În timpul panelului de discuții, Maria Cîrjă, Marketing Manager la Corteva Agriscience în România și Republica Moldova, a subliniat că sezonul agricol 2026 începe în condiții semnificativ îmbunătățite, creând un context favorabil pentru redresare după un an dificil. Cu niveluri refăcute de umiditate în sol și o producție totală estimată de aproximativ 29 de milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase¹, România este bine poziționată pentru o creștere stabilă a producției. În același timp, variabilitatea climatică rămâne un factor definitoriu, care întărește importanța soluțiilor de cultură reziliente și a deciziilor agronomice informate, precum utilizarea produselor biologice care ajută culturile să se adapteze mai bine la provocările de mediu.

Expertul Corteva a mai subliniat că transformarea structurală capătă avânt la nivelul întregului sector. Infrastructura de irigații a României, care acoperă aproximativ 3,1 milioane de hectare², oferă o bază solidă pentru creșterea stabilității producției, în timp ce fermierii adoptă un rol tot mai proactiv, aproape jumătate dintre aceștia planificând investiții în sisteme de irigații la nivel de fermă în anii următori. În paralel, sectorul agricol românesc se bazează pe o structură complementară a fermelor, în cadrul căreia fermele mici și de familie susțin traiul rural și gestionarea durabilă a terenurilor, iar fermele comerciale mari stimulează productivitatea, modernizarea tehnologică și competitivitatea internațională. Această coexistență permite un model agricol echilibrat, atât incluziv, cât și orientat spre piață.

Citeşte comunicatul integral AICI

Actul normativ elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în urma consultării cu reprezentanții industriei, își propune modernizarea și eficientizarea funcționării pieței de capital din România, precum și facilitarea accesului investitorilor la produse financiare diversificate, a transmis, joi, Ministerul Finanțelor.

Proiectul contribuie la implementarea Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital 2023–2026 și vizează, în principal, simplificarea procedurilor, creșterea flexibilității investiționale și alinierea la evoluțiile cadrului european.

Potrivit oficialilor MFP, principalele elemente ale proiectului sunt:

• Facilitarea accesului investitorilor și eficientizarea distribuției

Se introduce posibilitatea distribuirii titlurilor de participare prin intermediul contului global, mecanism care permite intermediarilor autorizați să gestioneze relația cu investitorii în mod agregat, contribuind la reducerea costurilor operaționale și la extinderea accesului la produse de investiții.

• Extinderea bazei de investitori

Se introduce categoria investitorilor semi-profesionali, oferind posibilitatea participării la fonduri destinate investitorilor profesionali, în condiții adecvate de informare și asumare a riscurilor.

• Simplificarea procedurilor administrative

Pentru anumite categorii de fonduri destinate investitorilor profesionali, se instituie o procedură de înregistrare, în locul celei de autorizare, reducând durata și complexitatea proceselor administrative.

• Adaptarea cadrului investițional la evoluțiile pieței

Proiectul permite diversificarea activelor în care pot investi fondurile, inclusiv în anumite tipuri de active digitale, cu respectarea cadrului european aplicabil (MiCA).

• Îmbunătățirea cadrului de reglementare și supraveghere

Sunt introduse măsuri de clarificare și corelare a regimului aplicabil, inclusiv în materia sancțiunilor, în vederea asigurării unui cadru coerent și predictibil pentru participanții la piață.

• Alinierea la legislația europeană

Proiectul transpune prevederi ale Directivei (UE) 2024/2994 privind tratamentul riscului de contraparte pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate compensate central.

Prin aceste măsuri, se urmărește dezvoltarea pieței de capital din România și crearea unor condiții mai eficiente pentru finanțarea economiei reale.

Proiectul face parte dintr-un set mai larg de inițiative guvernamentale destinate stimulării investițiilor și dezvoltării pieței de capital, care includ și alte măsuri aflate în diverse etape de elaborare sau implementare.

Odată adoptat de Executiv, proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere celor două camere ale Parlamentului și supus controlului de constituționalitate și va intra în vigoare, dacă nu se prevede altfel, la trei zile de la publicarea actului normativ promulgat de șeful statului.

Militarul a fost rănit la gât și apoi transportat la spital, unde și-a pierdut viața, anunță autoritățile ucrainene, citate de Reuters. 

Poliția ucraineană a anunțat că atacatorul a fugit de la fața locului și că a fost demarată o anchetă pentru identificarea și prinderea suspectului.

Incidentul are loc pe fondul dificultăților tot mai mari cu care se confruntă Ucraina în ceea ce privește mobilizarea, în contextul războiului care a început în februarie 2022. 

Armata se confruntă cu un deficit de personal, dar și cu o lipsă de entuziasm pentru înrolarea din partea populației. 

În ultima perioadă, ofițerii ucraineni de recrutare au fost frecvent acuzați de abuzuri, întrucât n mediul online au apărut numeroase imagini cu confruntări violente între aceștia și civili.

Sediile de recrutare s-au confruntat și cu atacuri cu bombă, însă autoritățile au acuzat campaniile de sabotaj ale Rusiei. 

De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times.

Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui.

Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO.

„E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.”

În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților.

„Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect”

Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect.

Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el.

Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta.

„Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el.

Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran.

„Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.”

Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”.

Ce costuri presupune un NATO european?

Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional.

Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari.

Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească.

Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite.

Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară.

Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029.

Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el.

Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”.

Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei?

Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative.

Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană.

Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele.

Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere.

„Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”.

A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a spus el.

Care ar putea fi beneficiul SUA?

În ciuda frustrării lui Trump, mulți se întreabă cum ar putea fi în beneficiul Statelor Unite distrugerea alianței.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, a anunțat pe rețelele de socializare că ieșirea din NATO ar fi un cadou pentru o Rusie care se militarizează.

„Să fim clari că retragerea trupelor americane din Europa i-ar permite în sfârșit Rusiei să declare victoria strategică: alungarea SUA din Europa a fost principalul obiectiv strategic al Kremlinului, în perioada sovietică și de atunci încoace”, a scris el. „Este ceva ce SUA pot permite să se întâmple??”

Pentru Nicholas Burns, fost ambasador american la NATO, retragerea ar fi „catastrofală pentru America ca putere globală”. Ar fi uimit dacă Congresul ar fi de acord, a spus el.

NATO este o alianță defensivă și a venit în ajutorul Americii după 11 septembrie.

Dar în Iran, a spus Burns, „nu am fost atacați, ci am inițiat un atac în afara NATO”, fără a cere ajutorul aliaților sau măcar a informa aliații în prealabil.

Chiar și acum, a spus el, Statele Unite nu au cerut oficial ajutorul NATO.

Dar, pentru a-l liniști pe Trump, a spus el, majoritatea țărilor NATO se oferă deja, odată ce războiul se va termina, să ajute la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, așa cum a cerut dl Trump.

Acea coaliție pentru patrulele postbelice ale Strâmtorii include acum aproximativ 35 de țări și este organizată de Marea Britanie și Franța.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Securității în Cloud, din data de 3 aprilie, Genetec Inc. (“Genetec”), lider global în software de securitate fizică pentru întreprinderi, atrage atenția asupra unei discrepanțe între modelele de adoptare a cloud-ului în securitatea fizică și cerințele de guvernanță și operaționale ale marilor organizații.

Organizațiile mari trebuie să abordeze adoptarea cloud-ului din perspectiva guvernanței, a gestionării riscurilor și a cerințelor operaționale. Majoritatea mediilor enterprise includ sute de locații, fiind supuse unor cerințe stricte de reglementare și de securitate cibernetică și se bazează pe infrastructură care trebuie să rămână operațională ani la rând. Atunci când modelele cloud promovează adopția ca pe o simplă migrare în cloud, se pot trece cu vederea realitățile operaționale ale marilor întreprinderi, limitând flexibilitatea și făcând mai dificilă menținerea rezilienței pe termen lung.

Citeşte comunicatul integral AICI

Măsura vine după ce un amendament susținut de USR București a fost aprobat, menținând una dintre facilitățile importante pentru mobilitatea electrică în Capitală. Inițial, proiectul prevedea eliminarea completă a gratuității, inclusiv pentru mașinile electrice.

În forma finală adoptată, doar mașinile hibride vor pierde acest avantaj începând cu 1 mai 2026, în timp ce autoturismele electrice își păstrează gratuitatea încă aproape doi ani.

De la eliminare totală la compromis politic

Decizia marchează o schimbare importantă față de poziția inițială a primarului general Ciprian Ciucu, care propusese eliminarea tuturor gratuităților din parcările publice. Edilul a argumentat că sistemul actual nu mai este sustenabil și că încurajează supraaglomerarea orașului.

„Parcarea gratuită transmite că mașina este soluția” și contribuie la ocuparea excesivă a spațiului public, în detrimentul pietonilor și transportului alternativ, a explicat acesta anterior.

Mai mult, Ciucu a susținut în repetate rânduri că numărul gratuităților acordate depășește numărul locurilor disponibile, ceea ce face sistemul ineficient și dificil de gestionat.

Cum s-a ajuns la actuala facilitate

Gratuitatea pentru mașinile electrice și hibride a fost introdusă în București în urmă cu aproximativ 10 ani, ca măsură de stimulare a transportului nepoluant. Ulterior, aceasta a fost prelungită, ultima dată în 2022.

În contextul creșterii numărului de vehicule electrice și al presiunii asupra locurilor de parcare, autoritățile au început să reevalueze această politică. Propunerea inițială a primarului a generat însă controverse și negocieri politice în Consiliul General.

Amendamentele depuse de consilierii USR, susținute ulterior și de alte grupuri politice, au dus la forma finală a proiectului, care păstrează gratuitatea doar pentru mașinile electrice.

Menținerea facilității este văzută de susținători ca un stimulent important pentru reducerea poluării și pentru încurajarea tranziției către mobilitate electrică. În același timp, criticii avertizează că astfel de măsuri pot contribui la aglomerarea orașului și la utilizarea excesivă a spațiului public.

„Rutele de deplasare vor fi comunicate autorităților relevante din Israel și din Statele Unite, iar noi vom folosi toate canalele pentru a solicita respectarea strictă a armistițiului pe durata deplasării convoiului”, a declarat directorul corporației nucleare de stat a Rusiei, Rosatom, Alexei Lihaciov.

Lihaciov a precizat că o „ultimă etapă de evacuare”, care va implica aproximativ 200 de persoane, este programată provizoriu pentru săptămâna viitoare.

Rusia a construit reactorul nuclear iranian de la Bushehr, iar personalul Rosatom lucrează în prezent la construirea unor unități suplimentare ale centralei.

Donald Tusk a reacționat joi la declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora analizează opțiunea de a retrage Statele Unite ale Americii din Alianța Nord-Atlantică. 

„Amenințarea destrămării NATO, relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, o criză energetică masivă în Europa, oprirea ajutorului pentru Ucraina și blocarea împrumutului pentru Kiev de către Orban, toate acestea arată ca planul de vis al lui Putin”, a transmis liderul de la Varșovia printr-un mesaj publicat pe X. 

Reacția premierului polonez vine după ce Donald Trump a anunțat miercuri că se gândește serios să retragă Statele Unite din NATO, invocând lipsa de sprijin din partea aliaților în războiul din Orientul Mijlociu.

„Nu am fost niciodată influențat de NATO. Întotdeauna am știut că este un tigru de hârtie. Ucraina nu a fost problema noastră. A fost un test, iar noi am fost acolo pentru ei și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei. Ei nu au fost acolo pentru noi”, a spus Trump.

În plus, liderul de la Casa Albă a amenințat că va opri livrările de arme pentru Ucraina pentru a pune presiune pe aliații  să se alăture eforturilor pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. 

Austria a respins cererile SUA de a traversa spațiul său aerian pentru operațiuni militare legate de Iran, a anunțat Ministerul austriac al Apărării.

Potrivit Euronews și Al Jazeera, ar fi existat „mai multe” solicitări din partea Washingtonului în acest sens, însă toate au fost respinse, invocând neutralitatea țării.

„Au existat într-adevăr cereri și acestea au fost respinse încă de la început”, a spus colonelul Michael Bauer, adăugând că de fiecare dată când o cerere similară „implică o țară aflată în război, aceasta este respinsă”.

Austria nu este singura țară care a adoptat o astfel de poziție privind solicitările SUA.

Marți, Italia a refuzat unui avion american permisiunea de a ateriza timp ce se afla în zbor. De asemenea, Franța nu a permis avioanelor care transportau provizii militare pentru conflict să survoleze teritoriul său. Totodată, Spania a interzis tuturor avioanelor militare americane implicate în război să utilizeze spațiul său aerian și bazele militare, aspect care a generat un schimb de replici între Madrid și Washington.

Și Elveția a invocat neutralitatea în acest caz. La jumătatea lunii martie, țara a refuzat utilizarea spațiului său aerian.

Informația vine în contextul în care în ultima perioadă, președintele american Donald Trump a criticat aliații europeni pentru că nu au permis avioanelor militare americane să utilizeze spațiul lor aerian pentru operațiuni legate de războiul din Iran.

SUA nu participă la întâlnirea virtuală, care are loc după ce președintele Donald Trump a precizat că, în opinia sa, securizarea căii navigabile, închisă ca urmare a războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, nu este treaba Americii, potrivit AP. Trump i-a denigrat, de asemenea, pe aliații europeni ai Americii pentru că nu au sprijinit războiul și și-a reînnoit amenințările de a retrage SUA din NATO.

Secretarul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a declarat că discuțiile, care se concentrează pe mijloace politice și diplomatice mai degrabă decât militare, au demonstrat „puterea determinării noastre internaționale” de a redeschide strâmtoarea.

„Am văzut cum Iranul deturnează o rută maritimă internațională pentru a ține economia globală ostatică”, a spus ea la începutul întâlnirii. Cooper a spus că creșterile „nesustenabile” ale prețurilor petrolului și alimentelor „lovesc gospodăriile și întreprinderile din fiecare colț al lumii”.

Atacurile iraniene asupra navelor comerciale și amenințarea cu apariția altora au oprit aproape tot traficul pe calea navigabilă care leagă Golful Persic de restul oceanelor globului, închizând o cale critică pentru fluxul mondial de petrol și ducând la creșterea prețurilor petrolului.

Au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din Golf

De la începutul războiului, pe 28 februarie, au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din Golf, iar 11 membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Lloyd’s List Intelligence, o firmă de date maritime.

Traficul prin strâmtoare s-a redus considerabil, traficul petrolier rămas fiind dominat de petroliere care transportă petrol iranian și care eludează sancțiunile, a declarat Lloyd’s List Intelligence într-un briefing de joi. Aceasta a precizat că o operațiune neclare în cadrul căreia veteranii Iranului care pot trece continuă, în timp ce Teheranul își menține controlul asupra căii navigabile cheie.