Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.

Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.

Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.

Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.

În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.

De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNN

Conducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.

Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.

Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.

Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.

CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.

Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.

Evaluare, profituri și oferte concurente de preluare

Documentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.

Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.

Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.

Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.

După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.

Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.

Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.

Complicații politice și strategice

Orice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.

Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.

Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.

Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.

El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.

CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.

Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.

Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.

„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.

Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.

„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.

Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.

„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.

Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de Budapesta

Ucraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.

Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.

Într-un discurs rostit în parlamentul de la Berlin, Merz a subliniat că lumea se îndreaptă spre o nouă eră de competiție geopolitică intensă, mai scrie AP. „Observăm tot mai clar conturarea unei lumi a marilor puteri. O furtună puternică se abate asupra acestei lumi și efectele ei se vor resimți mult timp”, a declarat cancelarul.

În acest cadru, Merz a subliniat că Europa are șansa de a deveni un centru de stabilitate și colaborare pentru democrațiile care caută soluții alternative la regimurile autoritare.

Uniunea Europeană ca model pentru noi alianțe

Merz a subliniat că Uniunea Europeană are capacitatea de a atrage noi parteneri. Acest lucru este posibil prin piețele sale deschise și prin valorile democratice pe care le promovează. „Nu trebuie să subestimăm cât de atrăgător este acest model european pentru potențiale alianțe”, a afirmat el, caracterizând UE drept „o alternativă normativă la imperialism și autocrație”.

Cancelarul a evidențiat, de asemenea, abilitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și unit. A menționat în acest sens răspunsul comun al statelor membre la recentele amenințări comerciale.

Merz: Sprijin pentru NATO și relația cu SUA

Merz a reafirmat angajamentul ferm al Germaniei față de NATO. El a subliniat necesitatea unei întăriri a capacităților de apărare europene, fără a renunța la cooperarea transatlantică. „Întotdeauna vom întinde mâna cooperării către Statele Unite, dar nu ca subordonați, ci ca parteneri și aliați pe picior de egalitate”, a spus Merz, făcând referire la tensiunile generate de administrația lui Donald Trump. Cancelarul a respins cu tărie comentariile recente ale președintelui american. Acesta a sugerat că trupele non-americane din NATO ar fi evitat confruntările în Afganistan.

Cancelarul a reamintit că 59 de soldați germani și-au pierdut viața în misiunea de aproape două decenii. „Nu vom permite ca acest angajament, care a fost realizat inclusiv în beneficiul Statelor Unite, să fie discreditat sau minimizat”, a afirmat el.

Pe lângă securitate, Merz a pledat pentru o mai mare independență tehnologică și pentru stimularea creșterii economice în Europa. Germania susține consolidarea acordurilor comerciale ale UE, inclusiv cu blocul sud-american Mercosur și cu India. „Trebuie să învățăm să vorbim limba politicii de putere”, a declarat cancelarul, subliniind că Europa trebuie să-și afirme mai decisiv interesele pe scena internațională.

Promovarea plasează UE pe aceeași bază diplomatică cu Statele Unite, China și Rusia și a fost anunțată în timpul unei vizite la Hanoi a președintelui Consiliului European, António Costa, potrivit AP.

„Într-un moment în care ordinea internațională bazată pe reguli este amenințată din mai multe părți, trebuie să fim alături de ceilalți ca parteneri fiabili și previzibili”, a declarat Costa, adăugând că parteneriatul are ca scop „dezvoltarea unor sfere de prosperitate comună”.

Costa a sosit în capitala Vietnamului, Hanoi, după ce India și Uniunea Europeană au ajuns marți la un acord de liber schimb, după aproape două decenii de negocieri. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a numit această acțiune o „etapă istorică”.

Anunțul vine la mai puțin de o săptămână după ce Vietnamul l-a reales pe secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, în funcția de lider principal al țării, susținând viziunea acestuia despre o creștere economică determinată de reforme agresive.

Vietnamul, beneficiar major al globalizării

Vietnamul a fost un beneficiar major al globalizării, devenind un centru cheie de export pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri de consum, pe măsură ce firmele multinaționale și-au mutat producția din China.

Această creștere bazată pe exporturi a contribuit la creșterea veniturilor și la transformarea economiei, însă surplusul comercial mare și persistent al Vietnamului a atras critici, în special din partea SUA și din ce în ce mai mult din partea Europei, unde oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul pe piață.

Pentru UE, acordul consolidează accesul la unul dintre centrele de producție cu cea mai rapidă creștere din Asia și sprijină eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce tensiunile comerciale cresc.

Comerțul bilateral în primele 11 luni ale anului 2025 a ajuns la peste 66,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,6% față de anul precedent. UE este al patrulea partener comercial al Vietnamului, a treia cea mai mare piață de export și a cincea cea mai mare sursă de import. Vietnamul este cel mai mare partener comercial al UE în Asia de Sud-Est.

Renumitul cardiolog Valentín Fuster, în vârstă de 83 de ani, a dezvăluit formula sa pentru fericire într-o înregistrare a proiectului Aprendemos Juntos al BBVA, citat de El Economista.

„Într-o lume ca cea în care trăim, dacă nu ai patru idei clare, te miști ca un steag. Nu ai control asupra direcției tale”, explică medicul.

Cei patru „T” – regulile interne

Fuster menționează conceptul celor patru „T”, care se referă la nivel individual.

Primul „T” este timpul pentru reflecție – dedicarea unui timp pentru ceea ce este prioritar în viața noastră.

Al doilea este talentul, adică să aprofundăm ceea ce „ne iese bine”.

„Dacă în viață vrei să mergi mai departe, nu există nimic mai important decât să faci ceea îți place. Talentul pe care îl ai este cea mai bună investiție pe care o poți face în viață”, mărturisește el.

În al treilea rând este transmiterea pozitivității. În al patrulea rând, „tutoratul” sau îndrumarea.

Pentru a explica acest ultim aspect, Fuster povestește o anecdotă din copilărie: „Era un medic foarte cunoscut, doctorul Farreras Valentí, care mi-a spus: Vreau să vorbesc cu tine. Vei fi un medic extraordinar. Așa am decis să devin medic”.

Cei patru „A” – regulile externe

Conceptul celor patru „A” are legătură cu „modul în care cineva transmite cum este în lumea în care trăiește.

Primul este atitudinea pozitivă: „Întâlnesc obstacole, dar le voi depăși” – să ai curaj în fața adversităților.

Al doilea este acceptarea sinelui, evitarea comparațiilor: „Dacă vecinul tău are un Maserati și tu nu ai mașină, ce se întâmplă?”.

În al treilea rând, autenticitatea implică a fi fidel sinelui, „a fi același dimineața, după-amiaza și seara”.

Altruismul – cel mai important

În cele din urmă, ceea ce Fuster consideră cel mai important: altruismul.

„În viață mi-am dat seama că cei mai fericiți oameni sunt cei care dau, nu cei care primesc. Cred că acesta este subiectul cel mai interesant pentru mine și anume dacă cineva poate ieși din sine și poate fi util în societatea în care trăiește”.

Formula cardioligului de 83 de ani combină dezvoltarea personală interioară cu modul în care ne manifestăm în lume, creând o bază solidă pentru fericire și liniște interioară.

„România a demonstrat deja că poate fi o gazdă excelentă pentru baschetul european. Avem orașe care respiră baschet și dispun de infrastructură modernă”, se arată în anunțul Federației Române de Baschet.

Competiția este programată să aibă loc în această vară.

Oradea, unul dintre centrele importante ale baschetului românesc, ar putea deveni astfel scena unui nou eveniment de anvergură continentală.

Dacă candidatura va fi aprobată de FIBA, Campionatul European U18 masculin ar deveni a treia competiție continentală găzduită de România în 2026.

Anul acesta, țara noastră mai găzduiește două competiții europene la baschet feminin.

Campionatul European U16, Divizia A, este organizat la Pitești. Iar Campionatul European U18, Divizia B, urmează să aibă loc la Tulcea.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunță că a depus joi, 29 ianuarie 2026, „un nou denunț penal, într-un dosar care investighează decesul a 497 de minori, în perioada 1970 – 1997, la care se adaugă un număr de 38 de beneficiari care au depăşit vârsta de 18 ani (total 535 de decese), aflați în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Ţuicani.”

Denunțul penal a fost depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Denunțul penal priveşte săvârșirea infracţiunii de tratamente neomenoase, prin organizarea unui regim caracterizat prin tratamente inumane și degradante aplicate minorilor internați în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Ţuicani, unitate aflată în administrarea statului român.

Dincolo de sesizarea faptelor, IICCMER a indicat în denunț și persoanele ce se fac responsabile în diferite grade de decesul minorilor, persoane implicate în organizarea, implementarea, evaluarea și controlul acestui regim inuman din căminul-spital.

Denunţul are anexate şase volume care cuprind un număr de 1715 file, iar documentele probează existenţa relelor tratamente în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Ţuicani, mai susțin cei de la IICCMER.

,,Fiecare dintre aceste investigații are particularitățile și ororile sale, însă toate au în comun suferința celor care au fost victime ale regimului comunist și ale abuzurilor din acea perioadă. Consider că ceea ce s-a întâmplat cu acei copii din Moreni-Ţuicani este absolut inuman și profund condamnabil. Din probele pe care le-am adunat, rezultă clar că acești copii nu aveau nicio șansă de supraviețuire în condițiile în care au fost ținuți și tratați. Suferința lor reprezintă oglinda cruzimii cu care a acționat regimul comunist opresiv’’, a declarat Florin Soare, istoric și expert în cadrul IICCMER, coordonator al investigației.

Ce orori a scos investigația la suprafață

Conform investigației, centrul situat pe dealul Ţuicani, la marginea pădurii din Moreni, a funcționat inițial ca spital chirurgical și preventoriu TBC pentru copii, fiind transformat ulterior în centru pentru copii neuropsihici și, în final, în centru pentru „deficienți nerecuperabili”. IICCMER consideră că „în perioada 1970-1997, instituția a devenit un loc de exterminare al minorilor, cu rate de mortalitate ce au depășit frecvent 70% din internări, în special în anii 1985-1989.”

Datele indică faptul că peste jumătate dintre copiii internați de la leagănele din Arad și Satu Mare au decedat în centrul de la Moreni, în condiții agravante precum malnutriția, bronhopneumoniile și trai degradant. În perioada 1985-1989, din cei 134 de copii transferați de la leagănele din Arad, 75% și-au pierdut viața, majoritatea în primele luni de internare, din cauza malnutriției grave și a lipsei asistenței medicale, mai arată IICCMER.

Rezultatele anchetei relevă o situație de o gravitate extremă, în care tratamentele neomenoase și condițiile inumane au fost aplicate sistematic, conducând la moartea a sute de copii și la suferințe permanente pentru supraviețuitori, a precizat IICCMER.

Printre titlurile alese în 2025 se află comedia Clueless, lansată în 1995, care a devenit un reper al culturii pop. Filmul este regizat de Amy Heckerling și a consacrat expresia „As if!” – echivalentul ironic al lui „Nici vorbă!”, fiind descris drept „o producție cu energie vizuală colorată, specifică anilor ’90, și un dinamism susținut de coloana sonoră”. Producția este o adaptare liberă a romanului Emma, de Jane Austen, și a transformat-o pe Alicia Silverstone, interpreta eroinei Cher Horowitz, într-un simbol al generației sale.

Potrivit Associated Press, selecția din acest an include și Inception, filmul lui Christopher Nolan lansat în 2010, care explorează ideea influențării gândurilor prin manipularea viselor. Pelicula este descrisă ca o producție care „provoacă publicul cu mai multe niveluri narative interconectate, oferind în același timp secvențe de acțiune captivante și efecte vizuale spectaculoase”.

Filme devenite simbol

Un alt titlu emblematic este The Karate Kid, apărut în 1984. Este primul film al francizei cu Ralph Macchio și Pat Morita – interpreții tânărului ucenic și ai mentorului său, considerat „profund american”. „Un film despre parcursul eroului, un film sportiv și unul despre adolescență, emoționant, dar nu lipsit de duritate”, spun specialiștii care au realizat selecția.

Alături de aceste producții se regăsesc și filme cu puternic impact social. Printre ele se numără Philadelphia (1993), pentru care Tom Hanks a câștigat Oscarul pentru rolul unui avocat diagnosticat cu HIV.

Glory (1989) completează lista, Denzel Washington fiind premiat de Academia Americană de Film pentru interpretarea sa într-o poveste despre soldații afro-americani care au luptat în Războiul Civil.

Peste un secol de cinema

Selecția din 2025 acoperă mai bine de un secol de istorie a cinematografiei. Cel mai vechi film inclus este The Tramp and the Dog (1896), realizat de William Selig și considerat mult timp pierdut. El a fost redescoperit în 2021, la Biblioteca Națională a Norvegiei. La polul opus se află The Grand Budapest Hotel, din 2014, filmul lui Wes Anderson, pentru care documentarea istorică atentă a fost esențială în construirea decorurilor vizuale spectaculoase.

Documentare remarcabile

În total, lista include patru documentare, printre care Brooklyn Bridge (1981), primul documentar difuzat pe PBS al cineastului Ken Burns, descris drept „mai mult decât un realizator de film, un istoric public de încredere”.

Celelalte documentare incluse sunt Say Amen, Somebody (1982), The Wrecking Crew (2008) și The Loving Story (2011).

Program de conservare cinematografică

Denumit Registrul Național de Film, programul de conservare a fost lansat în 1988, iar de atunci sunt selectate 25 de filme anual, cu condiția ca acestea să aibă cel puțin 10 ani vechime. Filmele incluse nu primesc drepturi speciale de difuzare, dar sunt recunoscute ca parte a patrimoniului cinematografic american și sunt conservate pentru generațiile viitoare.

Neîndeplinirea jalonului ar atrage penalități financiare pentru statul român.

„Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum”, a declarat ministra mediului, Diana Buzoianu.

„Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele”.

Buzoianu a subliniat că Ministerul a ales deliberat o abordare bazată pe consens, nu pe impunere. „Vom avea dezbateri, iar zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate acolo unde există acord și unde comunitățile locale sunt parte a soluției”.

Management activ – activități tradiționale permise

Proiectul introduce explicit conceptul de management activ. Oamenii își vor putea continua activitățile tradiționale: cosit, pășunat, utilizări locale ale terenurilor.

„Protejarea biodiversității nu înseamnă blocarea dezvoltării locale”, a precizat ministra.

„Vom îndeplini acest jalon alături de primari, alături de comunități, cu respect pentru natură și pentru oameni, deopotrivă”.

Proiectul de Ordonanță stabilește cadrul legal pentru delimitarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Nu există impunerea unor procente fixe din teritoriul național sau a unor suprafețe minime obligatorii.

Acest lucru permite o abordare flexibilă, adaptată realităților din teren. Se definesc zone strict protejate și zone cu management activ, în funcție de specificul fiecărui teritoriu și de nevoile comunităților locale.

Consultări cu primarii și ajustări ale limitelor

În ultimele luni, au fost primite numeroase observații de la primari. O parte din ele au fost deja incluse în limitele care vor fi propuse.

„Pentru că ne-am angajat să fie adoptate limitele zonelor prioritare pentru biodiversitate cu acordul comunităților, vom avea adoptate limitele abia după ce se găsește o soluție acceptată de toți actorii implicați”, a explicat Ministerul Mediului.

Au loc consultări reale și structurate cu autoritățile locale, cu implicarea prefecților, a primăriilor și a consiliilor județene. Limitele propuse au fost ajustate pe baza observațiilor primite din teritoriu.

73 de persoane au fost excluse din fotbal după ce au fost acuzate că au participat la trucarea unor meciuri, potrivit AP. Decizia comunicată joi mai prevede depunctarea a nouă cluburi de top.
Printre cei interziși sunt fostul antrenor al echipei naționale și jucătorul lui Everton, Li Tie, și fostul președinte al Asociației Chineze de Fotbal (CFA) Chen Xuyuan.

„Pentru 73 de persoane, inclusiv Chen Xuyuan și Li Tie, ale căror infracțiuni au fost confirmate prin hotărâri judecătorești, CFA a impus interdicții pe viață de a participa la orice activități legate de fotbal”, a declarat un oficial CFA.

În 2024, Li – care a condus echipa națională din 2019 până în 2021 – și Chen au fost condamnați pentru acceptarea de mită în valoare de milioane de dolari. Li a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, în timp ce Chen a primit o condamnare pe viață.

Nouă echipe de fotbal, pedepsite drastic

Nouă cluburi din Superliga Chineză au fost pedepsite drastic. Shanghai Shenhua, care a terminat pe locul doi sezonul trecut, și Tianjin Jinmen Tigers au fost cele mai afectate. Cele două cluburi au fost penalizate fiecare cu câte 10 puncte și amendate cu 1 milion de yuani (143.788 de dolari). Campioana en-titre, Shanghai Port, va începe sezonul 2026 cu cinci puncte în minus.

„Deducerile de puncte și penalitățile financiare impuse cluburilor se bazează pe suma, natura, gravitatea și impactul social al tranzacțiilor necorespunzătoare în care a fost implicat fiecare club”, a declarat CFA, adăugând că își va menține politica de „toleranță zero” față de corupție.

În septembrie 2024, alți 43 de oficiali și jucători din China au fost suspendați pe viață.