Rogobete had a meeting with representatives of central institutions, public hospital management and professional organizations in the field of medical equipment and financing.

„The reality in hospitals is clear: the need for modern technology is great. But the problem does not stop at the purchase. Too often, equipment ends up being unusable due to lack of service, maintenance or long-term planning”, says the minister.

According to him, the cost of inaction is directly seen in patient safety and the pressure placed on medical staff.

Therefore, the discussion was not about „what to buy”. It was about how to ensure correct and predictable functioning over time. Models that already work in other European countries were analyzed. The tested solutions can be adapted to the Romanian system, without improvisation.

„In this context, we also addressed the possibility of using leasing for certain categories of medical equipment. An option that can allow the replacement of old technology, correct budget planning and continuity in the medical act.

As a concrete step, we decided to establish an institutional working group to analyze these options in a clear, technical and applied framework. We cannot build performance only through punctual acquisitions. We are building a system that works through planning, responsibility and sustainable solutions. We continue the dialogue and transform these discussions into concrete measures – for patient safety and for a modern medical system”, the minister says.

Curtea de Apel București a fost chemată, joi, să judece apelul formulat de lichidatorul judiciar al Astra Română Capital, fost acționar majoritar al Băncii Dacia Felix, companie în insolvență, care voia să obțină astfel pachetul majoritar de acțiuni al First Bank, succesoarea în drepturi și obligații, la a patra mână, a băncii înființate în 1991 de Sever Mureșan.

Traseul litigiului

• Avocații companiei în insolvență Astra Română Capital SAH, cu sediul în Luxemburg au contestat o hotărâre de acum aproape 30 de ani a Consiliului de Administrație al celui de-al doilea creditor privat din România de după 1989, Banca Dacia Felix, care, dacă este admisă în instanță, ar schimba structura acționariatului băncii.
• Litigiul a fost înregistrat în august 2024 la Tribunalul București, după ce acțiunea anterioară a fost respinsă, în lipsa unui document, fără a fi judecată pe fond.
• Astfel, avocații au depus cea de-a doua acțiune de constatare a nulității absolute a unei hotărâri din 1995 a Consiliului de Administrație a creditorului, prin care se decisese anularea acțiunilor deținute de acesta și de Sita Investment, o altă firmă din portofoliul fostului bancher.
• Ei cereau ca Astra Română Capital SAH Luxemburg (care a preluat și acțiunile Sita Investment AG Elveția) să fie repusă în calitatea de proprietar de drept al Băncii Dacia Felix, în prezent First Bank Romania SA.
• Între timp, acționarii First Bank s-au schimbat oficial, după ce americanii de la JC Flowers & Co. și cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a, au finalizat în iunie 2024 tranzacția de vânzare-cumpărare.
• Banca Dacia Felix, al doilea creditor privat din România după 1989, înființată la Cluj-Napoca, în martie 1991, a fost preluată de Eurom Bank, în 1997, apoi de Bank Leumi, Piraeus Bank și, din 2018, de First Bank. Aceasta din urmă a fost cumpărată de cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a., de la americanii de la JC Flowers & Co., după ce au ajuns la un acord de vânzare, în octombrie 2023.
• Finalizarea tranzacției de vânzare a First Bank a fost anunțată în 3 iunie 2024, ziua în care este datată și rezoluția de respingere a primei acțiuni a avocaților Astra Română Capital.

De ce s-a respins apelul

Apelul a fost formulat de avocați după ce instanța Tribunalului București a hotărât, în martie 2025, că lichidatorul judiciar al Astra Română Capital nu are calitate procesuală și a anulat cererea de chemare în judecată a First Bank S.A., deținută din iunie anul trecut de Intesa Sanpaolo S.p.a şi Consiliul de Administraţie al First Bank S.A, după cum relata atunci în exclusivitate Gândul.

Decizia este definitivă și nici nu vizează chestiunea de fond, ci vine după ce instanța a constatat că reclamantul, deși a întocmit tot dosarul cu documentele cerute în urma deciziei primei instanțe, nu a plătit taxa de timbru, potrivit informațiilor Mediafax.

Cererea avocaților Astra Română Capital de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă definitiv acum două săptămâni, pe 13 ianuarie.

Litigiul a fost în contradictoriu cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Consiliul De Administraţie al Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA.

Potrivit informațiilor exclusive Mediafax, magistrații CAB deciseseră că instanța inferioară a calculat greșit taxa de timbru și a stabilit că trebuie calculată raportat șa valoarea părților sociale, de care înseamnă aproximativ 35 de milioane de dolari.

Suma rezultată pentru taxa de timbru, de aproximativ 1,7 milioane de euro, a fost prohibitivă pentru Astra Română Capital, companie în insolvență, și nu a plătit-o până la termenul-limită, potrivit informaților Mediafax.

Rețelele de iluminat public, dar și sistemele de apă și canalizare vor fi modernizate în perioada următoare. 25 de localități din județul Galați vor beneficia de investiții în valoare totală de 113,45 milioane de lei (aproximativ 22,25 milioane de euro). Este vorba despre 32 de proiecte finanțate de Administrația Fondului de Mediu.

Primele contracte de finanțare, în valoare de 86,5 milioane de lei, pentru 27 de proiecte derulate în 22 de localități, au fost semnate joi, la sediul Consiliului Județean Galați. 22 dintre proiecte sunt pentru modernizarea iluminatului public.

„Sunt investiții care vor aduce siguranță, confort și un trai mai bun pentru oameni, prin modernizarea rețelelor de iluminat public, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

După aprobarea bugetului AFM, județul Galați va primi finanțări de încă 38,97 milioane de lei pentru cinci proiecte din patru localități. Cea mai mare, în valoare de 30 de milioane de lei, vizează sistemul de apă și canalizare din orașul Galați va beneficia de 30 de milioane de lei.

Un atac de cord nu afectează doar inima, potrivit unor noi cercetări care schimbă modul în care oamenii de știință înțeleg leziunile cardiace, scrie ScienceBlog.

Cercetători de la Universitatea din California, San Diego, au descoperit că infarctul activează imediat circuite din creier și sistemul imunitar care pot agrava leziunile.

Concluziile sugerează că tratamentele viitoare ar putea viza axa creier-sistem imunitar, nu doar arterele blocate.

O rețea ascunsă de comunicare între inimă și creier

Studiul, realizat pe șoareci, a identificat un sistem cu „trei noduri” care leagă inima, creierul și sistemul imunitar.

Atunci când are loc un atac de cord, neuronii senzoriali din nervul vag transmit rapid semnale de alarmă către creier.

Acești neuroni, marcați de proteina TRPV1, se extind și se reorganizează în țesutul cardiac afectat.

În loc să ajute vindecarea, acest tip de semnalizare a amplificat leziunile.

Când cercetătorii au dezactivat acești neuroni înainte de inducerea infarctului, șoarecii au prezentat o funcție cardiacă mai bună, cicatrici mai mici și ritmuri electrice mai stabile.

Cum amplifică creierul leziunile cardiace

Semnalele provenite din inimă au fost urmărite până la nucleul paraventricular al creierului, o regiune care reglează răspunsurile la stres.

După atacuri de cord, neuronii din această zonă au devenit hiperactivi și au declanșat eliberarea hormonilor de stres și a semnalelor nervoase asociate cu tensiunea arterială și inflamația.

Inhibarea acestor celule cerebrale a redus cicatrizarea inimii și a stabilizat ritmul cardiac.

Răspunsul creierului, menit inițial să protejeze organismul, a intensificat de fapt daunele.

Rolul sistemului imunitar în agravarea evoluției

Semnalele de stres transmise de creier au activat sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția de „luptă sau fugi”, precum și cel imunitar.

Cercetătorii au observat niveluri crescute de interleukină-1β, o moleculă inflamatorie puternică, în grupuri de nervi conectați la inimă.

Blocarea acestui semnal inflamator a îmbunătățit recuperarea, în timp ce intensificarea lui a dus la rezultate mai grave.

Deși esențial pentru vindecare, răspunsul imunitar pare să extindă leziunile atunci când este suprastimulat.

De ce ar putea schimba acest lucru tratamentul infarctului

Tratamentele actuale pentru infarct se concentrează pe restabilirea fluxului sanguin prin intervenții chirurgicale sau medicamente.

Acest studiu sugerează că reducerea răspunsurilor nocive ale creierului și sistemului imunitar ar putea aduce beneficii suplimentare.

Deși rezultatele se bazează pe modele animale, ele pot explica de ce pacienții cu infarct dezvoltă adesea anxietate, depresie sau simptome neurologice.

Oamenii de știință spun că, pe viitor, țintirea semnalelor nervoase și imunitare ar putea limita daunele fără proceduri invazive.

Studiul a fost publicat în revista Cell și evidențiază inima ca parte a unei rețele biologice complexe, nu ca un organ izolat.

Greenpeace România susține într-o postare pe Facebook că: „Diana Buzoianu încalcă legea și trădează interesul public major”.

Reacția vine după ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis miercuri în avizare interministerială proiectul de Ordonanță care reglementează zonele prioritare pentru biodiversitate. Actul normativ reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR. Ministra Mediului Diana Buzoianu a declarat că neîndeplinirea jalonului ar atrage penalități financiare pentru statul român.

„Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum”, a declarat Diana Buzoianu.

„Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele”, a mai transmis Buzoianu.

În replică, Greenpeace România arată că declararea zonelor prioritare pentru biodiversitate este cel mai mare proiect național de protejare a mediului și a bunăstării noastre în fața colapsului climatic și al biodiversității. Și activiștii de mediu sunt de acord că pentru România, aceasta este o obligație asumată prin PNRR, dar ei sunt în dezacord modalității în care suprafețele vor fi incluse în zonele de strictă protecție.

„Desemnarea lor este asumată de România și, mai mult, este o obligație legală și contractuală prin jalonul 13.2 din PNRR. Identificarea suprafețelor eligibile se face strict pe criterii de biodiversitate, iar desemnarea se realizează în interes public de către autoritate”, susține Greenpeace.

Potrivit activiștilor organizației de mediu, „Ministra Diana Buzoianu a încalcat cu bună știință legea atunci când a luat decizia de a propune un proiect de ordonanță de urgență care stabilește clar că aceste zone vor fi declarate doar cu acordul consiliilor locale, consiliilor județene, proprietarilor și administratorilor.

În lipsa unui sistem de compensații echitabil și funcțional de care tot Ministerul Mediului e responsabil, proprietarii și comunitățile locale vor refuza pe bună dreptate să-și includă suprafețe în zonele de strictă protecție”, a transmis Greepeace.

Reprezentanții organizației susțin că potrivit Constituției, avem dreptul la un mediu sănătos și nu poate fi restrâns prin veto de interesul privat. Mai mult, conform Codului Civil, dreptul de proprietate nu este absolut, acesta obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului.

Despăgubiri juste și prealabile

Greenpeace afirmă că Diana Buzoianu ar avea rețineri în acordarea de despăgubiri.

„Avem toate indicațiile să credem că Ministra se teme de obligația legală pentru plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați al căror drept de proprietate este afectat. Deși fondurile există la Administrația Fondului pentru Mediu, nu pare că există deschidere spre a le face disponibile.

Orice altă variantă înseamnă încălcarea legii, a contractului PNRR, trădarea interesului public și a proprietarilor privați.

Nici legea 57/2007 a ariilor protejate, și nici Codul Silvic, nu prevăd nicăieri acordul proprietarului”, este concluzia Greenpeace.

Situația a început în urmă cu aproape patru luni, perioadă în care locuitorii, printre care oameni în vârstă, persoane bolnave și familii cu copii, au fost nevoiți să cumpere apă din magazine și să o transporte până la etajele superioare, în plină iarnă.

Joi, conducerea companiei AquatermAG’98 Argeș a confirmat oficial prezența bacteriei Clostridium perfringens în apa de la robinet, fapt care indică deficiențe majore în sistemul de monitorizare.

„Clostridium perfringens este o bacterie extrem de periculoasă, care poate avea consecințe grave, inclusiv fatale, în special pentru vârstnici, persoane bolnave, copii și persoane imunodeprimate”, se arată în comunicat.

PNL Argeș critică Guvernul României, administrația județeană și cea locală din Curtea de Argeș pentru lipsa unei reacții adecvate. Aceștia subliniază că mulți cetățeni nu pot interpreta buletinele de analiză sau riscurile la care sunt expuși, motiv pentru care responsabilitatea informării corecte aparține autorităților.

„Facem un apel public către Guvernul României, precum și către autoritățile județene și locale, să trateze această situație cu maximă urgență și să identifice o soluție concretă și imediată, care să asigure accesul sigur la apă potabilă pentru populație. Este inacceptabil ca, într-un stat european, zeci de mii de oameni să fie lăsați luni întregi fără apă potabilă, iar rezultatul să fie contaminarea apei cu bacterii periculoase”, transmit reprezentanții PNL Argeș.

Potrivit Reuters, anunțul a fost făcut în timpul vizitei prim-ministrului britanic, Keir Starmer, la Beijing.

Anunțul marchează cea mai mare tranzacție de până acum din cadrul vizitei, în contextul în care Marea Britanie încearcă să consolideze relațiile cu Beijingul într-o perioadă de tensiuni cu Washingtonul.

Starmer a prezentat investiția producătorului de medicamente ca un impuls pentru Marea Britanie, în declarațiile din comunicatul de presă al AstraZeneca.

„Expansiunea și poziția de lider a AstraZeneca în China vor ajuta producătorul britanic să continue să crească, susținând mii de locuri de muncă în Marea Britanie”, a afirmat el.

Chiar dacă AstraZeneca investește masiv în Statele Unite, în frunte cu o tranzacție de producție de 50 de miliarde de dolari anul trecut, compania continuă să-și dezvolte afacerea pe a doua cea mai mare piață, după scandalurile care au inclus arestarea președintelui său din China în 2024.

Soriot a declarat că este cea mai mare investiție a companiei în China, unde activează de peste 30 de ani.

AstraZeneca a investit miliarde de dolari în China în timpul mandatului lui Soriot ca CEO din 2012, inclusiv 2,5 miliarde de dolari într-un centru de cercetare și dezvoltare din Beijing în martie anul trecut, al doilea din China după cel din Shanghai, deschis în 2024.

AstraZeneca a semnat mai multe acorduri cu firme chineze de biotehnologie care dezvoltă medicamente experimentale în stadiu incipient.

Unii producători de medicamente rivali au vândut activele din China în urma perturbărilor lanțului de aprovizionare, încetinirii economice și concurenței puternice din cadrul programului centralizat de achiziții de medicamente al țării.

Meta, compania mamă a WhatsApp, afirmă că funcția va fi lansată treptat în următoarele săptămâni, notează Daily Mail.

Odată activat, modul lockdown blochează atașamentele și fișierele media de la persoane necunoscute. Dezactivează automat toate apelurile primite de la persoane care nu se află în lista de contacte.

WhatsApp va restricționa cine vă poate adăuga într-un grup și va bloca persoanele care nu sunt în contacte să vă vadă fotografia de profil, detaliile „despre” și starea online.

Protecție împotriva Pegasus

Will Cathcart, șeful WhatsApp, a declarat: „Pentru cei câțiva utilizatori – cum ar fi jurnaliștii sau personalitățile publice – care ar putea avea nevoie de protecție extremă împotriva atacurilor cibernetice sofisticate și țintite, lansăm această nouă funcție”.

Malware-ul rar și sofisticat poate fi ascuns în fișiere inofensive: imagini, videoclipuri și PDF-uri. Aceste fișiere conțin în secret coduri care infectează dispozitivul pentru a fura informații sau a instala software de urmărire.

Cea mai infamă utilizare a fost malware-ul Pegasus. Software-ul putea fi instalat pe telefon prin apelare sau mesaj, chiar dacă utilizatorul nu răspundea.

Dispozitivele infectate erau transformate în sisteme de supraveghere, filmând prin cameră, ascultând prin microfon și partajând locația exactă.

Meta a primit 167 milioane dolari despăgubiri

După descoperirea utilizării Pegasus, Meta a dat în judecată NSO Group și a primit 167,25 milioane de dolari despăgubiri.

Recent, WhatsApp a dejucat o campanie similară care viza jurnaliști folosind malware dezvoltat de firma israeliană Paragon Solutions.

Cum activezi modul lockdown

Pentru a activa funcția:

1. Setări
2. Confidențialitate
3. Avansat
4. Activați „Setări stricte ale contului”

WhatsApp avertizează: „Ar trebui să activați această opțiune numai dacă credeți că ați putea fi ținta unei campanii cibernetice sofisticate. Majoritatea oamenilor nu sunt vizați de astfel de atacuri”.

Astfel de atacuri sunt extrem de rare și utilizate de entități naționale, nu de infractori cibernetici obișnuiți.

Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.

Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.

Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.

Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.

În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.

De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNN

Conducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.

Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.

Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.

Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.

CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.

Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.

Evaluare, profituri și oferte concurente de preluare

Documentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.

Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.

Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.

Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.

După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.

Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.

Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.

Complicații politice și strategice

Orice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.

Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.

Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.

Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.

El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.

CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.

Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.

Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.

„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.

Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.

„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.

Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.

„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.

Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de Budapesta

Ucraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.

Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.