet Grass. Mărfuri în valoare de aproape 15,9 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 9,8 miliarde de euro) tranzitează anual această rută.

Comisia Europeană a făcut un nou pas în direcția susținerii Ucrainei, prin lansarea măsurilor necesare pentru implementarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat de presă.

Acest sprijin vizează în principal acoperirea nevoilor bugetare ale Kievului, dar și accelerarea achizițiilor urgente din domeniul apărării în anii 2026 și 2027.

Pachetul prezentat include o propunere către Consiliu pentru aprobarea fondurilor destinate anului 2026, dar și o decizie care permite folosirea unor reguli speciale pentru achiziții, în special pentru echipamente esențiale precum dronele.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sunt foarte importante aceste măsuri care urmează să fie adoptate.

„Vom îndeplini cerințele împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Astăzi, luăm măsurile pregătitoare necesare pentru a mobiliza bugetul din acest an și a achiziționa echipamente de apărare, concentrându-ne pe industria de drone de ultimă generație din Ucraina. Prin aceasta, transmitem un mesaj clar: Comisia este pregătită să meargă mai departe. În timp ce marcăm patru ani de la masacrul de la Bucha, rămânem pe deplin și ferm alături de poporul curajos al Ucrainei și de lupta sa pentru libertate.”, a transmis von der Leyen.

Pentru anul 2026, Comisia Europeană propune mobilizarea a 45 de miliarde de euro până la 31 decembrie, după o evaluare pozitivă a Strategiei Financiare prezentate de Ucraina.

Partea rămasă din împrumutul de 90 de miliarde de euro este prevăzută pentru anul viitor.

Suma urmează să fie împărțită între sprijin bugetar și investiții în sectorul apărării. Aproximativ 16,7 miliarde de euro vor susține bugetul statului, prin mecanisme europene dedicate, iar 28,3 miliarde de euro vor merge către dezvoltarea capacităților industriale de apărare.

Sprijinul financiar vine cu condiții bine definite, care vizează respectarea statului de drept, combaterea corupției, menținerea stabilității economice.

În paralel, Comisia Europeană a decis să permită Ucrainei să folosească derogări speciale pentru achiziția rapidă de drone, care sunt foarte importante în contextul conflictului.

Alte liste de echipamente, inclusiv rachete și muniții, vor fi aprobate în perioada următoare.

Următorul pas aparține Consiliului Uniunii Europene, care trebuie să aprobe propunerea și să stabilească modul în care statele membre vor contribui la acest sprijin.

După adoptarea cadrului legal, Comisia va putea începe contractarea fondurilor de pe piețele financiare și va face primele plăți către Ucraina.

Acest nou pachet se adaugă sprijinului consistent oferit deja de Uniunea Europeană și statele membre, care ajunge la aproximativ 195 de miliarde de euro de la începutul războiului.

Conform estimărilor Fondul Monetar Internațional, acest împrumut acoperă aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al Ucrainei pentru perioada 2026-2027.

Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii.

Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular.

„Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual.

Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României.

Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers.

Cum a fost documentată o tehnică veche de secole

Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici.

Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei.

În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate.

În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome.

În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element.

Un moment important pentru patrimoniul cultural al României

România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare.

Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.

66% dintre americani consideră că SUA ar trebui să depună eforturi pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul din Iran, chiar dacă asta ar însemna neîndeplinirea obiectivelor stabilite de administrația Trump, arată un sondaj Reuters/Ipsos.

Sondajul a fost realizat săptămâna trecută, de vineri până duminică, la care au participat 1.021 de persoane. Rezultatele au arătat că 27% dintre respondenți susțin că SUA ar trebui să depună eforturi pentru a-și atinge toate obiectivele în Iran, chiar dacă asta ar însemna o prelungire a conflictului.

Rezultatele sondajului Reuters/Ipsos mai arată că 40% dintre republicanii susținători ai lui Trump s-au declarat în favoarea încheierii rapide a conflictului, chiar dacă aceasta nu ar duce la atingerea obiectivelor SUA.

Pe de altă parte, 60% dintre participanții la sondaj au declarat că nu sunt de acord cu atacurile militare ale SUA asupra Iranului, în timp ce 35% au fost de acord.

Potrivit unui alt sondaj publicat recent de Reuters/Ipsos, cota de susținere a lui Donald Trump în SUA s-a prăbușit la 36%, cel mai scăzut nivel din cel de-al doilea mandat al său.

Rata de aprobare a lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat era de 47% și a oscilat în mare parte în jurul valorii de 40% de la mijlocul anului trecut.

Fereastra de lansare a misiunii Artemis II se va deschide miercuri la ora 18:24 din Florida, SUA (joi, ora 1.24, ora României) și va ține două ore. Misiunea Artemis II a NASA este pregătită să ducă patru astronauți într-un zbor spațial record în jurul Lunii. Dacă totul va merge potrivit planului, oamenii vor ajunge în spațiu mai departe ca niciodată în timpul unui zbor de 10 zile în jurul Lunii.

Este o misiune istorică. Se estimează că 400.000 de oameni vor asista la lansare din preajma Centrului Spațial Kennedy. De asemenea, NASA va transmite lansarea în direct, prin intermediul conturilor oficiale ale agenției spațiale pe YouTube, X, Facebook și Twitch. Transmisiunea în direct va fi disponibilă și pe serviciul gratuit de streaming al NASA, NASA+, precum și pe alte servicii de streaming cunoscute.

Totuși, nu există nicio garanție că Artemis II va fi lansată conform programului Zborurile spațiale sunt un proces delicat și pot fi anulate chiar și în ultimele secunde din cauza unor probleme tehnice sau a vremii.

Artemis și Apollo

NASA se pregătește să trimită din nou astronauți în apropierea Lunii, pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol. Misiunea Artemis II marchează începutul unei noi etape a explorării spațiale, iar comparațiile cu celebrul program Apollo, care a dus primii oameni pe Lună în 1969, sunt inevitabile,

Spre deosebire de programul Apollo, echipajul Artemis are o diversitate mai mare. Misiunea include o femeie, un astronaut de culoare și un astronaut canadian. Se marchează astfel o schimbare simbolică față de primele misiuni lunare din anii ’60 și ’70. Astronauții vor zbura la bordul capsulei Orion, lansată cu noua rachetă Space Launch System (SLS). Nava va parcurge o traiectorie în jurul Lunii și se va întoarce pe Pământ folosind gravitația Lunii și a Pământului într-un traseu numit „free-return”.

Conducerea Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare la nive național, a discutat miercuri cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, despre vizat provocările și nevoile actuale ale economiei românești, în contextul unui mediu internațional dificil și extrem de volatil, au transmis reprezentații patronatelor, printr-un comunicat de presă.

„Pe noi ne interesează competitivitatea României”

În cadrul întâlnirii, la care Concordia a fost reprezentată de președintele organizației, Dan Șucu, vicepreședinții Iulian Stanciu și Ondrej Safar, și de directorul executiv, Paul Aparaschivei, s-a confirmat importanța dialogului social constant și constructiv între mediul privat și autoritățile statului, un dialog pe care Concordia, din poziția de partener social reprezentativ, îl consideră esențial în luarea deciziilor care vizează consolidarea competitivității economiei românești.

„Pe noi ne interesează competitivitatea României. Mediul privat reprezentat de Concordia are imaginea de ansamblu a ceea ce se întâmplă astăzi în economie și contribuie activ la identificarea soluțiilor necesare pentru a traversa această perioadă dificilă. Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive. Acestea sunt condițiile esențiale pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. Concordia este aici să construiască punți și vom continua acest dialog cu toată responsabilitatea față de economia României”, a declarat Paul Aparaschivei.

Potrivit documentului citat, reprezentanții confederației patronale au punctat că, în contextul provocărilor actuale (criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu, nevoia de consolidare fiscală a României și incertitudinile cauzate de evoluțiile geopolitice) este esențial ca mediul de afaceri din România să fie stimulat să investească.

În acest context, Concordia a subliniat costul ridicat al energiei ca principal element care afectează competitivitatea companiilor locale și a evidențiat riscul politicilor de plafonare prezente astăzi în piață.

„Reprezentanții Concordia au atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în dezvoltarea rețelelor energetice, astfel încât România să poată asigura, pe termen mediu și lung, acces la surse energetice noi, la costuri competitive, pentru toți clienții”, a transmis Confederația, care incluse printre membri și marile companii din energie.

„Pentru reprezentanții Concordia, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare rămân principalele solicitări, deoarece acestea susțin un climat favorabil investițiilor pe termen lung. Competitivitatea României a fost sprijinită în ultimii ani de investiții publice majore în infrastructura de transport, iar una din direcțiile complementare care trebuie consolidate în perioada următore rămâne transformarea digitală a economiei și societății, inclusiv în ceea ce privește competențele populației și calitatea serviciilor publice digitale”, au transmis oficialii Concordia, expriminându-și deschiderea la dialog.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, respectiv peste 4.200 de companii mari și mici, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați.

„România a pierdut procesul cu Pfizer. Vom plăti 3 miliarde de lei (!!!) plus dobânzi, pentru ca miniștrii useriști ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioan Mihaila au comandat vaccinuri fără număr”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Daniel Zamfir. 

Reacția acestuia vine după ce România a pierdut în prima instanță procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro sau aproximativ trei miliarde de lei pentru dozele de vaccin  pe care a refuzat să le mai preia în 2023. 

„Așa se intampla cand incompetenti si neaveniti pun mâna pe bani publici”, mai spune liderul social-democrat. 

De asemenea, Zamfir mai lansează atacuri și la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță, privind gestionarea programului european de înarmare SAFE. „Mă gandesc cu groaza ca Radu Salvador Miruța va avea pe mână 12 miliarde din programul SAFE”, notează Zamfir.