Liderul SUA acuză răspândirea unei „ideologii anti-americane” în muzee, monumente și spații publice și a lansat o serie de măsuri pentru revizuirea modului în care este prezentată istoria SUA în instituțiile culturale și istorice ale țării, relatează Reuters.

Prin mai multe declarații publice și ordine executive semnate după revenirea la Casa Albă, Trump a cerut eliminarea sau modificarea unor expoziții despre sclavie și drepturi civile, precum și restaurarea unor monumente confederate. Măsurile au fost criticate de organizațiile pentru drepturile civile, care au atras atenția asupra unei posibile rescrieri a istoriei recente.

Istoria, sub ordin executiv

În martie 2025, Trump a semnat un ordin executiv care vizează Smithsonian Institution, complexul național de muzee al SUA, solicitând eliminarea a ceea ce administrația descrie drept „ideologie anti-americană” din cadrul muzeelor și programelor educaționale ale instituției.

Același ordin cere Departamentului de Interne să revizuiască modificările aduse în ultimii ani parcurilor naționale, monumentelor și memorialelor federale, despre care Trump afirmă că ar promova o „revizuire falsă a istoriei”.

Expoziții despre sclavie, eliminate sau revizuite

În urma acestor dispoziții, Departamentul de Interne a anunțat că toate panourile explicative din parcurile naționale sunt supuse unei evaluări. Ca urmare, angajați ai National Park Service au eliminat recent o expoziție despre sclavie dintr-un sit istoric din Philadelphia, unde a locuit George Washington. Expoziția menționa faptul că primul președinte al SUA a deținut persoane înrobite.

Autoritățile federale au cerut, de asemenea, îndepărtarea mai multor panouri și expoziții care fac referire la sclavie și la tratamentul aplicat populațiilor native de către coloniștii europeni.

Revenirea statuilor confederate

În paralel, administrația parcurilor naționale a anunțat că va reinstala statuia generalului confederat Albert Pike, care fusese răsturnată în 2020, în timpul protestelor declanșate după moartea lui George Floyd. Numeroase monumente asociate Confederației au fost îndepărtate sau vandalizate atunci, fiind considerate simboluri ale sclaviei și ale rasismului.

Organizațiile pentru drepturile civile susțin că astfel de măsuri subminează recunoașterea unor episoade esențiale din istoria americană. NAACP (Asociația Națională pentru Progresul Persoanelor de Culoare) a declarat că eliminarea poveștilor despre sclavie din muzee și monumente „nu reprezintă neutralitate, ci ștergere”.

Muzeele, sub presiunea Casei Albe

Trump a criticat public rețeaua de muzee a SUA, avertizând că aceasta ar putea fi supusă acelorași măsuri ca universitățile ale căror finanțări au fost puse sub semnul întrebării. Casa Albă a lansat și o revizuire internă a conținutului expozițional, inclusiv a materialelor educaționale și digitale.

Smithsonian, care include 21 de muzee și Grădina Zoologică Națională, a transmis că va coopera cu autoritățile, subliniind însă că este independent în luarea deciziilor, deși este finanțat în principal de Congres.

Trump contestă efectele Legii Drepturilor Civile

Într-un interviu recent, Donald Trump a afirmat că politicile adoptate după Legea Drepturilor Civile din 1964 ar fi afectat populația albă. Organizații precum NAACP și Black Lives Matter, care apără drepturile minorităților și combat discriminarea rasială, au avertizat că aceste poziții pot pregăti terenul pentru anularea unor progrese sociale obținute în ultimele decenii.

Adoptată în 1964, Legea Drepturilor Civile a interzis discriminarea pe criterii de rasă, culoare, religie, sex sau origine națională și punând capăt segregării rasiale în spațiile publice.

Mega aeroporturile sunt construite pe măsură ce aviația globală explodează, susține Express. Lumea se pregătește pentru o nouă eră a aviației, iar proiecte ambițioase de aeroporturi sunt menite să transforme călătoriile într-un mod fără precedent. Transformările radicale nu vizează doar modul, ci și frecvența călătoriilor fiind momentul transportului aerian în masă.

În fiecare an, tot mai multe avioane zboară către destinații diferite, transportând mai mulți oameni ca niciodată. La nivel global, se aștepta ca transportul aerian să ajungă la un număr impresionant de 9,8 miliarde de pasageri în 2025, o creștere de 3,7% față de anul precedent, potrivit Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI). De asemenea, se anticipează că numărul global de pasageri pentru 2026 va crește cu 400 de milioane, ajungând la 10,2 miliarde.

Pentru a ține pasul cu cererea, 3.593 de rute noi au fost lansate de mai multe companii aeriene în 2024 și 2025, anunță ACC Aviation. Se preconizează că flota comercială globală se va dubla până în 2043, adăugând peste 23.000 de aeronave noi.

Din perspectiva climei, această expansiune rapidă reprezintă o preocupare uriașă. Până în 2020, emisiile provenite din aviație erau cu 70% mai mari decât în 2005 și ar putea crește cu 300% până în 2050. În 2018, operațiunile comerciale globale au generat 2,4% din totalul emisiilor de CO2, potrivit IPCC. Această cifră va crește vertiginos în următorii ani, pe măsură ce cererea crește.

Unde se construiesc mega aeroporturile

Pentru a face față cererii crescute, unele țări au început proiecte uriașe de construire a aeroporturilor. Unul dintre cele mai mari este în Polonia. Un aeroport uriaș care își propune să devină un hub aviatic pentru Europa va fi construit la Varșovia. Centralny Port Komunikacyjny (CPK) este un proiect de 27 de miliarde de euro care urmează să se termine în 2032. Acesta va gestiona până la 44 de milioane de pasageri anual și va avea conexiuni feroviare și dotări de lux, dorind să rivalizeze cu Heathrow din Londra și cu Dubai International.

Și în Etiopia se construiește un aeroport uriaș. Lucrările sunt deja în desfășurare la Aeroportul Internațional Bishoftu, care urmează să devină cel mai mare aeroport nou din Africa. Planul este să deservească până la 110 milioane de pasageri anual. Unitatea este proiectată ca un „Oraș Aeroport” complet integrat în Africa, cu centre de transport marfă, hoteluri, zone comerciale, parcuri logistice și facilități de întreținere. Printre planurile de îmbunătățire se numără o conexiune feroviară de mare viteză și o autostradă cu mai multe benzi în capitală.

Mega aeroporturile din Asia

Aeroportul Internațional Dubai, cel mai aglomerat centru de pasageri internaționali din lume, urmează să se mute. Ca parte a unui proiect gigantic de 28 de miliarde de lire sterline, aeroportul își va muta întreaga operațiune pe al doilea aeroport al emiratului,

Aeroportul Internațional Al Maktoum de la Dubai World Central (DWC), în deșertul sudic. Complexul de ultimă generație va avea terminale albe inspirate de corturile beduine tradiționale, cinci piste paralele și un număr impresionant de 400 de porți de aterizare pentru aeronave. DWC primește peste un milion de pasageri în fiecare an, dar noul hub va avea o capacitate anuală de 150 de milioane. Se așteaptă ca mutarea majoră să înceapă „în următorii 10 ani”.

Aeroportul Internațional Regele Salman din Arabia Saudită este în prezent în construcție pentru a înlocui Aeroportul Internațional Regele Khalid. Când se va deschide în 2030, va avea trei piste și va fi unul dintre cele mai mari din lume. Aeroportul va include în cele din urmă șase terminale pentru pasageri și șase piste, acoperind o suprafață de 57 km2. Este proiectat să gestioneze 100 de milioane de pasageri pe an până în 2030 și 185 de milioane de pasageri pe an până în 2050. În prezent,

În prezent, Aeroportul Internațional Hartsfield-Jackson Atlanta din SUA este cel mai aglomerat din lume, gestionând peste 108 milioane de pasageri în 2024.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat sugestiile potrivit cărora Ucraina ar fi „tehnic” pregătită să adere la UE în 2027. Comentariul său vine în ciuda reacțiilor negative din partea unor lideri europeni din această săptămână, care au sugerat că insistența sa asupra unei aderări accelerate este nerealistă.

În cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Zelenski a insistat că Ucraina nu va renunța la intenția sa de a adera la Uniunea Europeană, deoarece importanța acestui pas pentru securitatea Ucrainei este extrem de mare.

„Uniunea Europeană este o garanție de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă. Este o garanție de securitate pentru viitorul nostru. Este o alegere existențială”, a spus liderul de la Kiev, potrivit Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește o dată concretă, i-am întrebat pe diplomații noștri: când vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic? Din punct de vedere tehnic, vom fi pregătiți în 2027”, a adăugat Zelenski. Președintele ucrainean nu a insistat să se fixeze anul 2027 în mod specific în documentele oficiale și a explicat că această dată se bazează pe așteptările privind pregătirea tehnică a Ucrainei pentru aderare.

Potrivit The Guardian, Zelenski vrea să obțină „un calendar clar” pentru a ști care sunt perspectivele reale de aderare la blocul comunitar, considerând acest lucru o parte importantă a garanțiilor de securitate după război.

Aderarea accelerată a Ucrainei la UE, contestată de unii oficiali europeni

Ministrul de externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, a insistat joi că „avem reguli și trebuie să le respectăm”, subliniind că i-a cerut de mai multe ori lui Zelenski să înceteze să exercite presiuni asupra UE în ceea ce privește calendarul.

Și înaltul oficial UE responsabil cu extinderea, comisarul Marta Kos, a sugerat că, deși voința politică exista, ar putea fi necesare mai multe.

Joi, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat, la Berlin, că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil. Acesta a subliniat că aderarea este un proces care durează mai mulți ani, întrucât orice membru potențial trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative.

„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă. Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.

Cercetarea, publicată în Journal of the American Heart Association, a examinat datele a mai mult de 300.000 de adulți cu o vârstă medie de 57 de ani. Participanții au fost clasificați în funcție de cronotip – adică dacă sunt persoane matinale sau nocturne – și de sănătatea lor cardiovasculară.

Aproximativ 8% dintre participanți s-au identificat ca fiind „categoric persoane de seară”, având obiceiul de a se culca târziu și de a fi cel mai energici noaptea.

De ce „păsările de noapte” prezintă un risc mai ridicat

Cercetătorii explică că riscul crescut se datorează unei „nepotriviri circadiene”. Cu alte cuvinte, ceasul biologic intern al celor care stau treji noaptea nu se aliniază cu ciclul natural zi-noapte sau cu programul social obișnuit.

Această discrepanță este adesea asociată cu obiceiuri nesănătoase care afectează în mod direct sănătatea inimii, precum o alimentație precară, fumatul, somnul insuficient sau de proastă calitate și activitatea fizică scăzută.

Sănătatea cardiovasculară a fost evaluată pe baza unor indicatori precum greutatea corporală, colesterolul, glicemia, tensiunea arterială, alimentația, activitatea fizică, fumatul și calitatea somnului.

Rezultatele arată că persoanele nocturne au o probabilitate cu 79% mai mare de a prezenta probleme cardiovasculare. Legătura dintre somnul târziu și afecțiunile cardiace a fost mai pronunțată în rândul femeilor.

Limitările cercetării

Cercetătorii subliniază că studiul are și limitări. Cronotipul a fost determinat pe baza unei singure întrebări auto-raportate, ceea ce nu reflectă eventuale schimbări pe parcursul vieții. Totuși, dimensiunea mare a eșantionului conferă rezultatelor o relevanță statistică.

Experții afirmă că rezultatele nu sugerează că persoanele care se culcă târziu sunt „predestinate” să dezvolte boli cardiovasculare. De fapt, riscul crescut este asociat în mare parte cu factori care pot fi modificați.

Un stil de viață mai sănătos

Renunțarea la fumat, îmbunătățirea calității somnului, adoptarea unei diete echilibrate și menținerea unui nivel de activitate fizică pot reduce semnificativ riscurile, chiar și pentru cei care sunt mai activi noaptea.

Atunci când ritmurile circadiene sunt regulate, organismul funcționează mai eficient, somnul devine mai odihnitor, metabolismul este mai echilibrat, iar tensiunea arterială este mai bine controlată. Perturbările cauzate de un somn neregulat, de expunerea la lumină artificială noaptea sau de un program haotic au fost corelate cu obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Într-un interviu pentru NewScientist, chimistul laureat al Premiului Nobel, Omar Yaghi, afirmă că o nouă clasă de materiale ar putea remodela lumea modernă.

Cunoscute sub numele de cadre metal-organice (MOF), aceste structuri extrem de poroase pot capta gaze, recolta apă și stoca molecule cu o eficiență fără precedent.

Yaghi, profesor la Universitatea Berkeley din California, a împărțit Premiul Nobel pentru Chimie în 2025 pentru pionieratul în chimia reticulară, o metodă de proiectare a materialelor moleculă cu moleculă.

El crede că MOF-urile și rudele lor, cadrele organice covalente (COF), ar putea defini următoarea eră tehnologică de după siliciu.

De la design molecular la materiale revoluționare

Yaghi a început să lucreze la MOF-uri în anii ’90 ca pe o provocare pur intelectuală.

La acea vreme, mulți chimiști considerau imposibilă proiectarea unor materiale cristaline cu structuri precise și repetitive.

Natura, până la urmă, favorizează dezordinea, nu arhitectura moleculară construită după specificații.

Această presupunere s-a schimbat în 1999, când echipa lui Yaghi a sintetizat MOF-5, un material pe bază de zinc cu o porozitate extremă.

Doar câteva grame aveau o suprafață internă comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.

Descoperirea a demonstrat că materialele ordonate și foarte poroase pot fi create intenționat și în mod fiabil.

Aplicații practice: apă, carbon și tehnologii curate

Structura unică a MOF-urilor le permite să rețină molecule specifice în interiorul porilor.

Potrivit lui Yaghi, acest lucru le face ideale pentru extragerea apei din aer uscat, chiar și în medii deșertice, precum și pentru captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă.

Startup-ul său, Atoco, dezvoltă tehnologii bazate pe MOF-uri și COF-uri pentru uz industrial și rezidențial.

Un material, COF-999, a demonstrat performanțe solide în cicluri repetate de captare a carbonului.

Alte sisteme pot recolta mii de litri de apă pe zi folosind lumina solară ambientală.

Avantaje de sustenabilitate și eficiență energetică

Yaghi subliniază că materialele reticulare pot fi proiectate având în vedere sustenabilitatea.

Dispozitivele bazate pe MOF-uri pot fi demontate în siguranță la finalul ciclului de viață, evitând contaminarea pe termen lung a mediului.

De asemenea, pot funcționa folosind căldură reziduală sau energie solară, fiind mai eficiente energetic decât multe alternative existente.

Deși persistă provocări legate de producția la scară largă și stabilitatea pe termen lung, Yaghi spune că progresul se accelerează.

Instrumentele de inteligență artificială ajută acum laboratorul său să optimizeze designul materialelor mai rapid ca niciodată.

O nouă frontieră științifică

Yaghi susține că chimia reticulară reprezintă o schimbare profundă în modul în care funcționează știința materialelor.

În loc să descopere materiale întâmplător, oamenii de știință le pot proiecta acum pentru nevoi sociale specifice.

De la cataliză și dezvoltarea de medicamente până la apă curată și soluții climatice, MOF-urile și COF-urile ar putea juca un rol central în tehnologiile viitorului.

El consideră că domeniul se află abia la începutul potențialului său, descriind momentul actual drept o revoluție științifică tăcută, dar profundă.

Carlos Alcaraz a câștigat cu 6-4, 7-6(5), 6-7(3), 6-7(4), 7-5, depășind atât efortul fizic provocat de o accidentare la coapsa dreaptă, cât și rezistența lui Zverev, locul 3 mondial.

Alcaraz a părut afectat de accidentare în ultimele game-uri ale setului al treilea. Spaniolul s-a mișcat greu pe teren, Zverev profitând, pe moment.

Dar, liderul mondial a reușit o revenire spectaculoasă, întorcând scorul de la 3-5 în setul decisiv pentru a-și asigura victoria.

Partida marchează cea mai lungă semifinală din istoria Australian Open.

Cu această victorie, Carlos Alcaraz se află la un singur succes de a realiza Grand Slam-ul carierei, adică de a câștiga titluri de simplu la toate cele patru turnee de Grand Slam.

În finala de duminică, Alcaraz îl va înfrunta fie pe Jannik Sinner, numărul 2 mondial și campionul en-titre de la Melbourne, fie pe Novak Djokovic, deținător a 10 titluri la Australian Open.

Detaliile reformei au fost prezentate de Adrian Nica, președintele ANAF, în cadrul unei conferințe de specialitate în domeniul fiscal, organizată de Ernst & Young, una dintre cele mai mari firme de consultanță din lume.

Potrivit șefului ANAF, una dintre schimbările esențiale vizează renunțarea la planurile de control stabilite separat de fiecare județ și introducerea unui plan de control național, construit pe baza unei analize de risc realizate centralizat.

Aceleași reguli în toate județele

„Până acum, ANAF a funcționat fragmentat, cu 42 de județe și sectoarele din București, fiecare cu propria politică de control. Ne propunem să avem o abordare unitară și un plan de control la nivel național”, a declarat Adrian Nica, citat de Ziarul Financiar.

El a explicat că lipsa unei coordonări centrale a dus, în timp, la situații în care aceleași spețe fiscale erau tratate diferit, în funcție de județul în care avea loc controlul.

Nica a precizat că instituția lucrează la uniformizarea practicii de control, astfel încât inspectorii să aplice aceleași interpretări în cazuri similare. „Atunci când apar interpretări diferite pe aceeași speță, preferăm să suspendăm acțiunile de control până la clarificarea situației la nivel central”, a spus acesta.

Rezultatele controalelor, făcute publice

Un alt obiectiv al reformei este creșterea transparenței în activitatea de control. Conducerea ANAF intenționează să publice metodologii de control și să explice criteriile după care sunt selectate controalele.

„Vrem ca metodologia de control să fie cunoscută și actualizată, astfel încât contribuabilii să înțeleagă modul în care ANAF își desfășoară activitatea de inspecție”, a afirmat Adrian Nica.

De asemenea, instituția ia în calcul publicarea periodică a rezultatelor controalelor, ca parte a acestui proces de transparentizare.

Indicatori de performanță pentru inspectori

Reforma include și introducerea unor indicatori de performanță pentru angajații ANAF, folosiți pentru evaluarea activității structurilor de control.

„Urmărim inclusiv costul colectării și modul în care sunt soluționate controalele. Indicatorii ne vor ajuta să vedem unde sunt probleme și unde trebuie să intervenim”, a precizat președintele ANAF.

Controalele pot fi mutate între județe

Controalele vor fi coordonate la nivel național, cu redistribuirea lucrărilor între județe, în funcție de capacitatea administrativă. „Dacă într-o zonă există deficit de personal, dosarele pot fi preluate și soluționate de alte structuri”, a spus Adrian Nica.

Potrivit acestuia, de la 1 ianuarie 2026 „inspectorii nu mai au competență la nivel de județ, ci competență la nivel național”, ceea ce permite mutarea efectivă a dosarelor din județele suprasolicitate.

Tratatul urmează să expire pe 5 februarie, iar lipsa unui acord de prelungire ar elimina orice restricții asupra armelor nucleare cu rază lungă de acțiune, scrie Reuters.

De ce este important tratatul nuclear New START pentru stabilitatea globală

Semnat în 2010 de fostul președinte american Barack Obama și de Dmitri Medvedev, tratatul nuclear New START limitează fiecare parte la maximum 1.550 de focoase nucleare desfășurate și 700 de sisteme de livrare – rachete balistice intercontinentale, rachete lansate de pe submarine și bombardiere strategice. Mai mult, acordul prevede schimburi de informații și mecanisme de verificare menite să reducă riscul de neînțelegeri catastrofale.

Experții avertizează că, fără tratatul nuclear New START, ambele state ar acționa pe baza celor mai pesimiste scenarii privind intențiile adversarului, ceea ce ar putea genera o spirală periculoasă a escaladării militare.

Tratatul nuclear New START și oferta lui Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin a propus ca Statele Unite și Rusia să respecte actualele limite ale tratatului nuclear New START pentru încă un an, oferind timp suplimentar pentru negocieri. Totuși, președintele american Donald Trump a transmis că, dacă acordul expiră, „va expira”, susținând că ar trebui înlocuit cu un tratat „mai bun”.

În interiorul SUA, opinia este divizată. Susținătorii controlului armamentelor consideră că acceptarea ofertei Moscovei ar reduce riscul unei curse costisitoare și periculoase, în timp ce criticii afirmă că Washingtonul trebuie să-și extindă arsenalul pentru a face față simultan Rusiei și Chinei.

Tratatul nuclear New START în contextul ascensiunii Chinei

Un factor suplimentar care complică situația este creșterea accelerată a arsenalului nuclear al Chinei, care nu este parte a tratatului nuclear New START.

Potrivit estimărilor Pentagonului, Beijingul ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030.

China respinge însă ideea participării la negocieri trilaterale, invocând diferența majoră dintre dimensiunea arsenalelor sale și cele ale SUA și Rusiei.

Ce urmează după tratatul nuclear New START

Specialiștii avertizează că abandonarea tratatului nuclear New START ar putea duce la costuri uriașe pentru bugetul american și la o instabilitate strategică globală accentuată.

Congresul SUA estimează că modernizarea forțelor nucleare va costa aproape 1.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

În lipsa unui acord, lumea ar putea intra într-o eră a competiției nucleare necontrolate, cu riscuri majore pentru securitatea internațională.

Tânăra de 21 de ani a leșinat în timpul pedepsei publice de flagelare din provincia indoneziană Aceh. Trei femei ofițer au lovit-o pe rând cu un baston de ratan, în timp ce plângea. După ce s-a prăbușit, a fost dusă de pe scenă de către polițiste la o ambulanță, potrivit BBC.

Cuplul a fost biciuit joi, împreună cu alte patru persoane, inclusiv un ofițer din cadrul forțelor de poliție islamice, care au fost găsiți vinovați de încălcarea Sharia.

Flagelarea este o pedeapsă obișnuită pentru încălcarea legii islamice în Aceh, o regiune conservatoare din punct de vedere religios, deși practica a atras mult timp critici din partea grupurilor pentru drepturile omului, care o consideră crudă.

Conform codului penal islamic din Aceh, actul sexual în afara căsătoriei se pedepsește cu 100 de lovituri de nuia, în timp ce consumul de alcool se pedepsește cu 40 de lovituri.

Aceh este singura provincie din Indonezia, cu majoritate musulmană, care aplică Sharia și pedepsește multe dintre infracțiuni cu bătăi publice.

Primul studiu clinic pe oameni al unei tehnologii menite să întinerească celulele ar putea începe în curând, marcând un moment major pentru știința longevității, scrie TechnologyReview.

Tratamentul experimental va fi testat la pacienți cu probleme de vedere, însă implicațiile sale depășesc cu mult afecțiunile oculare.

De la dezbaterea despre longevitate la testarea pe oameni

Studiul care urmează să înceapă este coordonat de Life Biosciences, un startup din Boston cofondat de geneticianul de la Harvard David Sinclair.

Compania a primit aprobarea U.S. Food and Drug Administration pentru a demara primul test țintit pe oameni al unei metode de „reprogramare” celulară.

Anunțul vine pe fondul relansării dezbaterii publice despre îmbătrânire, alimentată inclusiv de declarații ale lui Elon Musk, care a sugerat că procesul ar putea fi reversibil.

Life Biosciences intenționează să testeze tratamentul pe aproximativ 12 pacienți cu glaucom, o boală care afectează nervul optic și poate duce la orbire.

Studiul este conceput ca o dovadă de concept, nu ca o terapie generală anti-îmbătrânire.

Cum funcționează reprogramarea celulară

Tehnica, cunoscută sub numele de reprogramare celulară parțială, urmărește readucerea celulelor într-o stare mai sănătoasă prin resetarea mecanismelor epigenetice care controlează activitatea genelor.

Metoda se bazează pe descoperiri premiate cu Nobel, care au arătat că un set redus de gene, numite factorii Yamanaka, pot readuce celulele adulte într-o stare asemănătoare celor stem.

Deoarece reprogramarea completă poate provoca cancer, compania folosește o variantă controlată.

Virusuri care transportă trei gene de reprogramare, cunoscute sub acronimul OSK, vor fi injectate într-un singur ochi al fiecărui pacient.

Genele se vor activa doar în perioada în care pacienții iau doze mici din antibioticul doxiciclină.

Promisiuni, riscuri și dezbateri științifice

Studiile timpurii pe animale au sugerat că metoda ar putea restaura vederea, însă specialiștii avertizează că riscurile persistă.

Comutatorul genetic nu a mai fost folosit la oameni, iar reacțiile imune sunt posibile.

De asemenea, criticii susțin că reprogramarea nu demonstrează încă o inversare reală a îmbătrânirii.

Cu toate acestea, studiul este considerat un pas important.

Cercetători și investitori cred că ar putea accelera progresele în domeniul longevității, care a atras deja finanțări majore din partea unor companii precum Altos Labs și Retro Biosciences.

Ce înseamnă acest lucru pentru viitor

Reprezentanții companiei subliniază că studiul nu reprezintă un „izvor al tinereții”.

Dacă va avea succes, ar putea ajuta unii pacienți să își recapete vederea și ar putea deschide calea către tratamente pentru alte organe.

Deocamdată, este primul pas prudent de la promisiunea din laborator la testarea pe oameni în efortul de a încetini sau inversa anumite aspecte ale îmbătrânirii.