„Cel mai periculos judecător sau avocat nu este cel care greșește, ci cel care știe legea și o aplică greșit”, spune fostul judecător ÎCCJ, Mihai Udroiu. Timp de trei decenii, Udroiu a fost judecător în penal. A plecat de la Tribunalul Bihor, s-a dus la Curtea de Apel Oradea ca, ulterior, să promoveze la cea mai importantă instanță din România: ÎCCJ.

A făcut parte din comisiile de elaborare a Noilor Coduri penale, dar – după promovarea la Curtea Supremă de Justiție – Mihai Udroiu a părăsit rapid magistratura și a ales avocatura.

Care sunt motivele pentru care judecătorii tineri pleacă din sistem, cum răspund ei la presiunile mediatice, este „acceptabil” ca un judecător să dea dovadă de „empatie”, trebuie separate carierele între judecători și procurori, există corupție în Justiție, care a fost scopul documentarului Recorder, este capturată Justiția din România, cum poate fi revigorată lupta anticorupție? La toate aceste întrebări și multe altele răspunde Mihai Udroiu, avocat, fost judecător ÎCCJ.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş au transmis că cercetează două persoane acuzate de tâlhărie calificată după un jaf, în timpul nopții, la o sală de jocuri
„La data de 01.04.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, (…), reţinându-se că, la data de 01.04.2026, în jurul orei 00:02 (în timpul nopţii), inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., având feţele acoperite cu cagulă și capul acoperit cu gluga de la geacă, au pătruns în interiorul Cazinoului „Q Slots”, din centrul mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin, ocazie cu care inculpatul D.S.B. a împins-o, a trântit-o la sol şi a ţinut-o de mâini pe persoana vătămată P.G.I., iar în acelaşi moment, inculpatul M.A.M. i-a smuls borseta pe care aceasta o avea la brâu, sustrăgând astfel suma de bani ce se afla în interior (aproximativ 10.000 lei)”, a transmis Parchetul într-un comunicat de presă.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a formulat propunere de arestare preventivă faţă de cei doi indivizi și au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caransebeş.
Miercuri a fost admisă propunerea de arestare preventivă  pentru o perioadă de 30 de zile.

Cercetările în dosar sunt efectuate de către organul de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş – Biroul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz.

Decizia a fost validată de Comitetul Executiv al forului european, fiind prima oară când Dijon organizează faza finală a competiției.

Turneul final, programat pe 16 și 17 mai 2026, va reuni patru dintre cele mai puternice echipe din Europa. Vor participa campioana en-titre Thüringer HC (Germania), formația gazdă JDA Bourgogne Dijon Handball, debutanta MOL Esztergom (Ungaria) și echipa daneză Viborg HK.

Viborg a trecut în sferturi de ultima reprezentantă a României rămase în competiție, Rapid București. Danezele au câștigat în tur cu 35-26, iar Rapid s-a impus în Capitală, în manșa retur, cu 32-26, insuficient pentru calificare.

Din România au mai participat, în faza grupelor, Minaur Baia Mare și Corona Brașov.

Meciurile de la turneul final vor avea loc în Palais des Sports. Arena are o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, care a mai găzduit diverse evenimente sportive internaționale.

Tragerea la sorți pentru stabilirea semifinalelor va avea loc pe 7 aprilie.

Forțele ruse au lansat 339 de drone în cursul nopții, iar alte peste 360 de drone au fost trimise în timpul zilei, potrivit datelor furnizate de forțele aeriene ucrainene. În urma atacurilor, cel puțin cinci persoane au fost ucise, iar mai multe clădiri civile și infrastructuri au fost avariate, scrie Euronews. Un atac cu dronă asupra unei mașini în regiunea Herson, aflată în apropierea frontului, a ucis o femeie și a rănit grav alte două persoane. În regiunea Cerkasî, o altă dronă a provocat moartea a patru persoane, potrivit autorităților locale.

Infrastructură civilă lovită de drone în vestul Ucrainei

Atacurile au vizat și zone din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia. În orașul Luțk, dronele rusești au avariat un terminal poștal și o instalație de distribuție a alimentelor. Compania de curierat Nova Poshta a publicat imagini cu un depozit în flăcări după atac. Primarul orașului, Ihor Polishchuk, a confirmat că resturi de drone au provocat și incendii la o clădire rezidențială. Locuitorii din mai multe zone au fost evacuați temporar, iar echipele de intervenție au încercat să stingă incendiile provocate de explozii.

În paralel cu atacurile aeriene, Rusia susține că a intensificat presiunea pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării a afirmat că trupele sale ar fi capturat două sate din estul Ucrainei și că ar fi ocupat complet regiunea Luhansk.Afirmația nu a putut fi confirmată independent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris situația de pe front drept „destul de tensionată”.

Negocierile de pace rămân blocate

Atacurile au avut loc la o zi după ce Kremlinul a respins o propunere a Ucrainei pentru un armistițiu temporar în perioada Paștelui. Zelenski a declarat că a avut totuși o convorbire „pozitivă” cu negociatori americani, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner, privind relansarea procesului de pace. La discuții au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și senatorul american Lindsey Graham, potrivit liderului ucrainean.

Invazia pe scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a intrat acum în al cincilea an de conflict. Toate încercările de a negocia o soluție diplomatică au stagnat în ultimele luni. Potrivit unor oficiali occidentali, atenția diplomatică a Statelor Unite s-a concentrat tot mai mult asupra conflictului din Iran. Acest lucru a încetinit eforturile internaționale pentru reluarea negocierilor de pace în Ucraina.

Pe măsură ce atacurile aeriene și perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru acest metal al „tranziției verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în decursul lunii martie și a ajuns la un preț recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Principalul catalizator îl reprezintă o serie de atacuri care afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalațiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA).

Deși companiile încă evaluează amploarea totală a pagubelor, Alba a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%. Efectele asupra producției sunt amplificate și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această cale navigabilă îngustă reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producția globală. Având în vedere că peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, orice risc de tranzit transformă o problemă de producție regională într-un eveniment de penurie globală, explică Radu Puiu.

Deficitul este tot mai greu de ignorat

Piața emite un semnal clasic de criză cunoscut sub numele de „backwardation”. Acest fenomen apare atunci când prețul spot (prețul de cumpărare al metalului astăzi) este cu mult mai mare decât prețul pentru livrarea peste trei luni. În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 și evidențiază dezechilibrul acut de pe piața metalului.

Comercianții plătesc această „taxă de deficit” pe fondul dispariției principalelor plase de siguranță din piața financiară. Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut și au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023. În același timp, oferta rămâne rigidă: topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producției timp de luni întregi.

De asemenea, cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu își accelerează din nou achizițiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piață se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.

Întreg Occidentul depinde de doar câteva centre

Când stocurile sunt atât de scăzute, prețurile devin volatile. Fiecare știre care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanșa fluctuații importante ale prețurilor. Acest lucru creează o „primă de risc” pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situația pune în centrul atenției producătorii și reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari.

În plus, aluminiul este „coloana vertebrală” a producției moderne, având un rol esențial în transport, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice și cele din industria aerospațială. Mai mult, acesta este folosit frecvent și în industria ambalajelor, dar și în infrastructură, prin rețele electrice și cadre pentru panouri solare.

Pe măsură ce costurile de producție cresc, producătorii trebuie să decidă dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă aceste șocuri de aprovizionare persistă, aluminiul ar putea deveni un factor principal al inflației „persistente” în sectorul industrial.

Actuala criză arată că lumea occidentală depinde de doar câteva mari centre de producție. Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziție.

Pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piața materiilor prime, companiile sunt forțate să reevalueze riscul. Acest lucru va duce, probabil, la un mediu de prețuri mai ridicate pentru o perioadă lungă, pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente, deși mai scumpe, mai adaugă Radu Puiu.

Într-o postare pe Facebook, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat faptul că actualul sistem nu mai este sustenabil și că parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea spațiului public.

„Văd că mi se dau dau lecții de ecologie urbană de către unii care confundă politicile de mediu cu cele de mobilitate. OK, primesc lecții, nu am nicio problemă, dar mai înainte aș vrea să vă argumentez de ce am luat decizia de a propune eliminarea tuturor gratuităților acordate parcărilor, inclusiv pentru electrice în zona centrală, acolo unde PMB are parcări. În primul rând pentru că astăzi serviciul public de parcări nu își mai justifică existența: există cca. 90.000 de gratuități pentru cca. 45.000 de locuri de parcare. E doar absurd”, a scris edilul într-o postare pe Facebook.

El a explicat de ce a luat decizia de a propune eliminarea acestor gratuități la parcări, inclusiv pentru mașinile electrice.

„De ce am decis să propun eliminarea gratuității, inclusiv la electrice: Mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele termice; Parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea domeniului public; Reduce spațiul pentru pietoni, biciclete, transport public;  Aduce inechitate socială: proprietarii de mașini electrice sunt, în medie, mai înstăriți; Cetățenii fără mașină subvenționează indirect parcarea lor gratis, a celor cu electrice”, a completat Ciprian Ciucu.

Ciucu: Parcarea gratuită transmite că „mașina este soluția”

Primarul general al Capitalei a mai evidențiat și faptul că ideea de parcare gratuită „transmite că „mașina este soluția” și că „în orașele civilizate sunt și alte soluții cum ar fi transportul în comun, astăzi Centrul fiind bine afluit”.

„Aerul curat se obține cu Zone cu Emisii Reduse (va urma, am dat în lucru câteva zone pe care să pilotăm astfel de politici!) și prin infrastructura de încărcare! Dați-mi timp și veți vedea!”, a mai adăugat edilul.

Potrivit acestuia, parcarea în București este în continuare accesibilă.

„Cca. 16,5 lei pe zi, dacă îți faci abonament. Nu cred eu că cei care își cumpără electrice își bazează decizia în această gratuitate. Au alte motive, inclusiv nobile și au respectul meu”, a conchis primarul general.

Bruce Springsteen nu a stat deloc pe gânduri marți seară la primul concert din noul său turneu nord-american, turneul american Land of Hope and Dreams, potrivit Le Figaro.

Un adversar înverșunat al lui Donald Trump, rockerul a declarat publicului de la Target Center din Minneapolis că președintele american „nu suportă adevărul și că actuala Casă Albă distruge idealul american și reputația Statelor Unite în întreaga lume”. Artistul în vârstă de 76 de ani promisese, când a fost anunțat turneul, spectacole „politice” care să reflecte evenimentele actuale. De aici și alegerea de a deschide turneul în Minneapolis, oraș căruia i-a dedicat o melodie în ianuarie, după moartea a doi cetățeni americani în acțiuni ale Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE).

Interpretul piesei „Born in the USA” a demonstrat cu trei zile înainte de concert pe străzile celui mai mare oraș din Minnesota, în sprijinul mișcării anti-Trump „No Kings”, care a mobilizat opt ​​milioane de oameni la nivel național. Marți seară, el a reamintit publicului că țara sa trece prin „vremuri foarte întunecate” și că „valorile americane, susținute timp de 250 de ani, sunt testate ca niciodată”.

Bruce Springsteen: Trump lasă o moștenire dăunătoare Americii

Potrivit lui Bruce Springsteen, administrația Trump lasă o moștenire dăunătoare Americii. „Suntem acum percepuți ca o națiune necinstită, imprevizibilă, prădătoare și iresponsabilă”, a explicat el celor 20.000 de spectatori. „Viețile tinerilor noștri, bărbați și femei, sunt în pericol într-un război neconstituțional și ilegal”.

Rockerul este activ pe toate fronturile. El critică acțiunile poliției de imigrare de luni de zile. Iar acum, își exprimă dezaprobarea față de acțiunile militare ale lui Donald Trump și ale administrației sale în Iran.

Joi dimineață, președintele american  a amplificat și mai mult tensiunile  amenințând că își va trimite adversarii „înapoi în epoca de piatră” cu bombardamente masive dacă nu ajung la un acord în următoarele săptămâni. Imediat după aceste declarații, armata iraniană a promis atacuri „și mai copleșitoare, mai ample și mai distructive” împotriva Statelor Unite și a Israelului.

Premierul britanic, Keir Starmer, a purtat miercuri o discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat Downing Street. În tot acest timp, Londra a afirmat foarte clar că vrea să-și consolideze relațiile cu Uniunea Europeană după Brexit.

Potrivit informațiilor oficiale, cei doi lideri au vorbit despre situația internațională de la acest moment, legat de conflictele în desfășurare, dar și despre cooperarea dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, scrie Sky News.

Guvernul laburist a transmis în mod repetat că își dorește o relație mai apropiată cu blocul comunitar, iar discuția de miercuri s-a concentrat exact pe direcția asumată în ultimii ani.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a oferit mai multe detalii despre convorbire.

„Prim-ministrul a vorbit ieri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Au condamnat acțiunea îngrozitoare a Iranului în Strâmtoarea Ormuz, care ține economia globală ostatică. Au convenit că aliații trebuie să se unească și să lucreze la un plan viabil pentru ca libertatea deplină de navigație să fie reluată atunci când circumstanțele o permit.”, a anunțat acesta.

„Au discutat apoi despre ambiția lor comună de a consolida în continuare parteneriatul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană și despre necesitatea de a continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Au convenit să mențină un contact strâns pe măsură ce această activitate importantă progresează în perioada premergătoare următorului summit Regatul Unit-UE.”, a mai declarat el.

Anastasia Fusea a avut cel mai bun parcurs dintre sportivele tricolore la sabie de la Mondialele de scrimă, reușind o victorie clară în turul secund, 15-9 cu Jaida Hao Xun Quah (Singapore). A cedat însă la limită, 13-15, în șaisprezecimi, în fața egiptencei Naqwa Nofal. A încheiat competiția pe locul 24.

Foarte aproape ca rezultat a fost și Amalia Covaliu, care a impresionat cu un debut categoric: 15-2 cu Haruka Okumura (Japonia). A urmat un succes 15-5 în fața Briana Iriarte (Bolivia). Drumul ei s-a oprit în șaisprezecimi, unde a fost învinsă de chinezoaica Qimiao Pan, scor 6-15, terminând pe locul 28.

Alexandra Mitruș a fost eliminată din primul tur (5-15 cu Jiarong Gu), clasându-se pe locul 97. Adriana Geatară a încheiat pe poziția 110.

Medalia de aur a fost câștigată de Qimiao Pan, care a devenit prima sportivă din China care cucerește titlul mondial la juniori la această probă. În finală s-a impus în fața fostei campioane, rusoaica Alexandra Mikhailova.

Duel 100% românesc la masculin

La masculin, toți cei patru sabreri români au ajuns pe tabloul principal, oferind și un duel direct.

Cristian Macovei a fost cel mai bine clasat, cu o victorie strânsă în primul tur, 15-14 cu Ryoji Ito (Japonia), urmată de succesul în fața lui Matei Radu (15-11). Parcursul său s-a oprit în turul al treilea, după 11-15 cu maghiarul Zsadany Papp, terminând pe locul 30.

Matei Radu a trecut în primul tur de Victor Trejo (Mexic), 15-4, înainte de a fi eliminat de Macovei. S-a clasat pe locul 38.

Casian Cîdu a debutat cu o victorie, 15-10 cu Dario Olangua Fernandez (Spania), dar a pierdut în turul secund, 7-15 cu egipteanul Ahmed Hesham, ocupând locul 47.

Rareș Munteanu a fost eliminat în primul tur, 7-15 cu Hesham, încheind pe locul 118.

Titlul mondial a fost obținut de Furkan Yaman, care a confirmat statutul de favorit și a devenit primul scrimer din Turcia cu aur mondial la juniori. În finală, el l-a învins pe americanul William Morrill.

Documente oficiale și declarații publice arată că autoritățile ruse oferă pachete financiare consistente tinerilor care acceptă să activeze ca operatori sau ingineri de drone, o componentă tot mai esențială a războiului modern, scrie Reuters.

Potrivit declarațiilor făcute de Dmitri Medvedev, Rusia continuă să atragă voluntari printr-un sistem de recrutare permanent. Acesta a afirmat că peste 400.000 de persoane s-au înrolat anul trecut, iar alte peste 80.000 în primele luni ale acestui an, respingând ideea că armata rusă ar avea un deficit de personal.

Rusia recrutează studenți pentru unități de drone din universități tehnice

Mai multe universități de prestigiu sunt implicate direct în campania prin care Rusia recrutează studenți pentru unități de drone. Universitatea Federală din Orientul Îndepărtat le promite studenților concediu academic de minimum un an, scutire totală de taxe la revenire, cazare gratuită și burse. În plus, pachetul financiar poate depăși 5,5 milioane de ruble pe an, la care se adaugă prime unice și indemnizații lunare.

Oferte similare vin și din partea Universității de Stat de Inginerie Civilă din Moscova și a Universității Hidrometeorologice de Stat din Rusia, unde veniturile promise operatorilor de drone pot ajunge la aproximativ 7 milioane de ruble anual.

În paralel, autoritățile regionale intensifică presiunea asupra mediului privat. Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a emis un decret prin care companiile publice și private primesc cote clare de recrutare pentru armată. Firmele cu peste 500 de angajați trebuie să furnizeze până la cinci recruți, măsura fiind valabilă între aprilie și septembrie.

Deși documentul nu menționează sancțiuni explicite, guvernatorul a precizat că va monitoriza personal respectarea ordinului.