Michael Schöllhorn, CEO Airbus Defence and Space, a subliniat că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ în ceea ce privește „apărarea activă în spațiu”. Adică abilitatea de a proteja și reacționa la amenințările care vizează sateliții și infrastructura orbitală. Într-un climat geopolitic din ce în ce mai tensionat, spațiul devine esențial pentru activități de inteligență, supraveghere, recunoaștere și comunicații sigure, considerată deja o prioritate de Comisia Europeană în noua sa strategie de reînarmare, mai arată Euronews.

De ce Europa întâmpină dificultăți

Potrivit lui Schöllhorn, una dintre principalele cauze ale întârzierii este lipsa unor investiții constante de-a lungul decadelor. Acest fapt vine și asociat cu o subestimare a importanței strategice a spațiului. În prezent, bugetele europene sunt mult mai mici comparativ cu cele americane. Chiar și cu recentele eforturi de reînarmare, SUA investesc de mai multe ori mai mult decât Uniunea Europeană. Iar aici, fără a lua în calcul programele clasificate.

De exemplu, Germania a anunțat un plan de investiții de 500 de miliarde de euro pentru apărare în anii următori. Din aceștia, 35 de miliarde sunt destinate capabilităților militare spațiale. La nivel european, Comisia își propune să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro până în 2030.

Pentru a reduce fragmentarea, Airbus, Leonardo și Thales au semnat un acord. Prin acesta, își vor consolida activitățile spațiale într-o companie europeană de mari dimensiuni. Totuși, chiar și cu această inițiativă, noua entitate ar fi abia al patrulea jucător pe plan mondial, după giganți precum Lockheed Martin, SpaceX și Boeing.

Cu toate acestea, Schöllhorn rămâne optimist și afirmă că Europa poate realiza un „salt cuantic” în domeniul capacităților sale spațiale până la sfârșitul acestui deceniu. Cu o condiție esențială: autoritățile să ofere industriei programe clare și aplicabile rapid, nu planuri vagi și birocratice.

IRIS² și lecția Starlink

Un exemplu de eșec este, conform lui, proiectul IRIS², constelația europeană de sateliți. Aceasta ar trebui să fie alternativa la Starlink, sistemul lui Elon Musk. Aprobat în 2024, IRIS² nu va deveni operațional decât în 2029, în timp ce Starlink este deja la a treia generație de tehnologie.

Schöllhorn critică abordarea Uniunii Europene, considerând-o prea ambițioasă și lipsită de realism. În loc să pornească rapid de la capacitățile existente și să construiască treptat, Europa a încercat să facă un salt mare, pierzând timp prețios.

În concluzie, liderul Airbus Defence and Space avertizează că reglementările învechite și birocrația excesivă pot compromite orice ambiție europeană în domeniul spațial. Într-o lume cu o competiție tehnologică acerbă, marile planuri care nu pot fi implementate rapid sunt inutile.

Prim-ministrul canadian Mark Carney și premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, au transmis un mesaj ferm către Statele Unite, solicitând respectarea suveranității Canadei, după apariția unor informații potrivit cărora separatiști din Alberta ar fi purtat discuții cu oficiali ai administrației Trump privind o eventuală separare a provinciei de Canada.

Subiectul, relatat inițial de BBC și Financial Times, a generat reacții puternice pe scena politică canadiană.

Mark Carney a declarat că se așteaptă ca administrația americană să respecte pe deplin integritatea teritorială a Canadei.

„Am fost întotdeauna clar cu președintele Trump: suveranitatea Canadei trebuie respectată”, a afirmat prim-ministrul, într-un context politic tensionat, marcat de negocieri comerciale sensibile între Canada, SUA și Mexic.

Canada cere SUA să respecte suveranitatea națională, spune și guvernul din Alberta

La rândul său, premierul Albertei, Danielle Smith, a subliniat că eventualele discuții despre viitorul democratic al provinciei trebuie să rămână exclusiv în responsabilitatea cetățenilor canadieni.

Ea a precizat că, deși susține o Alberta „puternică în cadrul Canadei”, nu va stigmatiza cetățenii care sprijină organizarea unui referendum privind separarea.

Separatiștii caută sprijin extern

Potrivit Financial Times, membri ai mișcării separatiste din Alberta, inclusiv Jeffrey Rath, cofondator al Alberta Prosperity Project, s-au întâlnit de mai multe ori la Washington cu oficiali americani.

Rath a susținut că vizitele au avut caracter informativ și că au vizat un „studiu de fezabilitate” privind o posibilă linie de credit de 500 de miliarde de dolari, în cazul unei separări. Casa Albă a precizat însă că nu a oferit niciun sprijin oficial.

Declarațiile unor oficiali americani, inclusiv ale secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a sugerat că SUA ar putea colabora cu o Alberta independentă, au amplificat tensiunile. Reacțiile dure nu au întârziat să apară, premierul Columbiei Britanice calificând aceste demersuri drept „trădare”.

Deși nemulțumirile față de Ottawa persistă în Alberta, un sondaj Ipsos arată că doar aproximativ 30% dintre locuitorii provinciei ar susține inițierea procesului de separare, iar o parte consideră un eventual vot drept unul simbolic. În paralel, peste 430.000 de canadieni au semnat o petiție pentru menținerea unității naționale.

Declarațiile au fost făcute în cadrul talk-show-ului politic Evening with Vladimir Solovyov, difuzat pe Russia-1, și au stârnit reacții dure pe rețelele sociale, unde au fost catalogate drept incitare la violență și retorică genocidară. Vladimir Soloviov, cetățean rus, se află sub sancțiuni internaționale impuse de Uniunea Europeană și alte state occidentale, pentru rolul său în promovarea propagandei Kremlinului.

Clipul cu afirmațiile făcute în emisiune a fost semnalat vineri, într-o postare pe platforma X, de fostul consilier al ministrului de Interne al Ucrainei, Anton Gerașcenko, care a descris mesajul drept un apel la uciderea populației civile.

„Trebuie să-i distrugem pe toți. Ajunge cu mila”

În timpul unei discuții despre presupusa lipsă de compasiune a ucrainenilor față de locuitorii regiunii ruse Kursk, Soloviov a afirmat: „Trebuie să-i distrugem pe toți. Și ajunge cu mila. Toate aceste vaiete ne-au săturat”.

Prezentatorul a continuat, generalizând asupra populației civile din Ucraina: „N-am văzut ca în Ucraina cineva să arate compasiune. Dacă tac, înseamnă că și-au meritat soarta”.

Discursul a escaladat în platou, unde unul dintre invitați a strigat „Moarte!”, iar Soloviov a adăugat: „Moartea nu depinde de noi, depinde de Zelenski. El îi condamnă la moarte”. Responsabilitatea pentru victimele civile este mutată astfel asupra conducerii de la Kiev, o tehnică frecventă în propaganda de război rusă.

Discursul, condamnat pe rețelele sociale

Emisiunea lui Soloviov este una dintre cele mai urmărite producții politice ale televiziunii de stat ruse și reunește constant prezentatori și comentatori apropiați de Kremlin, alături de politicieni și analiști pro-război. În platou sunt invitați frecvent susținători ai escaladării conflictului, iar discursul promovat justifică atacurile asupra infrastructurii civile și demonizează colectiv populația ucraineană.
Limbajul folosit, generalizant și dezumanizant, este calificat de critici drept un instrument de legitimare a războiului total.

Comentariile au fost preluate pe rețelele sociale, unde au fost descrise drept retorică extremistă și incitare la violență împotriva unei populații, în contradicție cu normele dreptului internațional umanitar. Reacțiile online avertizează că astfel de declarații normalizează violența împotriva civililor și contribuie la justificarea atacurilor care afectează milioane de oameni.

Amenințări și la adresa altor state

Nu este prima dată când Soloviov folosește un astfel de discurs. La mijlocul lunii ianuarie, prezentatorul a provocat reacții puternice în Armenia, după ce a pus sub semnul întrebării dreptul internațional și a sugerat că Rusia ar putea recurge la forță militară și împotriva altor state din „zona sa de influență”.

Speculațiile au apărut după o serie de apariții publice recente. Președintele Trump, în vârstă de 79 de ani, părea să-și piardă firul discursului. Devia spre digresiuni ciudate și încurca detalii de bază, scrie Daily Mail.

Ce este logoreea

Logoreea este o tulburare de vorbire caracterizată printr-un flux neîncetat de vorbire. Devine dificil de urmărit. Nu e vorba doar că cineva vorbește mult. Gândurile sale se deraiază în mijlocul propoziției, se repetă sau o iau în direcții neașteptate.

Experții spun că se poate manifesta prin răspunsuri incoerente. Acestea nu ajung niciodată la o concluzie. Apar schimbări bruște de subiect. Persoana nu poate înceta să vorbească chiar și când ascultătorul încearcă să avanseze discuția.

Logopezii spun că persoanele cu logoree pot domina conversațiile. Vorbesc peste ceilalți. Nu înțeleg semnalele că altcineva dorește să vorbească.

Legătura cu demența și tulburările psihiatrice

Afecțiunea a fost asociată cu o serie de probleme subiacente. Acestea includ demența și alte forme de tulburări cognitive. De asemenea, poate apărea în afecțiuni psihiatrice, cum ar fi mania. Aceasta este o stare de spirit hiperactivă asociată cu tulburarea bipolară.

Criticii spun că devine din ce în ce mai greu să ignore „momentele de senilitate”. Acestea includ pierderea firului conversațiilor, devierea spre tangente sălbatice și încurcarea numelor.

Unii au mers mai departe. Sugerează că aparentele pierderi de memorie ale președintelui, problemele de limbaj, judecata slabă și agresivitatea crescândă ar putea corespunde semnelor clasice de avertizare timpurie ale demenței.

Trump neagă problemele cognitive

Susținătorii insistă că președintele este pur și simplu el însuși. Subliniază că niciun medic care l-a examinat nu a diagnosticat o tulburare cognitivă.

Trump insistă că este „perfect sănătos”. Atribuie acest lucru „geneticii bune”. S-a lăudat în repetate rânduri că a „excelat” la un test cognitiv. Criticii observă că examenul include sarcini de bază. Printre acestea: desenarea unui ceas, identificarea animalelor și reamintirea unei liste scurte de cuvinte.

Cum se diagnostichează logoreea

Diagnosticul de logoree implică evaluarea de către un logoped sau un specialist în sănătate mintală. Medicii iau în considerare atât modelele de comunicare, cât și funcția cognitivă generală.

În unele cazuri, medicii pot face imagistică cerebrală sau alte teste. Acestea investighează posibile cauze neurologice. Depinde de simptomele mai largi și de istoricul medical.

Medicii subliniază că discursurile verbose nu sunt singurele dovezi ale demenței. Dar spun că atunci când comportamentul cuiva se schimbă în mod vizibil, acest lucru poate ridica îngrijorări legitime. În special dacă vorbirea devine mai haotică, atenția se distrage mai ușor și memoria pare să se deterioreze.

Tratamentul pentru logoree se concentrează pe simptomul în sine și pe factorii declanșatori subiacenți.

Documentul, precizat de The Conversation,  detaliază modul în care structura și logica economică a platformelor online profită de vulnerabilitățile specifice adolescenței, transformând „consumul” excesiv oferit de rețelele sociale într-un factor de risc pentru sănătatea mintală.

În adolescență, creierul este în continuare în dezvoltare, în special în zonele care reglează emoțiile, recompensele și impulsurile. În acest context, nevoia de validare socială și apartenență devine mai acută. Rețelele sociale răspund acestor nevoi prin mecanisme menite să capteze și să mențină atenția utilizatorilor. Algoritmii personalizați, notificările constante, derularea fără sfârșit și promovarea conținutului emoțional puternic creează un mediu din care adolescenții ies cu dificultate.

Expunerea prelungită și riscurile asociate cu rețelele sociale

Raportul subliniază că aceste mecanisme nu sunt lipsite de efecte. Dimpotrivă, ele pot agrava problemele de sănătate mintală deja existente. Un adolescent expus la conținut despre auto-vătămare, depresie sau imagini idealizate ale corpului riscă să fie bombardat repetat cu mesaje similare. Acest lucru poate duce la o spirală negativă. Această expunere prelungită este asociată cu scăderea stimei de sine, anxietate cronică, izolare socială, tulburări de somn și, în unele cazuri, gânduri suicidare.

Fetele sunt identificate ca fiind în mod special vulnerabile la aceste efecte. Ele prezintă o expunere mai mare la presiuni legate de aspectul fizic, fiind victime frecvente ale hărțuirii online. În mod firesc, ele sunt mai sensibile la feedback-ul social sub formă de comentarii și aprecieri. De asemenea, raportul evidențiază și riscurile sporite pentru adolescenții din comunitățile LGBTQIA+. Aceștia se confruntă deseori cu bullying online și stigmatizare, factori ce pot afecta grav sănătatea mintală.

Cercetătorii subliniază că relația dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală nu este simplă. Adolescenții deja vulnerabili emoțional tind să folosească mai mult aceste platforme. Algoritmii identifică și exploatează aceste slăbiciuni, oferind conținut care le poate agrava starea. Astfel, chiar dacă rețelele sociale nu generează propriu-zis problemele, pot contribui decisiv la intensificarea și prelungirea lor.

Calitatea timpului petrecut online și tulburările nocturne

Un alt aspect important evidențiat în raport este că nu doar timpul petrecut online este relevant. De fapt contează și modul în care este utilizat acest timp. Tipul de conținut consumat, implicarea emoțională, activitatea nocturnă pe platforme și expunerea constantă la stimuli digitali pot afecta grav calitatea somnului. Iar acesta este un factor esențial pentru echilibrul psihic în perioada de dezvoltare. Lipsa somnului, combinată cu presiunea socială online, creează un mediu propice pentru apariția sau agravarea problemelor mintale.

În concluzie, raportul Anses nu pledează pentru interzicerea rețelelor sociale, ci pentru o reconsiderare profundă a modului în care acestea sunt concepute și reglementate, în special pentru minori. Experții subliniază necesitatea unor platforme adaptate adolescenților, limitarea mecanismelor manipulative și responsabilizarea companiilor digitale. De asemenea, este esențial să existe un dialog între tineri, părinți, profesori și autorități, astfel încât mediul online să devină un spațiu mai sigur, care să nu afecteze sănătatea mintală a unei generații aflate în formare.

Cât de mult trăiesc oamenii ar putea depinde într-o măsură mult mai mare de genetică decât se credea anterior, potrivit unui nou studiu din Israel, scrie Ynetnews.

Cercetătorii estimează acum că genele explică aproximativ jumătate din variațiile duratei de viață, contestând decenii de ipoteze științifice.

Rolul geneticii în longevitate, reevaluat

Timp de ani de zile, oamenii de știință au considerat că genetica explică doar 20–25% din diferențele privind speranța de viață, unele studii recente coborând această estimare sub 10%.

Noua cercetare, realizată la Institutul Weizmann pentru Știință și publicată în revista Science, sugerează că această perspectivă era incompletă.

Echipa a constatat că genetica ar putea explica aproximativ 50% din durata vieții, mai ales în societățile moderne, unde mortalitatea externă este mai scăzută.

Studiul a fost coordonat de doctorandul Ben Shenhav, în laboratorul profesorului Uri Alon, directorul Centrulului Sagol pentru Cercetarea Longevității.

Cercetarea reia întrebări vechi despre echilibrul dintre gene și mediu în determinarea longevității.

De ce studiile anterioare au subestimat genetica

În mod tradițional, cercetările despre longevitate s-au bazat pe studii pe gemeni și arbori genealogici, folosind date din rândul persoanelor născute la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

În acea perioadă, decesele cauzate de infecții, accidente și violență erau frecvente.

Aceste cauze externe mascau adesea similitudinile genetice, ducând la subestimarea influenței eredității.

Metodele statistice clasice au avut dificultăți în separarea factorilor genetici de riscurile de mediu severe.

Gemenii cu gene identice puteau muri la diferență de decenii din cauza bolilor sau rănilor, distorsionând rezultatele.

Gemenii virtuali și o nouă abordare de modelare

Pentru a depăși lipsa datelor istorice, cercetătorii au folosit tehnici de modelare matematică inspirate din fizică.

Ei au creat „gemeni virtuali” cu parametri biologici identici, eliminând factori precum bolile și violența.

Odată îndepărtate aceste riscuri externe, contribuția genetică la durata vieții a crescut semnificativ.

Modelul a indicat că genetica explică aproximativ jumătate din variația longevității, concluzie susținută ulterior de date reale din Suedia, analizând gemeni născuți între 1920 și 1930.

Stilul de viață rămâne important

În ciuda rezultatelor puternice legate de genetică, cercetătorii subliniază că stilul de viață rămâne esențial.

Chiar dacă genetica explică 50% din longevitate, cealaltă jumătate ține de nutriție, activitate fizică și condiții de trai.

Studiul deschide noi direcții în cercetarea îmbătrânirii, reafirmând importanța studiilor genetice.

Înțelegerea genelor protectoare ale persoanelor care ajung la vârste foarte înaintate în stare bună de sănătate ar putea duce, în timp, la tratamente care să încetinească îmbătrânirea și să prelungească viața sănătoasă.

La doar 19 ani și 39 de zile, Cooper Flagg a reușit cea mai bună prestație a carierei sale. Cu 20 de aruncări reușite din 29, inclusiv 3 din 5 de la distanță, debutantul celor de la Dallas a depășit precedentul record de 45 de puncte stabilit în 1980 de Clifford T. Robinson.

Totodată, Cooper Flagg a devenit cel mai tânăr jucător din istoria NBA care înregistrează un meci cu cel puțin 40 de puncte și 10 recuperări.

De cealaltă parte, Kon Knueppel, fost coleg al lui Flagg la Duke și actual jucător al lui Charlotte Hornets, a avut și el o seară de excepție.

Jucător ales cu a patra opțiune în Draftul din 2025, Knueppel a bifat 34 de puncte, dintre care 8 aruncări de trei puncte, stabilind un record al clubului din Charlotte pentru un debutant.

Cei doi jucători au devenit prima pereche de debutanți adversari proveniți de la aceeași universitate care marchează fiecare peste 30 de puncte într-un meci NBA.

Cele 83 de puncte cumulate reprezintă cea mai mare performanță de acest tip înregistrată de doi debutanți în echipe adverse în ultimii peste 50 de ani.

Noua etichetă va apărea sub imaginile modificate din postare, cu numele „Medii manipulate”, alături de un link care va duce la o explicație a semnificației etichetei.

Acest lucru a fost comunicat chiar de Elon Musk printr-o postare pe X. El a răspuns utilizatorului DogeDesigner, cu care interacționează în mod obișnuit pentru a face cunoscute noutățile rețelei sociale. Acesta a avut acces la noua caracteristică.

Eticheta de avertizare privind imaginile editate este concepută pentru a informa utilizatorii platformei și a evita răspândirea de conținut fals.

Detalii neclare despre implementare

Musk nu a oferit mai multe detalii despre tipul de postări pe care va apărea eticheta. De asemenea, nu a clarificat caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească imaginile pentru a fi considerate false sau editate.

Nu a clarificat cu ce metodă va fi evaluată publicația pentru a fi etichetată. Nu s-a precizat nici dacă vor fi considerate imagini editate cele modificate cu programe tradiționale precum Photoshop sau cu inteligență artificială. De asemenea, nu s-a specificat nici când vor începe să fie lansate în mod general pentru toți utilizatorii.

Problemele X cu conținutul generat de AI

Pe X, ca și pe alte rețele sociale, se distribuie o cantitate mare de conținut modificat sau generat cu ajutorul AI. Rețeaua socială dispune de asistentul Grok, care modifică imagini sau generează conținut sintetic nou.

Recent, platforma s-a confruntat cu o controversă. „Chatbotul” accepta să dezbrace femei și copii, modificându-le imaginile pentru a le pune bikini sau pentru a le afișa în poziții sexuale. A ajuns să genereze peste 3 milioane de imagini sexualizate.

Creșterile din 2024 au înregistrat recorduri. Ele au fost indexate la 1 ianuarie 2024 cu 13%, iar mai apoi a fost făcută marea recalculare la 1 septembrie 2024, iar atunci pensiile au crescut cu sume foarte mari, cu o medie în jur de 500 de lei, scrie Gândul.

Potrivit datelor obținute de Newsweek România de la Casa de Pensii, există următoarele cheltuieli cu pensiile:

În 2023 cheltuielile cu pensiile au fost de 110.772.552.143 lei.

În 2024 s-a operat indexarea de la 1 ianuarie 2024, dar și creșterea pensiilor la marea recalculare. Pensii mărite au fost plătite pentru lunile septembrie – decembrie 2024. În 2024 cheltuielile cu pensiile au fost de 135.423.130.657 lei. O creștere față de 2023 de 14,7 miliarde de lei.

În 2025, statul a plătit pensii mărite pe toate cele 12 luni ale anului. În 2025 cheltuielile cu pensiile au fost de 154.062.194.709 lei. O creștere față de 2024 de 19 miliarde de lei.

Aceste creșteri nu au putut fi suportate din venituri, iar statul s-a împrumutat pentru a le putea plăti.

„Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024”, se arată în documentul de la Ministerul de Finanțe.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că este „foarte periculos” pentru Marea Britanie să își aprofundeze relațiile economice cu China, în timp ce premierul britanic Sir Keir Starmer continuă o vizită importantă la Beijing, menită să relanseze relațiile bilaterale, scrie BBC.

Avertismentul lui Trump și reacția Washingtonului

Vorbind la un eveniment public în Statele Unite, Donald Trump a criticat apropierea Marii Britanii de China, după anunțarea unor noi acorduri comerciale și de investiții.

Acestea au urmat întâlnirilor dintre Keir Starmer și președintele chinez Xi Jinping, desfășurate în cadrul vizitei de trei zile a liderului britanic.

Trump nu a detaliat afirmațiile, dar a lansat ulterior avertismente similare la adresa Canadei, asociind relațiile mai strânse cu China cu riscuri economice.

Downing Street a reacționat precizând că autoritățile de la Washington fuseseră informate din timp despre această vizită.

Oficiali britanici au subliniat, de asemenea, că Trump însuși este așteptat să viziteze China mai târziu în acest an, semn al unui dialog diplomatic continuu, în pofida declarațiilor publice dure.

Starmer evidențiază progresele discuțiilor dintre Marea Britanie și China

Keir Starmer a descris întâlnirile cu președintele Xi drept „foarte bune”, afirmând că acestea au oferit nivelul de angajament dorit de Londra.

Vorbind la Forumul de Afaceri Marea Britanie-China de la Beijing, el a spus că Regatul Unit are „foarte mult de oferit” și a confirmat progrese în domeniile comerțului, mobilității și investițiilor.

Printre rezultatele anunțate se numără acorduri privind călătoriile fără viză, reducerea tarifelor pentru whisky-ul britanic și o investiție de 10,9 miliarde de lire sterline a companiei AstraZeneca pentru extinderea capacităților de producție în China.

Au fost confirmate și acorduri de cooperare în combaterea crimei organizate și a imigrației ilegale.

Reacții politice și context economic

Liderii mediului de afaceri au salutat vizita, Camera de Comerț Britanică din China descriind-o drept un succes.

În schimb, parlamentari din opoziție au criticat deplasarea, acuzând guvernul că pune câștigurile economice înaintea securității naționale.

Statele Unite au rămas cel mai mare partener comercial al Marii Britanii în 2025, în timp ce China s-a situat pe locul al patrulea, potrivit datelor oficiale.

După încheierea vizitei în China la Shanghai, Starmer va merge în Japonia pentru discuții cu premierul Sanae Takaichi.