„În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv  Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. 

Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. 

„Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților străine partenere, a căror intervenție strategică a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, se mai arată în comunicat. 

Artefactele au fost furate în luna ianuarie a anului trecut după ce au fost expuse la Muzeul Drents în cadrul expoziție „Dacia! Regatul aurului și argintului”

„Alianțe precum NATO sunt definite de ceea ce nu se spune, adică de încrederea care stă la baza lor”, le-a declarat Macron jurnaliștilor la Seul, unde se află într-o vizită de stat în cadrul unui turneu în Asia de Est, potrivit Bloomberg.

„Dacă pui în fiecare zi sub semnul întrebării angajamentul tău, subminezi această încredere”, a spus Macron.

„Când ai semnat un tratat, nu îl pui sub semnul întrebării în fiecare dimineață și nu tot spui dacă vei acționa sau nu”, a adăugat Macron. „Nu spui nimic, iar în ziua în care apare o problemă, ești acolo”.

Trump a escaladat miercuri criticile SUA la adresa NATO, sugerând că analizează serios posibilitatea retragerii din alianță. Declarațiile sale au venit după comentariile secretarului de stat Marco Rubio, considerat de obicei un susținător al NATO, care a descris reacția alianței la războiul cu Iranul drept „foarte dezamăgitoare”.

Întrebat despre comentariile lui Trump potrivit cărora soția lui Macron l-ar trata urât pe liderul francez, președintele Franței a spus că remarcile „nu au fost nici elegante, nici la înălțimea așteptărilor”.

Radu Miruță spune, într-o conferință de presă, că suspiciunea privind achiziția de roboți chirurgic ali la Spitalul Militar Central, asupra căreia planau suspiciuni de corupție, a fost verificată.

„Roboții chirurgicali de la Spitalul Militar Central din București. A existat în spațiul public o suspiciune, care din punctul meu de vedere se confirmă, și achiziția a trei roboți chirurgicali, în valoare de 132 milioane de lei, fără TVA, care ar fi trebuit să se întâmple printr-o licitație. Licitația a fost, dar din punctul de vedere al colegilor care au executat controlul, modul în care a fost organizată licitația aceasta a fost printr-o metodă extraordinar de evidentă de a influența decizia pentru a cumpăra roboți chirurgicali cel puțin de aceeași calitate, dacă nu mai slabi, la un preț cu 59% mai mare decât al concurenței”, spune Miruță.

Acest lucru s-a întâmplat prin interpretarea abuzivă a unor criterii de punctaj.

„Vă dau doar câteva exemple. Era un criteriu care măsura performanța energetică, cât consumă robotul chirurgical atunci când este în stand-by. Și pentru a trage de păr un anumit rezultat s-a menționat că unul va fi scos din priză și că nu consumă nimic, caracteristica fiind de consum în stand-by, nu în cutie. Alte caracteristici erau pentru câte categorii, pentru câte specialități poate fi folosit. Cerința era de minim 3. Unul putea 4, unul 6 și din nou aici au fost inversate punctajele pentru a fi influențat rezultatul”, menționează ministrul.

Contractul de achiziție de roboți chirurgicali s-a oprit după achiziția a trei exemplare.

În prezent este în desfășurare o anchetă la Direcția Națională Anticorupție.

„Este genul de situație care trebuie să fie descurajată și trebuie să fie oprită. Mai mult decât atât, s-a luat decizia achiziționării acestor roboți după ce, pentru roboții existenți la vremea respectivă în spital, tocmai se plătise mentenanță, se plătiseră servicii pentru perioada următoare, chiar dacă roboții au fost scoși din uz. Dacă sunt scoși din uz, n-ar mai trebui să se plătească mentenanță și revizii pentru ceva ce pleacă din sala de operatie și merge în cutii”, a mai spus Radu Miruță.

Guvernul a decis, în şedinţa de joi, actualizarea preţului chiriilor pentru anumite locuinţe de stat, inclusiv pentru cele de serviciu. Tarifele se vor actualiza în funcție de rata anuală a inflației, până la 31 ianuarie a fiecărui an.

„La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, actualizarea tarifului lunar al chiriei pentru locuințele aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru locuinţele de serviciu, locuinţele de intervenţie şi căminele pentru salariaţi ai companiilor, societăţilor naţionale şi ai regiilor autonome, dar și pentru curţile şi grădinile aferente suprafeţelor locative. Conform legislației, tariful de bază lunar al chiriei (lei/mp) trebuie actualizat în funcţie de rata anuală a inflaţiei, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an”, se arată în comunicatul emis joi de minister.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat faptul că aceste tarife nu au mai fost actualizate din 2007.

„Această decizie era necesară întrucât ultima actualizare a tarifului de bază lunar al chiriei a fost realizată în anul 2007. De exemplu, în prezent, chiria pentru o locuință cu o suprafață locuibilă de 50 mp este de 42 de lei, iar, după actualizarea tarifului, aceasta va fi de 101,08 lei”, a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a evidențiat și care sunt diferențele dintre vechile și noile tarife.

„Pentru un apartament cu 3 camere și o suprafață locuibilă de 80 mp, chiria este, în prezent, de 67,20 de lei, iar, după introducerea noilor tarife, chiria va fi de 161,73 de lei. De asemenea, în cazul unui apartament cu 4 camere și o suprafață locuibilă de 120 mp, chiria va fi de 242,60 de lei, față de 100,80 de lei, cât este în prezent”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit ministerului, nu intră sub incidenţa actului normativ adoptat joi de Guvern locuinţele pentru tineri destinate închirierii, realizate de ANL, şi nici locuinţele deţinute de către Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. În cazul acestora, chiria se calculează în baza legii modificate în 2018.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit joi, în cadrul unei conferințe de presă, despre poziția României în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO după războiul din Orientul Mijlociu.

Întrebat despre efectele pe care le-ar avea o astfel de decizie pentru România, Miruță a spus că trebuie să fie respectate angajamentele țării și parteneriatele.

„România face tot ceea ce poate pentru a își atinge ceea ce și-a asumat la nivel european, la nivel NATO. Și anume, creșterea investițiilor pentru apărare, creșterea procentului din PIB care este alocat Ministerului Apărării, respectarea angajamentelor pe care noi le avem atât la nivel european, cât și la nivel NATO, cât și la nivel de parteneriat strategic cu Statele Unite. Europa și NATO sunt mai puternice cu Statele Unite alături.”,  a anunțat acesta.

Ministrul Apărării a explicat că România se concentrează pe partea pe care o poate controla cel mai bine, mai exact, respectarea angajamentelor asumate ca membru NATO și parteneriatul strategic cu SUA.

„Asta e un lucru extraordinar de clar. Noi putem să influențăm direct bucata care ține de noi. Și bucata care ține de noi este să respectăm parteneriatul pe care îl avem din 2005 cu Statele Unite. Și așa am făcut-o acum două săptămâni când am aprobat prin Parlament acea solicitare a Statelor Unite cu avioanele acelea de realimentare și cu comunicațiile satelitare. O facem în fiecare zi cu toți partenerii.”, a spus acesta.

El a punctat că decizia eventuală a președintelui SUA de a retrage SUA din NATO nu este ceva ce poate fi controlat de România. Cu toate acestea, țara își va continua implicarea în cadrul alianței.

„Despre decizia președintelui Statelor Unite, eu pot să mă uit ce s-ar întâmpla ca o consecință, nu ce să fac pentru a influența decizia președintelui Donald Trump. Dar vă repet, preocuparea mea este ca, având în vedere obligațiile fiecărui membru din această alianță, România să le bifeze în continuare și până acum le-a bifat.”, a punctat Miruță.

„Având în vedere preocuparea din zona publică a promovării clubului de fotbal în Divizia A, vă spun foarte asumat și foarte răspicat că da, vreau ca Steaua să ajungă în Divizia A (n.r.: Superliga, prima ligă națională)”, a declarat Radu Miruță, explicând că principala problemă este actuala Lege a sportului.

„M-am uitat care sunt piedicile. Una dintre ele este legea sporturilor, care nu permite cluburilor sportive de drept public, așa cum este Clubul Sportiv al Armatei, să intre în Divizia A”, a spus ministrul.

Miruță a precizat că sunt analizate mai multe variante de rezolvare, inclusiv modificări legislative. Oficialul a subliniat însă că un asemenea demers necesită susținere politică.

„Există o variantă de modificare a legii Ministerului Apărării Naționale, astfel încât să dea posibilitatea ministerului să înființeze o societate comercială (…) Dar, este nevoie și de altcineva, nu doar de mine. Este nevoie de o voință politică la nivel de coaliție, la nivel de Parlament”, a spus el.

Radu Miruță a făcut apel către mediul privat

Miruță a prezentat și două variante care ar putea fi implementate direct de minister: „O asociere în participațiune fără scop patrimonial sau o asociere a Clubului Sportiv al Armatei cu cine dorește din mediul privat”.

„Invit orice entitate privată care se gândește să analizeze dacă este preocupată să intre într-un parteneriat cu Ministerul Apărării pentru a gestiona situația fotbalistică de la Clubul Sportiv al Armatei să trimită un mesaj (…) În două, trei zile eu voi participa personal cu aceste entități private pentru a analiza care sunt traseele și pașii următori de interes și pentru mediul privat”, a spus ministrul.

Acesta a explicat modelul pe care îl are în vedere.

„Bucata de sport trebuie ținută la Ministerul Apărării pentru militari, iar bucata de management al unui club de fotbal care să joace la cel mai înalt nivel trebuie să se întâmple printr-un parteneriat”, a spus el.

„Palmaresul acestui club, valoarea mărcii și bazele puse la dispoziție de minister trebuie completate de implicarea mediului privat. La Ministerul Apărării, cât voi fi, voi face tot ce ține de mine ca să intre în divizia A, indiferent pe cine supără și indiferent care au fost motivele care până acum au ținut aceste lucruri blocate”, a încheiat ministrul.

Acesta a explicat că situația vizează barocamera de la Centrul de Scafandri din Constanța și că problema a fost semnalată de echipa de audit.

„Acolo, fără a se realiza o cercetare de piață, este o problemă cu valoarea contractului care furnizează acest produs, de care este mare nevoie”, a spus ministrul.

Radu Miruță a subliniat că sistemul este necesar pentru activitatea scafandrilor, dar costurile nu sunt justificate.

„Este nevoie de acest sistem hiperbaric pentru scafandrii de acolo, dar nu este nevoie ca plata să fie de 6,5 ori mai mare pentru componente majore din acest sistem”, a afirmat acesta.

Ministrul a precizat că prejudiciul estimat este de 8,4 milioane de lei.

„Am dispus transmiterea către DNA a întregului material al echipei de audit”, a mai declarat Miruță.

UPDATE 15:05 Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur au fost recuperate

Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate.

Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents.

În aceste momente are loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvăluite artefactele recuperate.

Sursa foto: NOS.nl

UPDATE:

Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului.

Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României).

Știre inițială:

Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat.

NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale cazului. De asemenea, pe site-ul muzeului Drents se menționează că acesta va fi închis astăzi din cauza unor „circumstanțe neprevăzute”.

Potrivit surselor RTL, autoritățile au recuperat coiful, care este ușor deteriorat, și două brățări. În plus, autoritățile române au fost informate de cele olandeze despre evoluțiile în acest caz, mai notează sursa citată.

În data de 25 ianuarie 2025, coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au fost furate din Muzeul Drents. Jaful s-a petrecut dimineața, când a avut loc o explozie la clădirea istorică. Bubuitura a spart mai multe geamuri ale muzeului şi ale clădirilor din jur.

În urma jafului, autoritățile olandeze au demarat o anchetă pentru identificarea celor implicați. Trei suspecți se află în arest.

Comorile erau asigurate pentru suma de 5,7 milioane de euro.

Ministerul Apărării și-a făcut treaba în acest proiect SAFE, susține Radu Miruță. El a declarat joi, într-o conferință de presă că ministerul pe care îl conduce a avut obligația să transmită grupului de lucru care sunt caracteristicile tehnice ale echipamentelor militare pe care le doresc. Grupul de lucru analizează care sunt procentele de localizare, adică ceea ce vrea armata să achiziționeze, dar cât să se producă în România, unde să se producă în România și la ce sume de bani.

Ministrul Apărării susține că propunerile financiare au crescut din partea celor interesați de contracte prin programul SAFE, iar acest lucru i se pare inacceptabil.

„Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe. V-am spus și de la Ministerul Economiei și de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate ajungând să plătim prețuri artificiale doar pentru că simt ele că există niște bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze.  A utiliza acești bani din SAFE nu era o opțiune pentru Guvernul României, că am auzit și astfel de discuții România are un plan de achiziții public, aprobat în Parlamentul României, pe care Armata Română îl desfășoară în fiecare an”, a declarat ministrul Apărării 

Radu Miruță a mai spus că instrumentul SAFE are scopul de a realiza plăți printr-o metodă mai avantajoasă pentru statul român.

„Ce s-a întâmplat în Polonia, este pentru că Polonia poate să se împrumute pe piața liberă în aceleași condiții financiare precum banii care sunt din SAFE. România s-ar împrumuta de două sau acum probabil de vreo trei ori mai scump. Așadar este un avantaj pentru România Dar eu când sunt la Ministerul Apărării nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump, indiferent ce s-ar întâmpla în astfel de situații”, a precizat Miruță.

Ministrul a declarat că  a notificat Cancelaria prim-ministrului și toate entitățile din grupul de lucru pentru a comunica companiilor că nu există varianta să de a cumpăra mai scump.

„Ori acceptă la prețul discutat inițial, preț care se regăsește din verificarea ofertelor din piață la cel mai granular nivel. Ori, dacă nu vom face din nou o ședință de CSAT, vom propune entităților din România cu putere decizională pentru astfel de achizitii și de investiții să schimbăm cadrul căreia ne adresăm. Armata Română nu cumpără cum vor firmele și Armata Română nu cumpără până când grupul de lucru, Cancelaria primului ministru și Ministerul Economiei nu menționează că s-au îndeplinit toate condițiile pentru a se produce în România”, a mai spus ministrul Apărării.

Astfel, în data de 9 aprilie 2026, după încheierea lucrărilor programate din acea zi, pe sectorul recent supus lucrărilor de reparații, va fi reluată circulația pe ambele sensuri.

Începând cu data de 14 aprilie 2026, ora 08:00, este estimată reluarea lucrărilor, traficul rutier urmând a se desfășura alternativ, pe o singură bandă, din nou.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu acționează în continuare, în cooperare cu structurile competente ale Poliției Române și cu autoritățile de frontieră din Bulgaria, pentru gestionarea eficientă a traficului rutier în zona de frontieră, precum și pentru prevenirea apariției blocajelor și menținerea unui flux de circulație cât mai fluent.