„Obiectivul principal al întâlnirii a fost facilitarea unor legături directe între entitățile economice din România și cele din Ucraina, în vederea impulsionării dialogului tehnic și creării unei rețele profesionale. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea proiectelor și parteneriatelor în domeniul aeronavelor fără pilot (UAV) și al sistemelor avansate de detecție și combatere a acestora (Anti-UAS)”, a transmis Guvernul într-un comunicat.

Evenimentul marchează un pas important în contextul semnării recente a acordului de Parteneriat Strategic dintre cele două state, a precizat Executivul. nițiativa consolidează cooperarea industrială bilaterală și transformă expertiza tehnologică acumulată în soluții concrete pentru securitatea colectivă a Flancului Estic.

Guvernul României a arătat că demersul reconfirmă angajamentul de a sprijini reziliența regională, de a stimula producția companiilor românești în parteneriat cu Ucraina și de a facilita integrarea acestora în lanțul valoric generat de partea ucraineană.

„Industria de apărare din România trebuie să se dezvolte valorificând expertiza Ucrainei. Consolidarea securității naționale și regionale reprezintă una dintre prioritățile strategice ale Guvernului României, în paralel cu dezvoltarea unui mediu economic competitiv, capabil să atragă și să susțină investiții în domenii de înaltă tehnologie. Ne dorim să valorificăm experiența dobândită pe câmpul de luptă de către partenerii ucraineni și, împreună, să dezvoltăm soluții de apărare eficiente și adaptate nevoilor actuale, care să contribuie la consolidarea securității naționale și regionale”, a declarant Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului.

Alinierea cu Ungaria și Polonia

„În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán și cu Polonia extremei drepte. Acum plătește câteva sute de milioane de euro în plus și cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie. Când Comisia Europeană și Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieșire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eșalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci și patru de țări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, și România, unde domnii Rafila și Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer. Aceasta este compania în care s-a plasat România în 2023. Acum vine nota de plată”, se arată în mesajul publicat miercuri de Vlad Voiculescu pe Facebook. 

Cronologia achizțiilor

Fostul ministru prezintă o cronologie a evenimentelor privind achiziția de vaccinuri. Voiculescu a spus că în luna mai a anului 2021, premierul Florin Cîțu decidea participarea României la achiziția comună de vaccinuri și în ianuarie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila semna Formularul de Comandă, punctând că tot în 2022 a suspendat livrările de vaccinuri. 

Voiculescu mai spune că în mai 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă a refuzat să participe la negocierile de flexibilizarea a contractului de achiziție, punctând: „Celelalte 24 de state negociază și scapă”. 

Voiculescu subliniază că România a cumpărat, de fapt, mai puține vaccinuri per capita decât media europeană și la cel mai mic preț negociat global. În plus, fostul oficial a mai spus că deși statul este obligat să plătească un număr ridicat de doze de vaccin, România este singura țară UE unde cetățenii nu se mai pot vaccina anti-COVID din vara anului 2024. 

„România este singura țară din UE în care nu te poți vaccina anti-COVID nici dacă vrei – de la mijlocul lui 2024 încoace. În toate celelalte state membre vaccinul e gratuit și disponibil. Ultimele achiziții comune de vaccin anti-COVID la nivel european s-au făcut în octombrie 2025 (14 țări participante) și în ianuarie 2025 (17 țări participante, 146 de milioane de doze disponibile). România nu a participat la niciuna”; explică Voiculescu. 

Privind responsabilitatea achiziției de vaccinuri, fostul ministru a spus: „Premierul Florin Cîțu a decis toate achizițiile de vaccinuri din 2021. Ministrul Rafila a semnat fișa de comandă în ianuarie 2022”, adăugând: „Am fost demis pe 14 aprilie 2021 – o lună înainte de semnarea acestui contract”. 

Singura soluție rămasă

În final, Voiculescu consideră că o negociere cu Pfizer este singura cale prin care statul român ar putea atenua efectele bugetare ale procesului. 

„Guvernul Bolojan a făcut acum câteva săptămâni ceea ce ar fi trebuit să facă guvernul Ciucă acum câțiva ani: a dat mandat ministrului sănătății să poarte urgent negocieri cu Pfizer și să ajungă la o înțelegere. Este târziu, dar rămâne singurul lucru responsabil de făcut”, spune Voiculescu. 

România a pierdut în prima instanță procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro sau aproximativ trei miliarde de lei pentru dozele de vaccin  pe care a refuzat să le mai preia în 2023. 

Incendiul a avut loc în noaptea de 19 spre 20 martie și a avariat o clădire a companiei cehe de apărare LPP Holding, aflată într-un complex industrial din Pardubice, la circa 120 de kilometri est de Praga, relatează Reuters.

Un grup care a revendicat atacul a susținut într-un mesaj publicat online că firma vizată dezvolta arme pentru Israel.

Purtătoarea de cuvânt a Parchetului Național din Polonia, Katarzyna Calow-Jaszewska, a declarat că cei doi cetățeni polonezi au fost arestați preventiv pentru trei luni în acest dosar. Ancheta este încă la început, iar autoritățile poloneze așteaptă informații suplimentare din partea Cehiei.

Potrivit TVP Info, cei doi, în vârstă de 22 și 23 de ani, ar fi activiști pro-palestinieni și au fost arestați pe 24 martie de Agenția pentru Securitate Internă din Polonia.

În acest dosar, autoritățile din Cehia și Slovacia au reținut anterior alți cinci suspecți, printre care un cetățean egiptean și unul american.

LPP Holding anunțase în 2023 planuri de colaborare cu grupul israelian Elbit Systems, însă a precizat ulterior că acestea nu au fost puse în practică. Compania produce drone care sunt exportate în Ucraina.

Liderul social-democrat avertizează că direcția actuală a coaliției este una „proastă” și invocă exemplele regimurilor autoritare sau instabilitatea din Bulgaria pentru a sublinia că indicatorii macroeconomici și bunăstarea cetățenilor trebuie să fie prioritățile reale ale Executivului.

Într-o declarație tranșantă privind viitorul coaliției de guvernare, Sorin Grindeanu a criticat aspru parcursul actual al țării, subliniind discrepanța dintre discursul oficial despre stabilitate și realitatea economică resimțită de populație. Liderul PSD a punctat că percepția publică este una negativă, 80% dintre români considerând că direcția este greșită.

„Stabilitatea o regăsim și în dictaturi”

Grindeanu a respins argumentul stabilității invocat frecvent de partenerii de coaliție, făcând comparații cu state recunoscute pentru regimuri opresive.

„Stabilitatea, fără prosperitate, nu-și are rostul. Avem stabilitate și în Coreea de Nord. Am avut stabilitate, sau cel puțin există stabilitate, și în Rusia, și în Belarus. Asta nu înseamnă că lucrurile merg în direcția bună sau că acelea sunt modele pentru noi”, a declarat acesta.

În contrapondere, acesta a dat exemplul Bulgariei, care, deși a trecut prin numeroase runde de alegeri și instabilitate politică, reușește în prezent să aibă un rating de țară superior României.

Presiune pe Guvernul Bolojan înainte de votul din 20 aprilie

Declarațiile vin în contextul unor tensiuni majore în interiorul arcului guvernamental. Grindeanu a recunoscut că PSD a intrat în această alianță cu „bună-credință”, însă avertizează că toți indicatorii macroeconomici arată îngrijorător în prezent.

„E datoria noastră să schimbăm acest lucru. Nu putem ignora faptul că viața românilor nu s-a îmbunătățit”, a adăugat el. Referitor la avertismentul premierului Ilie Bolojan privind o posibilă criză politică, Grindeanu a replicat că principala sa teamă nu este criza în sine, ci continuarea pe un drum care nu aduce rezultate economice palpabile.

Partidul Social Democrat urmează să ia o decizie crucială privind menținerea sprijinului pentru actualul Cabinet în cadrul votului intern programat pentru data de 20 aprilie 2026.

„Suntem la a șasea întâlnire regională. Au mai rămas două, Regiunea Nord-Vest și Regiunea Vest, pe care le vom face după sărbătorile de Paște, în 17 aprilie și în 18 aprilie. astăzi desfășurătorul a fost același ca și în celelalte întâlniri regionale. Am prezentat situația la zi și eu și colegii din guvern, pornind de la vicepremier și continuând cu miniștrii prezenți. Imaginea guvernării, autoevaluarea pe care și-au făcut-o și sau ne-o facem vizavit de prezența noastră în coaliție și în guvern”, a declarat Sorin Grindeanu, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. 

Despre curentul dominant din cadrul organizației de la București, liderul social-democrat a apus: „Aici la București, ca să trag o concluzie, până am ieșit noi din sală, aici cam toată lumea care a luat cuvântul a cerut să trecem în opoziție”. 

Grindeanu a amintit că votul final privind viitorul Partidului Social Democrat în cadrul guvernării va fi dat pe 20 aprilie. 

În cadrul conferinței de presă, președintele partidului a făcut declarații și despre opoziția internă față de ieșirea de la guvernare. 

„Pot să vă spun un lucru. Un singur om s-a exprimat în toate cele șase întâlniri regionale, cum că ar fi bine să continuăm în același mod. Avem și noi bolojenistul nostru, evident, Toma de la Buzău. În rest, nici măcar o persoană în cele șase întâlniri regionale nu a spus că ar trebui să continuăm în această formă”, făcând referire la primarul Constantin Toma care a criticat în repetate rânduri conducerea partidului. 

Ministerul Afacerilor Externe avertizează transportatorii români că, în perioada sărbătorilor de Paște Catolic, în Ungaria vor fi impuse restricții de circulație pentru vehiculele de marfă de mare tonaj.

Potrivit Ministerul Afacerilor Externe, interdicția vizează vehiculele și ansamblurile de vehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone și va fi aplicată în zilele de 3 aprilie (vineri), 5 aprilie (duminică) și 6 aprilie (luni), în intervalul orar 06:00 – 22:00.

Este importantă planificarea din timp a rutelor

Măsura este instituită de autoritățile din Ungaria și afectează inclusiv transportatorii români care tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul acestei țări în perioada menționată.

Reprezentanții MAE recomandă șoferilor și companiilor de transport să își planifice din timp rutele și programul, pentru a evita blocajele sau întârzierile generate de restricții.

Pentru asistență consulară, cetățenii români pot apela Ambasada României la Budapesta sau consulatele generale din Szeged și Gyula, apelurile fiind preluate permanent de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate.

Aplicația „Călătorește informat”

De asemenea, în cazuri de urgență, sunt disponibile și telefoane de permanență ale misiunilor diplomatice.

MAE reamintește că informații actualizate despre condițiile de călătorie pot fi consultate pe site-urile instituției și prin aplicația mobilă „Călătorește informat”, dedicată cetățenilor români care se deplasează în străinătate.

Aplicația se poate descărca de pe googleplay și apps.apple.com.

66% dintre americani consideră că SUA ar trebui să depună eforturi pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul din Iran, chiar dacă asta ar însemna neîndeplinirea obiectivelor stabilite de administrația Trump, arată un sondaj Reuters/Ipsos.

Sondajul a fost realizat săptămâna trecută, de vineri până duminică, la care au participat 1.021 de persoane. Rezultatele au arătat că 27% dintre respondenți susțin că SUA ar trebui să depună eforturi pentru a-și atinge toate obiectivele în Iran, chiar dacă asta ar însemna o prelungire a conflictului.

Rezultatele sondajului Reuters/Ipsos mai arată că 40% dintre republicanii susținători ai lui Trump s-au declarat în favoarea încheierii rapide a conflictului, chiar dacă aceasta nu ar duce la atingerea obiectivelor SUA.

Pe de altă parte, 60% dintre participanții la sondaj au declarat că nu sunt de acord cu atacurile militare ale SUA asupra Iranului, în timp ce 35% au fost de acord.

Potrivit unui alt sondaj publicat recent de Reuters/Ipsos, cota de susținere a lui Donald Trump în SUA s-a prăbușit la 36%, cel mai scăzut nivel din cel de-al doilea mandat al său.

Rata de aprobare a lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat era de 47% și a oscilat în mare parte în jurul valorii de 40% de la mijlocul anului trecut.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern, Ministerul Finanțelor propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.

„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR şi a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Termen de implementare

Operatorii economici ar avea termen la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.

Principalele schimbări propuse:

-Bon fiscal modernizat și digitalizat: Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
-Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF): Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
-Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
-Flexibilitate pentru plățile cu cardul: Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
-Actualizarea codurilor CAEN: Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
-Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani

Ministerul Finanțelor anunță că urmărește prin aceste modificări nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor.

Decizia a fost luată în liniște, dar efectele sale se vor resimți de ambele părți ale frontierei. Începând cu 1 iulie 2026, guvernul SUA va închide o porțiune de drum de-a lungul graniței dintre Montana (SUA) și  Alberta (Canada). Potrivit  postului BBC, citat de Le Figaro, aceasta marchează sfârșitul a peste 80 de ani de treceri informale între cele două țări.

Administrația Trump justifică închiderea invocând o creștere a imigrației ilegale și a traficului de droguri în regiune, potrivit presei britanice. Deși drumul este situat pe partea americană, acesta a fost întreținut de comitatul Warner din Canada, timp de decenii.

Guvernul din Alberta a alocat 8 milioane de dolari canadieni (aproximativ 4,9 milioane de euro) pentru construirea unui drum paralel pentru locuitorii săi. Ministrul Transporturilor din Alberta, Devin Dreeshen, a declarat că se așteaptă ca lucrările de construcție să înceapă în aprilie, iar drumul urmează să fie utilizat până în această vară. „Indiferent de linia trasată pe hartă, vor exista fermieri de ambele părți ale graniței și prieteni și familie de ambele părți. Cu siguranță cred că acest lucru va continua”, a spus el.

O decizie „regretabilă”

Pentru locuitori, vestea este greu de acceptat. Ross Ford, un fermier canadian, numește decizia „regretabilă” și subliniază legăturile strânse create cu vecinii săi americani de-a lungul generațiilor. Roger Horgus, un rezident din Montana, își amintește de copilărie, când copiii se bucurau să treacă granița cu bicicletele. „Această închidere de drum este ridicolă. Îmi pare rău pentru că canadienii au avut grijă de noi și de drum, cu lucrările de nivelare”, a declarat el pentru BBC, adăugând că „drumurile vor fi practic paralele pe toată lungimea lor. Noi vom avea drumul nostru și ei îl vor avea pe al lor ” .

Problema se extinde dincolo de nivelul local, deoarece asociația industrială a producătorilor și exportatorilor din Canada raportează că între 800 și 1.200 de camioane folosesc zilnic trecerea de frontieră Coutts-Sweet Grass. Mărfuri în valoare de aproape 15,9 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 9,8 miliarde de euro) tranzitează anual această rută.

Comisia Europeană a făcut un nou pas în direcția susținerii Ucrainei, prin lansarea măsurilor necesare pentru implementarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat de presă.

Acest sprijin vizează în principal acoperirea nevoilor bugetare ale Kievului, dar și accelerarea achizițiilor urgente din domeniul apărării în anii 2026 și 2027.

Pachetul prezentat include o propunere către Consiliu pentru aprobarea fondurilor destinate anului 2026, dar și o decizie care permite folosirea unor reguli speciale pentru achiziții, în special pentru echipamente esențiale precum dronele.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sunt foarte importante aceste măsuri care urmează să fie adoptate.

„Vom îndeplini cerințele împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Astăzi, luăm măsurile pregătitoare necesare pentru a mobiliza bugetul din acest an și a achiziționa echipamente de apărare, concentrându-ne pe industria de drone de ultimă generație din Ucraina. Prin aceasta, transmitem un mesaj clar: Comisia este pregătită să meargă mai departe. În timp ce marcăm patru ani de la masacrul de la Bucha, rămânem pe deplin și ferm alături de poporul curajos al Ucrainei și de lupta sa pentru libertate.”, a transmis von der Leyen.

Pentru anul 2026, Comisia Europeană propune mobilizarea a 45 de miliarde de euro până la 31 decembrie, după o evaluare pozitivă a Strategiei Financiare prezentate de Ucraina.

Partea rămasă din împrumutul de 90 de miliarde de euro este prevăzută pentru anul viitor.

Suma urmează să fie împărțită între sprijin bugetar și investiții în sectorul apărării. Aproximativ 16,7 miliarde de euro vor susține bugetul statului, prin mecanisme europene dedicate, iar 28,3 miliarde de euro vor merge către dezvoltarea capacităților industriale de apărare.

Sprijinul financiar vine cu condiții bine definite, care vizează respectarea statului de drept, combaterea corupției, menținerea stabilității economice.

În paralel, Comisia Europeană a decis să permită Ucrainei să folosească derogări speciale pentru achiziția rapidă de drone, care sunt foarte importante în contextul conflictului.

Alte liste de echipamente, inclusiv rachete și muniții, vor fi aprobate în perioada următoare.

Următorul pas aparține Consiliului Uniunii Europene, care trebuie să aprobe propunerea și să stabilească modul în care statele membre vor contribui la acest sprijin.

După adoptarea cadrului legal, Comisia va putea începe contractarea fondurilor de pe piețele financiare și va face primele plăți către Ucraina.

Acest nou pachet se adaugă sprijinului consistent oferit deja de Uniunea Europeană și statele membre, care ajunge la aproximativ 195 de miliarde de euro de la începutul războiului.

Conform estimărilor Fondul Monetar Internațional, acest împrumut acoperă aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al Ucrainei pentru perioada 2026-2027.