Pe parcursul celor șapte zile ale ofertei au fost plasate 18.440 de ordine de subscriere, cu o valoare totală a investițiilor de 697,20 milioane lei și 229,96 milioane euro, echivalentul a 1,17 miliarde lei.

„Prima ediție FIDELIS din acest an reconfirmã interesul constant al cetãțenilor pentru instrumente de economisire sigure. Ne bucurã faptul cã programul susține atât dezvoltarea responsabilã a economiilor personale, cât și implicarea socialã, prin tranșa dedicatã donatorilor de sânge. Listarea de astãzi la Bursã oferã flexibilitate deplinã celor care au ales sã investeascã în viitorul lor și al României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge a înregistrat din nou o participare semnificativă. Cu o dobândă de 7,45% pe an, această emisiune a atras 103,80 milioane lei printr-un număr de 2.501 ordine de subscriere. Investitorii au beneficiat și de reducerea pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la doar 500 lei.

O cerere semnificativă s-a înregistrat pe:

• Scadența de 2 ani în lei (dobândă 6,45%): 309 milioane lei
• Scadența de 6 ani în lei (dobândă 7,50%): 188 milioane lei
• Scadența de 10 ani în euro (dobândă 6,20%): 151,60 milioane euro
• Scadențele de 3 și 5 ani în euro: 40,60 milioane euro, respectiv 37,70 milioane euro

De la lansarea Programului Fidelis, investițiile totale atrase au ajuns la peste 63,97 miliarde lei, prin intermediul a 524.099 de subscrieri.

Gheața de pe drumuri provoacă aproximativ 20% din accidentele auto cauzate de condițiile meteorologice în fiecare an. Acumularea de gheață pe avioane provoacă aproximativ 10% din toate accidentele mortale ale transportatorilor aerieni.

Un zbor al companiei aeriene braziliene Voepass Linhas Aéreas s-a prăbușit în apropiere de São Paulo pe 9 august 2024. Sistemele de dezghețare ale avionului au cedat, potrivit Aviation Safety Network. Toți ocupanții au murit.

Un zbor Air France s-a prăbușit în Oceanul Atlantic pe 1 iunie 2009. Gheața a blocat sondele care măsoară viteza avionului. Și în acest caz, toți ocupanții au murit.

„În fiecare an, tot mai multe persoane călătoresc cu avionul și există o presiune tot mai mare pentru a zbura în toate condițiile meteorologice”, a declarat Nilton Renno, profesor la Universitatea din Michigan. El a condus dezvoltarea tehnologiei, cu sprijinul Fundației Naționale pentru Știință.

Doi senzori complementari – microunde și laser

Echipa lui Renno a testat sistemul format din doi senzori complementari într-un avion cu un singur motor. Au folosit și un avion de afaceri ușor echipat cu instrumente științifice pentru efectuarea măsurătorilor de referință.

Rezultatele experimentelor sunt descrise în revista Nature Scientific Reports. Un senzor este amplasat la nivelul avionului, utilizând microunde pentru a detecta formarea gheții pe suprafața acestuia.

Al doilea senzor utilizează lasere pentru a detecta ploaia înghețată și picăturile mari de apă din nori. Avertizează piloții în avans cu privire la pericol. Acest senzor ar putea funcționa și în mașini și camioane, detectând gheața de pe drumuri.

De la Marte la siguranța avioanelor

Dezvoltarea senzorului cu microunde a început după misiunea Phoenix Lander, care a găsit dovezi ale existenței apei lichide pe Marte. Renno dorea ca misiunile viitoare să măsoare cantitatea de umiditate din soluri și să diferențieze apa de gheață.

Renno, care este și pilot, a început să se gândească la modul în care ar putea ajuta piloții. Într-o iarnă, și-a găsit avionul personal acoperit de gheață. Știind că nu poate zbura în siguranță, s-a dus acasă și a căutat soluții.

„Înghețarea avioanelor este o problemă mondială care poate apărea în orice moment al anului, la aeronave de toate dimensiunile”, a spus Renno.

„Mi-am dat seama că era o problemă la care puteam contribui, datorită experienței mele atât ca pilot, cât și ca om de știință atmosferic”.

Superioritate față de tehnologia actuală

În prezent, avioanele detectează gheața cu ajutorul a două tipuri de sonde care ies din avion. Deoarece acestea se extind deasupra suprafeței, nu oferă informații despre ceea ce se află pe avion.

Aplicații pentru mașini – detectarea gheții

Laserele ar putea avertiza șoferii cu privire la gheața neagră înainte ca aceștia să înceapă să derapeze. Poate declanșa sistemele automate de siguranță ale mașinii.

Reducerea vitezei cu 4-9 mile pe oră poate reduce riscul de vătămări grave în timpul accidentelor de mașină cu jumătate, arată cercetările.

„Puteți salva multe vieți doar prin reducerea vitezei atunci când detectați o șosea alunecoasă în față”, a spus Renno.

Dispozitivul a fost construit și dezvoltat parțial la U-M Space Physics Research Laboratory.

Un start-up al Universității din Michigan, a dezvoltat senzorul optic și a licențiat tehnologia.

Tehnologia promite să revoluționeze siguranța în transporturi, atât în aer, cât și pe șosele.

Jens Plötner, secretarul de stat german pentru Apărare, a declarat la Conferința Europeană pentru Spațiu desfășurată la Bruxelles că sateliții europeni sunt expuși aproape zilnic unor interferențe deliberate, scrie Euronews.

El a subliniat că sateliții chinezi execută manevre complexe și foarte agile în orbita terestră. Ele au scopul de a perturba sau compromite funcționarea sistemelor europene. „Aceste acțiuni pot fi caracterizate fără exagerare drept un adevărat dogfight în spațiu”, a afirmat oficialul german.

Război în spațiu, un nou front strategic pentru Europa

Uniunea Europeană consideră infrastructura spațială esențială pentru securitate, în special în domeniile informațiilor, supravegherii, recunoașterii și comunicațiilor sigure. Comisia Europeană a clasificat activele spațiale ca „facilitatori strategici”. Ea a solicitat statelor membre să-și coordoneze investițiile militare pentru a evita suprapunerile și a acoperi rapid lacunele critice.

Germania a anunțat un plan extins de reînarmare de 500 de miliarde de euro. Din aceștia, 35 de miliarde vor fi dedicate exclusiv dezvoltării capabilităților militare spațiale până în 2030. Plötner a avertizat că adversarii Europei recunosc importanța crucială a spațiului în conflictele moderne și îl consideră o vulnerabilitate majoră.

„Este de așteptat ca atacurile asupra infrastructurii noastre spațiale să aibă loc foarte devreme într-un viitor conflict, iar unele dintre aceste acțiuni ar putea fi deja în desfășurare, în cadrul unui război hibrid”, a declarat el.

Răspuns european: cooperare și resurse comune

Oficialul german a subliniat necesitatea ca statele membre UE să colaboreze și să-și unească resursele, inclusiv prin intermediul NATO și al parteneriatului cu Statele Unite. Un exemplu este colaborarea dintre Germania, Franța, Finlanda, Suedia și Spania pentru a dezvolta o rețea globală de senzori care să monitorizeze activitățile din spațiu.

De asemenea, Comisia Europeană a anunțat că toate cele 27 de state membre au acum acces la un sistem european de comunicații satelitare securizate. Acest lucru este posibil prin interconectarea a opt sateliți deținuți de cinci țări. Aceste declarații vin în contextul îngrijorărilor crescânde privind militarizarea spațiului. Franța a cerut recent o politică de „preferință 100% europeană” pentru activele de apărare spațială, invocând imprevizibilitatea aliatului american.

În plus, autoritățile franceze au afirmat că Rusia ar fi desfășurat în spațiu un sistem antisatelit cu capacitate nucleară. Astfel, temerile legate de o posibilă cursă a înarmării în afara atmosferei Pământului, au fost puternic amplificate.

Evenimentul va avea loc pe 25 februarie și reprezintă primul cadru instituțional de acest tip din istoria sportului paralimpic românesc, anunță Comitetul Național de profil.

Potrivit organizatorilor, gala urmărește să inaugureze o tradiție dedicată recunoașterii publice a sportivilor paralimpici.

Evenimentul va reuni sportivi, antrenori, reprezentanți ai cluburilor sportive, oficiali naționali și internaționali, membri ai comunității sportive și susținători ai sportului paralimpic.

„Prima ediție a Galei Sportului Paralimpic marchează o premieră importantă pentru sportul românesc și, mai ales, un moment de recunoaștere a sportivilor paralimpici și a performanțelor lor. Este pentru prima dată când le oferim un spațiu dedicat vizibilității, respectului și aprecierii pe care le merită pentru muncă, disciplină și rezultatele obținute. (…) deschide drumul către parteneriate durabile, menite să consolideze prezența României pe scena paralimpică internațională și să ofere sportivilor un cadru real de susținere și performanță”, a declarat Carol-Eduard Novák, președinte Comitetul Național Paralimpic.

La eveniment este anunțat să participe și Andrew Parsons, președintele Comitetului Paralimpic Internațional.

Informațiile privind categoriile de premiere și nominalizările vor fi anunțate în perioada următoare.

Geologul marin de coastă Hannes Tõnisson, cercetător principal la Universitatea din Tallinn, a dezvăluit miercuri că temperaturile ar putea coborî până aproape de –30°C la începutul lunii februarie. „Nu ar fi surprinzător ca în această perioadă să fie stabilite noi recorduri de temperatură scăzută în Estonia”, a spus expertul, citat de ERR News.

În mod obișnuit, iernile din Estonia sunt caracterizate de temperaturi situate în jurul a –5°C, cu valori ușor mai ridicate în zonele de coastă, influențate de Marea Baltică, și mai scăzute în interiorul țării.

Aerul arctic împins mult spre sud

Cercetătorul a explicat că valul de frig este favorizat de slăbirea vortexului polar, un fenomen atmosferic care, în mod normal, menține aerul rece deasupra regiunilor arctice. „Atunci când vortexul este slab, mase de aer arctic pot ajunge mult mai spre sud decât în mod normal, generând episoade de ger sever”, a explicat Tõnisson. Deși durata zilei este în creștere, specialiștii estimează că primăvara va întârzia, în special în zonele de coastă, din cauza temperaturilor scăzute ale mării și a prezenței gheții.

Impact la nivel european

Episoadele de frig extrem precum cel prognozat în Estonia sunt monitorizate la nivel european, deoarece pot influența transportul, consumul de energie și stabilitatea infrastructurii în mai multe regiuni ale continentului. Specialiștii atrag atenția că astfel de contraste termice accentuate pot avea efecte dincolo de granițele unei singure țări.

Legile, care vor obliga companiile să eticheteze conținutul generat de inteligența artificială, au fost criticate de startup-urile tehnologice locale, care spun că merg prea departe, și de grupurile societății civile, care spun că nu merg suficient de departe, potrivit The Guardian.

Legea fundamentală privind inteligența artificială, care a intrat în vigoare joi, săptămâna trecută, vine pe fondul unei neliniști globale crescânde față de mass-media create artificial și procesul decizional automatizat, în contextul în care guvernele se luptă să țină pasul cu tehnologiile care avansează rapid.

Legea va obliga companiile care furnizează servicii de inteligență artificială să adăuge filigrane digitale invizibile pentru rezultate clar artificiale, cum ar fi desene animate sau lucrări de artă. Pentru deepfake-uri realiste, sunt necesare etichete vizibile.

„IA cu impact ridicat”, inclusiv sistemele utilizate pentru diagnostice medicale, angajări și aprobări de împrumuturi, va impune operatorilor să efectueze evaluări ale riscurilor și să documenteze modul în care sunt luate deciziile. Dacă o ființă umană ia decizia finală, sistemul ar putea intra în afara categoriei.

Modelele de inteligență artificială extrem de puternice vor necesita rapoarte de siguranță, dar pragul este stabilit atât de sus încât oficialii guvernamentali recunosc că niciun model din întreaga lume nu îl îndeplinește în prezent.

Companiile care încalcă regulile riscă amenzi de până la 30 de milioane de woni (15.000 de lire sterline), dar guvernul a promis o perioadă de grație de cel puțin un an înainte de aplicarea sancțiunilor.

Legislația este prezentată ca fiind „prima din lume” aplicată integral de o țară și este esențială pentru ambiția Coreei de Sud de a deveni una dintre cele trei puteri mondiale în domeniul inteligenței artificiale, alături de SUA și China. Oficialii guvernamentali susțin că legea este concentrată în proporție de 80-90% pe promovarea industriei, mai degrabă decât pe restricționarea acesteia.

Reglementarea oferă protecție limitată persoanelor prejudiciate

Coreea de Sud reprezintă 53% din totalul victimelor pornografiei deepfake la nivel global, potrivit unui raport din 2023 al Security Hero, o firmă americană de protecție a identității. În august 2024, o investigație a expus rețele masive de chatroom-uri Telegram care creau și distribuiau imagini sexuale generate de inteligența artificială cu femei și fete, prefigurând scandalul care avea să izbucnească ulterior în jurul chatbot-ului Grok al lui Elon Musk.

Originile legii sunt însă anterioare acestei crize, primul proiect de lege legat de inteligența artificială fiind depus la parlament în iulie 2020. Acesta a stagnat în mod repetat, parțial din cauza unor prevederi acuzate că acordă prioritate intereselor industriei în detrimentul protecției cetățenilor.

Grupurile societății civile susțin că noua legislație oferă o protecție limitată persoanelor prejudiciate de sistemele de inteligență artificială.

Nutriționiștii consideră că trucul privind consumul apei cu lămâie dimineața este doar un mit, potrivit publicației 20 Minutes. Nu detoxifică și nu ajută la pierderea în greutate, avertizează experții. Unul dintre specialiști este nutriționistul Landry Courbet. Consumul de apă cu lămâie pe stomacul gol nu este o soluție eficientă pentru pierderea în greutate, avertizează el.

„Nu, consumul de apă cu lămâie pe stomacul gol nu a fost niciodată un ajutor direct pentru pierderea în greutate”, iar „lămâia în sine nu are un efect dovedit în totalitate privind arderea grăsimilor”, a spus Courbet în timpul unui interviu.

Consumul de lămâie pe stomacul gol poate provoca disconfort digestiv, iar principalul său beneficiu constă în înlocuirea băuturilor zaharoase, care, indirect, ajută la pierderea în greutate.

În plus, nicio băutură nu poate „detoxifia” ficatul deoarece acesta „nu are nevoie de detoxifiere externă: îndeplinește această funcție continuu datorită enzimelor hepatice”. Expertul consideră că pentru a încuraja detoxifierea este nevoie de o dietă echilibrată, odihnă, dar și limitarea alcoolului și a excesului de calorii.

Concluzia profesioniștilor din domeniul sănătății este că doar câteva picături de lămâie într-un pahar cu apă nu transformă amestecul într-o poțiune de slăbit sau într-un leac magic după mesele bogate de sărbători.

În schimb, cea mai bună metodă pentru detoxifiere este consumul de apă în fiecare dimineață. Nimic nu este mai bun pentru a rehidrata organismul după noapte, a precizat specialistul.

Claudiu Năsui a criticat, la RFI, introducerea sistemului e-factura pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice. Prevederea din „Ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul lui 2025, obligă această categorie de contribuabili să emită și să transmită facturile exclusiv în format electronic, decizie care a generat numeroase nemulțumiri.

„E o măsură care în continuare arată că Guvernul se luptă cu cei mici, adică în loc să se lupte cu marea evaziune sau să atace problemele mari, crește în continuare birocrația”, a declarat fostul ministru USR al Economiei.

Năsui spune că abordarea Executivului este contraproductivă pentru încasările la buget.

„Este o mentalitate care a fost prezentă și e prezentă destul de mult în Guvernul României, că e mai bine să omorâm o sută de contribuabili, ca să încurcăm puțin un evazionist, prin birocrație și până la urmă, statul român ia și mai puțini bani”.

Deputatul USR subliniază că „ce fac ei este că zic toate persoanele fizice trebuie să emită și ele factură, în regim de e-factură. Asta înseamnă birocrație în plus, asta înseamnă timp în plus (…) și înseamnă o taxă în ore de muncă, completează formulare, fă hârtii și așa mai departe, care e timp neproductiv, nu servești un client, nu produci valoare adăugată”.

„Toate chestiile acestea de fapt nu fac decât să încurajeze evaziunea, pentru că mulți oameni decât să mai completeze trei formulare, zic știți ce, nu mai plătesc nimic, lăsați-mă în pace”, a conchis Năsui.

Avertismentul a fost transmis miercuri de Andrii Gerus, președintele Comisiei pentru energie, locuințe și servicii comunale din Parlamentul Ucrainei, în cadrul unei intervenții la telemaratonul United News. Oficialul spune că Rusia nu dă semne că ar dori pace sau un armistițiu, nici măcar unul energetic, iar atacurile asupra Ucrainei continuă constant, indiferent de condițiile meteo.

„Nu am nicio informație care să indice că un armistițiu energetic este iminent. Dacă se va întâmpla, va fi un lucru bun. Dar, în acest moment, trebuie să ne pregătim pentru ce este mai rău, pe baza situației actuale”, a declarat politicianul, citat de Interfax-Ukraine.

Trei săptămâni critice

Potrivit acestuia, următoarele trei săptămâni vor fi cele mai dificile din punct de vedere energetic, din cauza gerului și a bombardamentelor constante. „Trebuie să înțelegem clar că perioada următoare nu va fi ușoară. Trebuie să rezistăm și să trecem peste aceste săptămâni”, a spus oficialul ucrainean.

„Vestea proastă este că vor fi geruri și va fi greu. Vestea bună este că trebuie să rezistăm doar trei săptămâni, iar apoi lucrurile vor deveni mai ușoare”, a rezumat situația șeful comisiei pentru energie din Ucraina.

Mai multă energie din februarie

Gerus a arătat însă că situația ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a lunii februarie, când zilele vor deveni mai lungi, iar producția de energie solară va crește semnificativ.

„Există multe centrale solare în diferite regiuni ale Ucrainei, iar acestea vor ajuta foarte mult sistemul energetic. Mai multă lumină și mai mult soare înseamnă mai multă energie disponibilă”, a explicat el.

Înaintea confruntării, FCSB ocupă locul 29 în clasament, cu 6 puncte. Echipa din Istanbul se află pe poziția a 18-a, cu 11 puncte, fiind deja calificată matematic în play-off. Turcii, însă, au ca obiectiv o clasare între locurile 9 și 16, care le-ar asigura statutul de cap de serie și avantajul terenului propriu în manșa retur a play-off-ului.

Formația antrenată de Elias Charalambous traversează o perioadă dificilă, după ce a pierdut toate cele trei meciuri oficiale disputate în 2026. Cel mai recent eșec a fost cel din Superligă, 1-4 cu CFR Cluj, rezultat care a venit la scurt timp după un alt scor de 1-4, suferit în Europa League, pe terenul lui Dinamo Zagreb.

Pentru a mai spera la calificare, FCSB este obligată să câștige. Chiar și printr-un succes, FCSB depinde de rezultatele din alte partide. Un rezultat de egalitate sau o înfrângere ar elimina automat echipa bucureșteană din competiția europeană.

Ultima etapă a fazei principale din Europa League programează toate cele 18 partide simultan, de la ora 22:00, după cum urmează:

Aston Villa – Salzburg

Betis – Feyenoord

Celtic – Utrecht

FC Basel – Plzen

FC Porto – Rangers

FCSB – Fenerbahce

Go Ahead Eagles – Braga

Genk – Malmo FF

Lille – Freiburg

Ludogorets – Nice

Lyon – PAOK

Maccabi Tel Aviv – Bologna

Midtjylland – Dinamo Zagreb

Nottingham Forest – Ferencvaros

Panathinaikos – AS Roma

Steaua Roșie Belgrad – Celta Vigo

Sturm Graz – Brann

Stuttgart – Young Boys