Mega aeroporturile sunt construite pe măsură ce aviația globală explodează, susține Express. Lumea se pregătește pentru o nouă eră a aviației, iar proiecte ambițioase de aeroporturi sunt menite să transforme călătoriile într-un mod fără precedent. Transformările radicale nu vizează doar modul, ci și frecvența călătoriilor fiind momentul transportului aerian în masă.

În fiecare an, tot mai multe avioane zboară către destinații diferite, transportând mai mulți oameni ca niciodată. La nivel global, se aștepta ca transportul aerian să ajungă la un număr impresionant de 9,8 miliarde de pasageri în 2025, o creștere de 3,7% față de anul precedent, potrivit Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI). De asemenea, se anticipează că numărul global de pasageri pentru 2026 va crește cu 400 de milioane, ajungând la 10,2 miliarde.

Pentru a ține pasul cu cererea, 3.593 de rute noi au fost lansate de mai multe companii aeriene în 2024 și 2025, anunță ACC Aviation. Se preconizează că flota comercială globală se va dubla până în 2043, adăugând peste 23.000 de aeronave noi.

Din perspectiva climei, această expansiune rapidă reprezintă o preocupare uriașă. Până în 2020, emisiile provenite din aviație erau cu 70% mai mari decât în 2005 și ar putea crește cu 300% până în 2050. În 2018, operațiunile comerciale globale au generat 2,4% din totalul emisiilor de CO2, potrivit IPCC. Această cifră va crește vertiginos în următorii ani, pe măsură ce cererea crește.

Unde se construiesc mega aeroporturile

Pentru a face față cererii crescute, unele țări au început proiecte uriașe de construire a aeroporturilor. Unul dintre cele mai mari este în Polonia. Un aeroport uriaș care își propune să devină un hub aviatic pentru Europa va fi construit la Varșovia. Centralny Port Komunikacyjny (CPK) este un proiect de 27 de miliarde de euro care urmează să se termine în 2032. Acesta va gestiona până la 44 de milioane de pasageri anual și va avea conexiuni feroviare și dotări de lux, dorind să rivalizeze cu Heathrow din Londra și cu Dubai International.

Și în Etiopia se construiește un aeroport uriaș. Lucrările sunt deja în desfășurare la Aeroportul Internațional Bishoftu, care urmează să devină cel mai mare aeroport nou din Africa. Planul este să deservească până la 110 milioane de pasageri anual. Unitatea este proiectată ca un „Oraș Aeroport” complet integrat în Africa, cu centre de transport marfă, hoteluri, zone comerciale, parcuri logistice și facilități de întreținere. Printre planurile de îmbunătățire se numără o conexiune feroviară de mare viteză și o autostradă cu mai multe benzi în capitală.

Mega aeroporturile din Asia

Aeroportul Internațional Dubai, cel mai aglomerat centru de pasageri internaționali din lume, urmează să se mute. Ca parte a unui proiect gigantic de 28 de miliarde de lire sterline, aeroportul își va muta întreaga operațiune pe al doilea aeroport al emiratului,

Aeroportul Internațional Al Maktoum de la Dubai World Central (DWC), în deșertul sudic. Complexul de ultimă generație va avea terminale albe inspirate de corturile beduine tradiționale, cinci piste paralele și un număr impresionant de 400 de porți de aterizare pentru aeronave. DWC primește peste un milion de pasageri în fiecare an, dar noul hub va avea o capacitate anuală de 150 de milioane. Se așteaptă ca mutarea majoră să înceapă „în următorii 10 ani”.

Aeroportul Internațional Regele Salman din Arabia Saudită este în prezent în construcție pentru a înlocui Aeroportul Internațional Regele Khalid. Când se va deschide în 2030, va avea trei piste și va fi unul dintre cele mai mari din lume. Aeroportul va include în cele din urmă șase terminale pentru pasageri și șase piste, acoperind o suprafață de 57 km2. Este proiectat să gestioneze 100 de milioane de pasageri pe an până în 2030 și 185 de milioane de pasageri pe an până în 2050. În prezent,

În prezent, Aeroportul Internațional Hartsfield-Jackson Atlanta din SUA este cel mai aglomerat din lume, gestionând peste 108 milioane de pasageri în 2024.

Într-un interviu pentru NewScientist, chimistul laureat al Premiului Nobel, Omar Yaghi, afirmă că o nouă clasă de materiale ar putea remodela lumea modernă.

Cunoscute sub numele de cadre metal-organice (MOF), aceste structuri extrem de poroase pot capta gaze, recolta apă și stoca molecule cu o eficiență fără precedent.

Yaghi, profesor la Universitatea Berkeley din California, a împărțit Premiul Nobel pentru Chimie în 2025 pentru pionieratul în chimia reticulară, o metodă de proiectare a materialelor moleculă cu moleculă.

El crede că MOF-urile și rudele lor, cadrele organice covalente (COF), ar putea defini următoarea eră tehnologică de după siliciu.

De la design molecular la materiale revoluționare

Yaghi a început să lucreze la MOF-uri în anii ’90 ca pe o provocare pur intelectuală.

La acea vreme, mulți chimiști considerau imposibilă proiectarea unor materiale cristaline cu structuri precise și repetitive.

Natura, până la urmă, favorizează dezordinea, nu arhitectura moleculară construită după specificații.

Această presupunere s-a schimbat în 1999, când echipa lui Yaghi a sintetizat MOF-5, un material pe bază de zinc cu o porozitate extremă.

Doar câteva grame aveau o suprafață internă comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.

Descoperirea a demonstrat că materialele ordonate și foarte poroase pot fi create intenționat și în mod fiabil.

Aplicații practice: apă, carbon și tehnologii curate

Structura unică a MOF-urilor le permite să rețină molecule specifice în interiorul porilor.

Potrivit lui Yaghi, acest lucru le face ideale pentru extragerea apei din aer uscat, chiar și în medii deșertice, precum și pentru captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă.

Startup-ul său, Atoco, dezvoltă tehnologii bazate pe MOF-uri și COF-uri pentru uz industrial și rezidențial.

Un material, COF-999, a demonstrat performanțe solide în cicluri repetate de captare a carbonului.

Alte sisteme pot recolta mii de litri de apă pe zi folosind lumina solară ambientală.

Avantaje de sustenabilitate și eficiență energetică

Yaghi subliniază că materialele reticulare pot fi proiectate având în vedere sustenabilitatea.

Dispozitivele bazate pe MOF-uri pot fi demontate în siguranță la finalul ciclului de viață, evitând contaminarea pe termen lung a mediului.

De asemenea, pot funcționa folosind căldură reziduală sau energie solară, fiind mai eficiente energetic decât multe alternative existente.

Deși persistă provocări legate de producția la scară largă și stabilitatea pe termen lung, Yaghi spune că progresul se accelerează.

Instrumentele de inteligență artificială ajută acum laboratorul său să optimizeze designul materialelor mai rapid ca niciodată.

O nouă frontieră științifică

Yaghi susține că chimia reticulară reprezintă o schimbare profundă în modul în care funcționează știința materialelor.

În loc să descopere materiale întâmplător, oamenii de știință le pot proiecta acum pentru nevoi sociale specifice.

De la cataliză și dezvoltarea de medicamente până la apă curată și soluții climatice, MOF-urile și COF-urile ar putea juca un rol central în tehnologiile viitorului.

El consideră că domeniul se află abia la începutul potențialului său, descriind momentul actual drept o revoluție științifică tăcută, dar profundă.

Carlos Alcaraz a câștigat cu 6-4, 7-6(5), 6-7(3), 6-7(4), 7-5, depășind atât efortul fizic provocat de o accidentare la coapsa dreaptă, cât și rezistența lui Zverev, locul 3 mondial.

Alcaraz a părut afectat de accidentare în ultimele game-uri ale setului al treilea. Spaniolul s-a mișcat greu pe teren, Zverev profitând, pe moment.

Dar, liderul mondial a reușit o revenire spectaculoasă, întorcând scorul de la 3-5 în setul decisiv pentru a-și asigura victoria.

Partida marchează cea mai lungă semifinală din istoria Australian Open.

Cu această victorie, Carlos Alcaraz se află la un singur succes de a realiza Grand Slam-ul carierei, adică de a câștiga titluri de simplu la toate cele patru turnee de Grand Slam.

În finala de duminică, Alcaraz îl va înfrunta fie pe Jannik Sinner, numărul 2 mondial și campionul en-titre de la Melbourne, fie pe Novak Djokovic, deținător a 10 titluri la Australian Open.

Detaliile reformei au fost prezentate de Adrian Nica, președintele ANAF, în cadrul unei conferințe de specialitate în domeniul fiscal, organizată de Ernst & Young, una dintre cele mai mari firme de consultanță din lume.

Potrivit șefului ANAF, una dintre schimbările esențiale vizează renunțarea la planurile de control stabilite separat de fiecare județ și introducerea unui plan de control național, construit pe baza unei analize de risc realizate centralizat.

Aceleași reguli în toate județele

„Până acum, ANAF a funcționat fragmentat, cu 42 de județe și sectoarele din București, fiecare cu propria politică de control. Ne propunem să avem o abordare unitară și un plan de control la nivel național”, a declarat Adrian Nica, citat de Ziarul Financiar.

El a explicat că lipsa unei coordonări centrale a dus, în timp, la situații în care aceleași spețe fiscale erau tratate diferit, în funcție de județul în care avea loc controlul.

Nica a precizat că instituția lucrează la uniformizarea practicii de control, astfel încât inspectorii să aplice aceleași interpretări în cazuri similare. „Atunci când apar interpretări diferite pe aceeași speță, preferăm să suspendăm acțiunile de control până la clarificarea situației la nivel central”, a spus acesta.

Rezultatele controalelor, făcute publice

Un alt obiectiv al reformei este creșterea transparenței în activitatea de control. Conducerea ANAF intenționează să publice metodologii de control și să explice criteriile după care sunt selectate controalele.

„Vrem ca metodologia de control să fie cunoscută și actualizată, astfel încât contribuabilii să înțeleagă modul în care ANAF își desfășoară activitatea de inspecție”, a afirmat Adrian Nica.

De asemenea, instituția ia în calcul publicarea periodică a rezultatelor controalelor, ca parte a acestui proces de transparentizare.

Indicatori de performanță pentru inspectori

Reforma include și introducerea unor indicatori de performanță pentru angajații ANAF, folosiți pentru evaluarea activității structurilor de control.

„Urmărim inclusiv costul colectării și modul în care sunt soluționate controalele. Indicatorii ne vor ajuta să vedem unde sunt probleme și unde trebuie să intervenim”, a precizat președintele ANAF.

Controalele pot fi mutate între județe

Controalele vor fi coordonate la nivel național, cu redistribuirea lucrărilor între județe, în funcție de capacitatea administrativă. „Dacă într-o zonă există deficit de personal, dosarele pot fi preluate și soluționate de alte structuri”, a spus Adrian Nica.

Potrivit acestuia, de la 1 ianuarie 2026 „inspectorii nu mai au competență la nivel de județ, ci competență la nivel național”, ceea ce permite mutarea efectivă a dosarelor din județele suprasolicitate.

Tratatul urmează să expire pe 5 februarie, iar lipsa unui acord de prelungire ar elimina orice restricții asupra armelor nucleare cu rază lungă de acțiune, scrie Reuters.

De ce este important tratatul nuclear New START pentru stabilitatea globală

Semnat în 2010 de fostul președinte american Barack Obama și de Dmitri Medvedev, tratatul nuclear New START limitează fiecare parte la maximum 1.550 de focoase nucleare desfășurate și 700 de sisteme de livrare – rachete balistice intercontinentale, rachete lansate de pe submarine și bombardiere strategice. Mai mult, acordul prevede schimburi de informații și mecanisme de verificare menite să reducă riscul de neînțelegeri catastrofale.

Experții avertizează că, fără tratatul nuclear New START, ambele state ar acționa pe baza celor mai pesimiste scenarii privind intențiile adversarului, ceea ce ar putea genera o spirală periculoasă a escaladării militare.

Tratatul nuclear New START și oferta lui Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin a propus ca Statele Unite și Rusia să respecte actualele limite ale tratatului nuclear New START pentru încă un an, oferind timp suplimentar pentru negocieri. Totuși, președintele american Donald Trump a transmis că, dacă acordul expiră, „va expira”, susținând că ar trebui înlocuit cu un tratat „mai bun”.

În interiorul SUA, opinia este divizată. Susținătorii controlului armamentelor consideră că acceptarea ofertei Moscovei ar reduce riscul unei curse costisitoare și periculoase, în timp ce criticii afirmă că Washingtonul trebuie să-și extindă arsenalul pentru a face față simultan Rusiei și Chinei.

Tratatul nuclear New START în contextul ascensiunii Chinei

Un factor suplimentar care complică situația este creșterea accelerată a arsenalului nuclear al Chinei, care nu este parte a tratatului nuclear New START.

Potrivit estimărilor Pentagonului, Beijingul ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030.

China respinge însă ideea participării la negocieri trilaterale, invocând diferența majoră dintre dimensiunea arsenalelor sale și cele ale SUA și Rusiei.

Ce urmează după tratatul nuclear New START

Specialiștii avertizează că abandonarea tratatului nuclear New START ar putea duce la costuri uriașe pentru bugetul american și la o instabilitate strategică globală accentuată.

Congresul SUA estimează că modernizarea forțelor nucleare va costa aproape 1.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

În lipsa unui acord, lumea ar putea intra într-o eră a competiției nucleare necontrolate, cu riscuri majore pentru securitatea internațională.

Inițiativa vine în contextul în care Uniunea Europeană are nevoie de resurse suplimentare pentru a face față provocărilor actuale, iar multe dintre soluțiile aflate în discuție ar putea afecta direct state membre precum România.

„Am propus o alternativă corectă și realistă pentru a finanța educația, care nu taxează cetățenii și nu pune presiune pe bugetele naționale. Vorbim despre o industrie digitală, transfrontalieră, care beneficiază de piața unică europeană, dar care este insuficient reglementată și impozitată inegal în prezent. În acest sens, am depus un amendament co-semnat de peste 20 de eurodeputați și susținut de intergrupul legislativului european pentru educație prin care solicităm ca 20% din viitorul buget european pe termen lung să meargă către educație și formarea competențelor”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare pentru sectorul online, combaterea activităților ilegale și a evaziunii, protejarea minorilor și prevenirea dependenței. Astfel, s-ar crea o nouă sursă de venituri fără a taxa direct populația.

Banii colectați prin aplicarea acestei taxe ar putea fi direcționați spre priorități europene esențiale, precum educația, politicile de tineret, competențele digitale și prevenția.

Amendamentul a fost depus la raportul Parlamentului European privind viitorul Cadru Financiar Multianual, având sprijinul grupului Socialiștilor și Democraților (S&D).

Publicația Politico a notat că inițiativa ar putea „omorî mai mulți iepuri dintr-o singură lovitură”, prin întărirea veniturilor Uniunii și reducerea fragmentării reglementărilor digitale.

„Este o soluție pragmatică, echilibrată și fezabilă politic, care ajută Europa să își consolideze bugetul fără a penaliza România sau cetățenii săi”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Michael Schöllhorn, CEO Airbus Defence and Space, a subliniat că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ în ceea ce privește „apărarea activă în spațiu”. Adică abilitatea de a proteja și reacționa la amenințările care vizează sateliții și infrastructura orbitală. Într-un climat geopolitic din ce în ce mai tensionat, spațiul devine esențial pentru activități de inteligență, supraveghere, recunoaștere și comunicații sigure, considerată deja o prioritate de Comisia Europeană în noua sa strategie de reînarmare, mai arată Euronews.

De ce Europa întâmpină dificultăți

Potrivit lui Schöllhorn, una dintre principalele cauze ale întârzierii este lipsa unor investiții constante de-a lungul decadelor. Acest fapt vine și asociat cu o subestimare a importanței strategice a spațiului. În prezent, bugetele europene sunt mult mai mici comparativ cu cele americane. Chiar și cu recentele eforturi de reînarmare, SUA investesc de mai multe ori mai mult decât Uniunea Europeană. Iar aici, fără a lua în calcul programele clasificate.

De exemplu, Germania a anunțat un plan de investiții de 500 de miliarde de euro pentru apărare în anii următori. Din aceștia, 35 de miliarde sunt destinate capabilităților militare spațiale. La nivel european, Comisia își propune să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro până în 2030.

Pentru a reduce fragmentarea, Airbus, Leonardo și Thales au semnat un acord. Prin acesta, își vor consolida activitățile spațiale într-o companie europeană de mari dimensiuni. Totuși, chiar și cu această inițiativă, noua entitate ar fi abia al patrulea jucător pe plan mondial, după giganți precum Lockheed Martin, SpaceX și Boeing.

Cu toate acestea, Schöllhorn rămâne optimist și afirmă că Europa poate realiza un „salt cuantic” în domeniul capacităților sale spațiale până la sfârșitul acestui deceniu. Cu o condiție esențială: autoritățile să ofere industriei programe clare și aplicabile rapid, nu planuri vagi și birocratice.

IRIS² și lecția Starlink

Un exemplu de eșec este, conform lui, proiectul IRIS², constelația europeană de sateliți. Aceasta ar trebui să fie alternativa la Starlink, sistemul lui Elon Musk. Aprobat în 2024, IRIS² nu va deveni operațional decât în 2029, în timp ce Starlink este deja la a treia generație de tehnologie.

Schöllhorn critică abordarea Uniunii Europene, considerând-o prea ambițioasă și lipsită de realism. În loc să pornească rapid de la capacitățile existente și să construiască treptat, Europa a încercat să facă un salt mare, pierzând timp prețios.

În concluzie, liderul Airbus Defence and Space avertizează că reglementările învechite și birocrația excesivă pot compromite orice ambiție europeană în domeniul spațial. Într-o lume cu o competiție tehnologică acerbă, marile planuri care nu pot fi implementate rapid sunt inutile.

Tânăra de 21 de ani a leșinat în timpul pedepsei publice de flagelare din provincia indoneziană Aceh. Trei femei ofițer au lovit-o pe rând cu un baston de ratan, în timp ce plângea. După ce s-a prăbușit, a fost dusă de pe scenă de către polițiste la o ambulanță, potrivit BBC.

Cuplul a fost biciuit joi, împreună cu alte patru persoane, inclusiv un ofițer din cadrul forțelor de poliție islamice, care au fost găsiți vinovați de încălcarea Sharia.

Flagelarea este o pedeapsă obișnuită pentru încălcarea legii islamice în Aceh, o regiune conservatoare din punct de vedere religios, deși practica a atras mult timp critici din partea grupurilor pentru drepturile omului, care o consideră crudă.

Conform codului penal islamic din Aceh, actul sexual în afara căsătoriei se pedepsește cu 100 de lovituri de nuia, în timp ce consumul de alcool se pedepsește cu 40 de lovituri.

Aceh este singura provincie din Indonezia, cu majoritate musulmană, care aplică Sharia și pedepsește multe dintre infracțiuni cu bătăi publice.

Primul studiu clinic pe oameni al unei tehnologii menite să întinerească celulele ar putea începe în curând, marcând un moment major pentru știința longevității, scrie TechnologyReview.

Tratamentul experimental va fi testat la pacienți cu probleme de vedere, însă implicațiile sale depășesc cu mult afecțiunile oculare.

De la dezbaterea despre longevitate la testarea pe oameni

Studiul care urmează să înceapă este coordonat de Life Biosciences, un startup din Boston cofondat de geneticianul de la Harvard David Sinclair.

Compania a primit aprobarea U.S. Food and Drug Administration pentru a demara primul test țintit pe oameni al unei metode de „reprogramare” celulară.

Anunțul vine pe fondul relansării dezbaterii publice despre îmbătrânire, alimentată inclusiv de declarații ale lui Elon Musk, care a sugerat că procesul ar putea fi reversibil.

Life Biosciences intenționează să testeze tratamentul pe aproximativ 12 pacienți cu glaucom, o boală care afectează nervul optic și poate duce la orbire.

Studiul este conceput ca o dovadă de concept, nu ca o terapie generală anti-îmbătrânire.

Cum funcționează reprogramarea celulară

Tehnica, cunoscută sub numele de reprogramare celulară parțială, urmărește readucerea celulelor într-o stare mai sănătoasă prin resetarea mecanismelor epigenetice care controlează activitatea genelor.

Metoda se bazează pe descoperiri premiate cu Nobel, care au arătat că un set redus de gene, numite factorii Yamanaka, pot readuce celulele adulte într-o stare asemănătoare celor stem.

Deoarece reprogramarea completă poate provoca cancer, compania folosește o variantă controlată.

Virusuri care transportă trei gene de reprogramare, cunoscute sub acronimul OSK, vor fi injectate într-un singur ochi al fiecărui pacient.

Genele se vor activa doar în perioada în care pacienții iau doze mici din antibioticul doxiciclină.

Promisiuni, riscuri și dezbateri științifice

Studiile timpurii pe animale au sugerat că metoda ar putea restaura vederea, însă specialiștii avertizează că riscurile persistă.

Comutatorul genetic nu a mai fost folosit la oameni, iar reacțiile imune sunt posibile.

De asemenea, criticii susțin că reprogramarea nu demonstrează încă o inversare reală a îmbătrânirii.

Cu toate acestea, studiul este considerat un pas important.

Cercetători și investitori cred că ar putea accelera progresele în domeniul longevității, care a atras deja finanțări majore din partea unor companii precum Altos Labs și Retro Biosciences.

Ce înseamnă acest lucru pentru viitor

Reprezentanții companiei subliniază că studiul nu reprezintă un „izvor al tinereții”.

Dacă va avea succes, ar putea ajuta unii pacienți să își recapete vederea și ar putea deschide calea către tratamente pentru alte organe.

Deocamdată, este primul pas prudent de la promisiunea din laborator la testarea pe oameni în efortul de a încetini sau inversa anumite aspecte ale îmbătrânirii.

Boala periculoasă este rară în Europa, fiind întâlnită în special în Africa și America de Sud acolo unde virusul este transmis de țânțari. Este vorba despre virusul Chikungunya confirmat în cazul unui bărbat de 50 de ani din România.

Este primul caz confirmat în România, potrivit lui Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Acesta a făcut anunțul la Digi24.

„Este o infecție virală care trebuie diagnosticată de fiecare dată când o persoană vine dintr-o zonă de risc. Este important să existe un spital performant pentru a putea pune acest diagnostic corect”, a explica medicul.

Simptomele în cazul Chikungunya sunt asemănătoare cu cele ale unei infecții virale sau ale unei gripe. Evoluția bolii se poate agrava dacă există alte boli. Dacă pacientul nu primește tratament, se poate ajunge la complicații cu afectarea mai multor organe interne.