Companiile aeriene se confruntă cu o penurie de combustibil și prețuri ridicate, după blocarea strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

„Dacă acest conflict continuă până la sfârșitul lunii aprilie, ne confruntăm cu un risc privind aprovizionarea la începutul lunii iunie. Dacă se prelungește până în mai, atunci nu știm ce se va întâmpla”, a declarat Michael O’Leary într-o conferință de presă la Londra.

El adaugă că, dacă există riscuri pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, „atunci noi și alte companii aeriene va trebui să începem să luăm în considerare anularea unor zboruri sau reducerea capacității”.

Directorul a precizat că transportatorul low-cost va decide săptămânal unde să reducă zborurile.

Și compania Lufthansa se pregătește pentru o posibilă penurie de combustibil în afara Europei, potrivit CEO-ulului Carsten Spohr.

Asociația Internațională de Transport Aerian estimează că aproximativ 25% până la 30% din cererea europeană de combustibil pentru avioane provine din Golf, ceea ce, a avertizat aceasta, o plasează printre regiunile cele mai expuse.

Ministrul Rogobete a criticat comanda de vaccinuri din mai 2021, susținând că a fost făcute fără fundamente demografice. 

„Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar este evident că în mai 2021 știam sigur că populația țării nu se va dubla. Pentru că aceste doze de vaccin și vorbim aici de 29 de milioane de doze comandate în mai 2021, suplimentar față de celelalte doze și vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Practic s-a dublat cantitatea de vaccin într-un mod care nu ține cont nici de demografie și nu ținea cont nici de rata de vaccinare”, a declarat Rogobete miercuri. 

Referitor la posibilitatea guvernului de a renegoica o flexibilizare a comenzii, ministrul Sănătății, a explicat că întregul proces nu ar fi adus un avantaj consistent din punct de vedere fiscal României. 

„Renegocierea nu însemna că nu mai primim dozele. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim și costul distrugerii dozelor respective. Deci nu era neapărat un avantaj fiscal la momentul respectiv acea renegociere”, susține ministrul Rogobete. 

România a pierdut în prima instanță procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro sau aproximativ trei miliarde de lei pentru dozele de vaccin  pe care a refuzat să le mai preia în 2023. 

„Decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. Nu aveam obligație să le comandăm, dar făceau parte din acel contract”, a spus Alexandru Rogobete.

El spune că dozele fac parte din a treia comandă lansată de România.

„Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România exista un stoc încă de doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care ele au fost distruse și vorbim aici de 3,5 milioane de doze”, a explicat ministrul.

El arată că prin decizia Tribunalului România are de achitat suma de 3 miliarde de lei fără penalități calculate: „Penalitățile urmează acum să fie calculate și ne vor fi comunicate într-o perioadă imediat următoare”.

Ce este greșit, în opinia ministrului

Ministrul Sănătății spune că procesul a început în 2022.

„COVID-ul nu mai era la aceeași intensitate ca în anul 2020 și 2021, deci prezența acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era absolut, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătății publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greșit. Vă spun cum arată cifrele, cum s-a întâmplat și cum am ajuns aici. Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”.

Statul român trebuie să achite suma de 600 de milioane de euro pe care Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles  a decis ca România trebuie să o achite către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Chiar dacă nu este definitivă, hotărârea este executorie, iar în prezent, suma nu este bugetată, a spus ministrul Alexandru Rogobete în conferința de presă de miercuri seara.

La întrebarea jurnaliștilor privind banii disponibili pentru plată și procedura de achitare, ministrul a declarat că decizia este executorie, iar suma nu este bugetată la Ministeru Sănătății.

„Am fost în contact în în permanență cu ministrul Finanțelor. Sigur că banii vor veni, cel mai probabil din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Ăsta, este un detaliu, mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor vor fi reîntoși către către către România, dar, da, este o măsură executorie”, a declarat ministrul Sănătății.

„Doar ce s-a pronunțat decizia curții de la Bruxelles, urmează acum, în perioada imediat următoare, să analizăm toate aceste date, detaliile, cât înseamnă penalitățile, cum se vor calcula și, sigur, modul în care lucrurile se vor desfășura în viitorul apropiat. Mâine voi avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor -evident că și astăzi am avut o discuție lungă pe acest subiect – încercăm și vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru România în momentul de față. Este evident că această sumă va fi, va trebui să fie plătită către compania Pfizer. Vom încerca să găsim soluțiile astfel încât efectele negative să fie minimizate cât se poate de mult”, a spus Alexandru Rogobete.

La întrebarea jurnaliștilor, el și-a exprimat convingerea că specialiștii și avocații, cei care reprezintă România în acest proces, vor veni cu toate scenariile posibile și în funcție de rezultatele acestor scenarii se va lua o decizie care să fie în favoarea României.

Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate.

„Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete.

Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic.

„În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.

„Cifrele depășesc populația țării”

Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor.

„Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase.

În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată.

„Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul.

România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.

„În contextul informațiilor apărute în mass-media cu privire la persoana mea, în legătură cu dosarul penal instrumentat de Parchetul Militar referitor la presupuse angajări fictive în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, consider necesare următoarele precizări: Informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la persoana mea și la pretinsa mea implicare într-o activitate ilicită sunt fie false, fie grav scoase din context, fiind prezentate într-o manieră de natură să inducă în eroare opinia publică”, a scris șeful DSU într-o postare pe Facebook.

Acesta susține că nu este prima dată când apar astfel de acuzații și vorbește despre o campanie constantă îndreptată împotriva sa.

„Din păcate, nu este pentru prima dată când astfel de afirmații sunt lansate și întreținute în spațiul public de aceleași persoane care, de-a lungul timpului, au desfășurat cu rea-credință o campanie constantă de imagine negativă la adresa mea. În cadrul acestei campanii au fost promovate în repetate rânduri informații false, interpretări tendențioase și afirmații defăimătoare.”, a mai scris Raed Arafat.

Șeful DSU neagă existența unor angajări fictive

În ceea ce privește acuzațiile referitoare la posibile angajări fictive în cadrul DSU, Arafat respinge categoric aceste informații și spune că instituția își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a legii.

„În ceea ce privește acuzațiile referitoare la posibile angajări fictive în cadrul DSU, infirm categoric existența unei asemenea situații și reafirm, totodată, angajamentul ferm al instituției pentru respectarea strictă a legalității, a transparenței și a bunei desfășurări a activităților specifice, în deplin acord cu atribuțiile sale legale. De asemenea, mi-am exprimat constant disponibilitatea de a coopera cu organele judiciare și voi continua să fac acest lucru, pentru clarificarea completă a tuturor aspectelor aflate în analiză”, a precizat Raed Arafat.

„Consider că adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor, a documentelor și a cadrului legal, nu prin speculații, insinuări sau campanii mediatice construite pe deformarea realității”, a încheiat el.

„Ne aflăm în ajunul Pesahului, o sărbătoare care vorbește despre libertate și despre puterea de a merge mai departe. Semnificația ei depășește dimensiunea religioasă. Este un mesaj despre demnitate, responsabilitate și respect, valori care ne privesc pe toți, indiferent de identitate sau credință. Sederul ne invită la reflecție, iar curiozitatea celor tineri ne reamintește că viitorul se construiește prin întrebări, prin dialog și prin dorința de a înțelege mai bine lumea din jur”, a transmis Ilie Bolojan.

În mesajul său, Bolojan a accentuat importanța solidarității și a încrederii între comunități.

„Într-un context marcat de incertitudini și tensiuni, aceste repere devin și mai importante. Avem nevoie de încredere, de solidaritate și de un dialog autentic între comunități, baza unei societăți echilibrate și deschise. Guvernul României rămâne angajat în apărarea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor și în asigurarea siguranței fiecăruia dintre noi”, a adăugat premierul.

Ilie Bolojan a mulțumit comunităților evreiești pentru contribuția lor la dezvoltarea României și a evidențiat rolul important al Federației Comunităților Evreiești din România în păstrarea identității, a patrimoniului și în susținerea dialogului între comunități.

Totodată, premierul a apreciat activitatea deputatului Silviu Vexler de a sprijini constant eforturile de combatere a antisemitismului și de păstrare a memoriei Holocaustului, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ.

„Transmit membrilor comunităților evreiești din România și din întreaga lume cele mai sincere urări de sănătate, pace și bucurie. Fie ca spiritul Pesahului să ne inspire să rămânem uniți, responsabili și încrezători în viitor. Hag Pesah Sameah!”, a mai spus Ilie Bolojan.

AUR arată într-un comunicat de miercuri că a atras atenția încă din timpul pandemiei că deciziile luate atunci au fost netransparente, disproporționate și complet rupte de interesul real al românilor.

„Astăzi, factura acelor decizii ajunge direct la cetățeni. România este pusă în situația absurdă de a plăti pentru milioane de doze care nu au fost folosite, în timp ce bugetul este deja sufocat, iar românii sunt împovărați cu taxe tot mai mari și cu o scădere constantă a nivelului de trai. Vorbind concret, suma estimată – în jur de 3 miliarde de lei – ar fi permis măsuri reale pentru români: indexarea tuturor pensiilor cu 2%, scutirea de la plata CASS pentru mame, veteran de război și foști deținuți politici sau reîntregirea burselor pentru elevi”, se spune în comunicat.

AUR cere anchete

AUR arată că responsabilii politici ai acestor achiziții există și au nume: „Vorbim despre decizii asumate la nivel guvernamental de către fostul premier Florin Cîțu, susținute de miniștri precum Vlad Voiculescu și girate de întregul mecanism de conducere din perioada pandemiei, inclusiv de structurile coordonate de Raed Arafat. În același timp, aceste decizii s-au înscris într-o logică impusă la nivel european, sub coordonarea Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care poartă o responsabilitate egală pentru acest dezastru”.

AUR transmite că „această notă de plată va fi acoperită, cel mai probabil, din noi împrumuturi. Iar împrumuturile de astăzi sunt taxele de mâine”.

Partidul condus de George Simion cere anchete.

„Nu este normal ca românii să plătească pentru decizii politice greșite, luate fără măsură și fără responsabilitate. Cei care au semnat, au aprobat și au susținut aceste contracte trebuie să răspundă public pentru consecințe. Solicităm anchetarea penală a tuturor celor responsabili, în frunte cu fostul premier Florin Cîțu și miniștrii responsabili”.

Social-democratul spune că suma de 600 de milioane de euro este aproximativ egală cu cu întregul pachet de solidaritate, „pentru care ne-am zbătut noi cei de la PSD să-l avem parte a bugetului”.

„Nu știu, eu o să vorbesc cu colegii mei, mie mi se pare că nu putem să lăsăm să treacă așa ușor pe lângă noi acest subiect. 600 de milioane de euro reprezintă foarte mulți bani, reprezintă, așa cum am spus, exact sumele pe care noi le-am direcționat prin buget către persoanele cu nevoi speciale, către pensionarii cu pensii mici. Și, la urmă, când cumperi vaccinuri pentru o populație de 3-4 ori mai mare decât populația României, s-ar putea ca cineva să trebuiască să dea cu subsemnatul”, a spus Grindeanu.

Plângeri penale

El spune că nu a făcut în viața lui vreo plângele penală, „dar cred că acum e cazul să studiem acest aspect pentru că cineva trebuie să plătească”.

Întrebat despre cine este vorba el a răspuns: „Cei care au făcut aceste comenzi. De exemplu, am un nume în cap, cum Vlad Voiculescu. Vă spune ceva? Vă spune ceva, doamna ministru Mihăilă? Sigur, sunt oameni tineri frumoși și liberi, sunt tineri frumoși și liberi, care vin, ce să vezi, din altă parte a eșichierului politic, doar că sunt cei care au decis aceste lucruri, pe spatele românilor. Eu, dacă vor fi nevinovați, asta e o treabă pe care vor trebui să o dovedească. Eu cred că sunt vinovați”.

„Se pot găsi soluții”

Întrebat de asemenea dacă Alexandru Rafila trebuia să participe la renegocierea contractului cu Pfizer în 2023, liderul Psd a spus: „Eu îi dau dreptate lui Sandu Rafila că n-a făcut acea comandă când pandemia era terminată și nu mai avea nimeni nevoie de milioane de vaccinuri. A făcut bine că nu le-a comandat”.

Sorin Grindeanu spune că încă „se pot găsi soluții, unele dintre ele, cred eu, bune pentru români”: „Există și alte tipuri de medicamente pe care le produce această companie.

Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.