„Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcție, cât timp suntem într-o situație problematică și, sigur, cei care generează crizele, așa cum v-am spus, trebuie să-și asume consecințele acestor lucruri și să acționeze politic așa cum consideră”, a afirmat premierul.

Bolojan a precizat că, deși opoziția are dreptul să utilizeze instrumentele parlamentare constituționale, inclusiv moțiunea de cenzură, el consideră că scenariul demisiei sale nu se pune în acest moment. Totodată, a subliniat că toate deciziile importante luate în coaliție până acum au avut acordul partenerilor de guvernare și au corectat dezechilibre semnificative, iar eventualele răzgândiri ale unor membri nu schimbă principiile de funcționare ale Executivului.

„Nu s-a pus o astfel de problemă. Tot ce s-a pus în practică până acum, lucruri importante, care au corectat multe dezechilibre, au fost făcute cu acordul coaliției, chiar dacă după aceea unii s-au răzgândit. Și deci nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”, a subliniat premierul.

„PNL are multe minusuri”

Referindu-se la susținerea internă a Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan a afirmat că partidul trebuie să rămână consecvent și să-și stabilească propriile linii politice, fără să permită altor formațiuni să-i dicteze conducerea.

„Partidul Național Liberal are multe minusuri, cum au toate partidele, dar cred că există un instinct de conservare. Și dacă se dorește de către colegi ca acest partid să rămână relevant în anii următori și să facă ceea ce este posibil din punctul lui de vedere pentru România și pentru electoratul pe care îl reprezintă, atunci știe că pentru acest lucru nu un alt partid îi stabilește premierul sau conducerea partidului. Acesta e un aspect de bază. Altfel devine o anexă și n-ar fi bine ca un partid să fie o anexă a altuia, indiferent care sunt partidele sau din ce zonă politică discutăm”, a afirmat șeful executivului.

Premierul a recunoscut dificultățile guvernării și a explicat că PNL a luat decizii importante în trecut pentru a rămâne relevant, chiar dacă unele măsuri au fost criticate sau riscante.

„Fiecare gest pe care îl face un partid are niște efecte pe termen lung asupra lui. Cred că dacă facem o evaluare a anilor trecuți, vedem că am încheiat ciclul electoral cu alegerile prezidențiale la un scor redus și trebuie să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost un efort important pentru alegerile parlamentare ca acest partid să rămână relevant”, a adăugat acesta.

Premierul a mai adăugat că responsabilitatea față de România și coaliție îl determină să nu renunțe la funcție: „Nu este o situație comodă, dar, având și noi o responsabilitate alături de PSD pentru situația în care a ajuns România în 2025, ne-am asumat această răspundere și nu am fugit de adoptarea unor măsuri.”

„Astăzi, după consultarea firmelor din domeniu, având două ipoteze de lucru, am luat decizia ca mâine să promovăm, printr-o ședință de guvern, o reducere de săptămâna viitoare a accizei cu 30 de bani, care reprezintă aproximativ 11% din valoarea accizei”, a spus Bolojan la EuropaFM.

El a fost întrebat de ce 30 și nu 50 de bani.

„Uneori ai vrea să faci anumite lucruri, dar trebuie să vezi ceea ce poți face sau ceea ce îți permiți să faci. Și în situația în care avem deficitele pe care le avem astăzi, ceea ce își poate permite România este să vină cu această propunere”, a explicat premierul.

El spune că a doua ipoteză luată în lucru, de reducere voluntară, în care și statul și firmele să contribuie, nu a fost susținută de companii.

Discriminare pentru posesorii de mașini pe benzină?

Întrebat de asemenea dacă românii cu mașini pe benzină nu se simt discriminați, Ilie Bolojan a spus: „E posibil să simtă acest lucru, dar în termeni reali creșterea la benzină este mult mai mică decât cea la motorină. Practic creșterile la motorină au fost duble ca impact față de cele de la benzină. Noi avem benzină în exces pentru a putea produce motorină, rafinăria produce și benzină în paralel. Benzina o exportăm și rămâne pentru piața românească componenta de motorină”.

El a spus că prețul motorinei ar urma să se apropie de 10 lei.

„Dar gândiți-vă, când imporți motorină la 10,8 lei, e foarte greu să o vinzi pe piața românească la o valoare mai mică și se face un mix de prețuri, în așa fel încât prețurile să fie la 10,3, 10,4, ceea ce de săptămâna viitoare ar trebui să scadă cu încă 30 de bani, să se apropie de 10 lei”, a declarat premierul.

Despre o eventuală penurie

Șeful Guvernului a fost întrebat și despre o eventuală penurie de combustibil.

„Cât timp piața românească va fi una competitivă, adică cumpără la prețurile de pe piețele internaționale, nu ar trebui să avem penurie. În momentul în care vii cu anumite limitări, care nu le mai permit firmelor să cumpere la prețul din piața globală și să vândă cu profit sau nu cu pierderi foarte mari în piața românească, atunci apare riscul de penurie”, a transmis Bolojan, care a precizat că „nu se pune în momentul de față problema unei penurii”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a reacționat la valul de critici venite din interiorul coaliției de guvernare, explicând că acestea sunt generate, în principal, de nepopularitatea măsurilor economice adoptate recent.

Întrebat, într-un interviu acordat Europa FM, cum își explică atacurile din propria coaliție, Bolojan a admis că deciziile luate de Executiv – majorări de taxe, reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și concedieri în sectorul public – au un cost politic ridicat.

„Măsurile luate nu aduc popularitate”

„Nu trebuie să ne ascundem: aceste măsuri nu aduc popularitate. Dar nu există alte soluții pentru corectarea deficitelor”, a declarat premierul, subliniind că alternativele nu au fost prezentate de cei care critică.

Șeful Guvernului a comparat reformele economice cu lucrările de renovare a unei case:

„Nu există alte soluții, sau ar fi trebuit să vină să ni se spună care sunt soluțiile pentru a corecta deficite, fără altfel de efecte. Nu poți să faci ordine fără deranj sau fără praf. Nicăieri în lume astfel de corecții nu au fost făcute fără costuri”.

Ne putem aștepta la noi creșteri de prețuri

Bolojan consideră că o parte dintre reacțiile critice au motivații politice și electorale. „Este mai simplu să te delimitezi de măsuri asumate în comun. Este o tehnică electorală de a fugi de răspundere”, a spus acesta.

În același timp, premierul a atras atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă România: deficitele bugetare, absorbția fondurilor europene și criza energetică.

Potrivit lui, prelungirea crizei din energie ar putea avea efecte economice în lanț, inclusiv creșterea inflației și scumpirea alimentelor în perioada următoare.

„Nu avem nevoie de guverne minoritare”

„Dacă folosim îngrășăminte mai scumpe cu 20-30%, acest lucru se va reflecta inevitabil în prețuri la toamnă”, a explicat Bolojan.

Premierul a avertizat că, pe lângă aceste probleme, România nu își permite și o criză politică.

„Nu avem nevoie nici de guverne slabe, nici de guverne minoritare. Reformele serioase pot fi făcute doar cu o majoritate predictibilă și o acțiune guvernamentală unitară”, a punctat el.

Bolojan a făcut apel la responsabilitate politică și a criticat „certurile sterile” din interiorul scenei politice și subliniind că cetățenii așteaptă „comportamente raționale și responsabile” din partea liderilor.

Întrebat la Europa FM ce ar face în situația în care PSD și-ar retrage miniștrii din Executiv, pe fondul consultărilor interne din partid privind viitorul formațiunii în actuala coaliție, Bolojan a spus că aceasta este decizia social-democraților.

„Este decizia Partidului Social Democrat să facă ceea ce trebuie. Se discută foarte mult de persoane, dacă rămâne Bolojan, dacă pleacă, ce se întâmplă, dar nu o persoană sau alta este miza acestei probleme”, a declarat premierul.

Bolojan a avertizat că o eventuală schimbare a guvernului ar aduce cel puțin una sau două luni de lipsă de concentrare pe problemele majore, într-un moment critic pentru absorbția fondurilor europene.

„Dacă nu absorbim cele 10 miliarde de euro, pe care trebuie să le absorbim din bani europeni, din care mai mult de jumătate sunt granturi, până la sfârșitul lunii august, România va pierde acești bani. Și avem până acum din această sumă puțin sub 20% absorbiți. Mai avem de absorbit 80%. Dacă nu ne concentrăm pe această temă, indiferent cine va fi, vom pierde banii”, a subliniat șeful Executivului.

„Și atunci am preferat să nu discut tot felul de supoziții, tot felul de ipoteze, de jocuri politice, care n-au niciun fundament real, ci am preferat, cu tot zgomotul politic pe care l-am avut în aceste luni, să ne concentrăm să împingem problemele”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a adăugat că Guvernul trebuie să rămână concentrat și pe reducerea prețului energiei.

Întrebat dacă a căutat susținere din partea parlamentarilor AUR, premierul Ilie Bolojan a spus: „Nu am negociat cu niciun parlamentar susținerea, nici de la AUR”. 

Bolojan a făcut trimitere la apropierea dintre PSD și AUR în contextul negocierii bugetului pe 2026: „Am văzut ce a discutat domnul Petrișor Peiu (n.r. Liderul senatorilor AUR) și ce a declarat, despre negocierile cu reprezentanții PSD la amendamentele de la buget”. 

Cu toate acestea, șeful Guvernul a subliniat că încearcă să mențină o atitudine civilizată față de toate partidele prin prisma funcției pe care o ocupă. 

„Eu atunci când văd un coleg din parlament, chiar de la AUR și de la toate partidele, am căutat întotdeauna să mă comport civilizat, pentru că fiind premierul României nu poți să desființezi un partid pentru că indirect i-aș desconsidera electoratul”, spune Ilie Bolojan joi la Europa FM. 

Întrebat dacă consideră AUR o formațiune extremistă, premierul a spus: „Prin comportamentele pe care le-a generat în acești ani, și-a pus o etichetă”. 

Despre posibilitatea unui guvern minoritar, Bolojan a spus că acest lucru ar îngreuna capacitatea de gestionare a provocărilor cu care se confruntă statul. 

„România nu cred că are nevoie de un guvern minoritar, v-am mai spus asta, dar în situații în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare”, spune premierul. 

„După conferința de presă susținută astăzi de autoritățile olandeze, am avut o convorbire telefonică cu omoloaga mea din Regatul Țărilor de Jos, doamna Rianne Letschert, ministrul educației, culturii și științei. I-am transmis că suntem încântați de aceste vești, care fac posibilă readucerea acasă a unui tezaur inestimabil”, se arată în mesajul publicat de ministru pe Facebook. 

În cadrul discuției, ministrul român și-a exprimat recunoștința profundă pentru angajamentul instituțiilor olandeze care au făcut posibilă localizarea artefactelor, subliniind: „Această evoluție este un pas important și un semnal clar al eficienței cooperării noastre”. 

„Recuperarea acestor artefacte nu este importantă doar pentru România, ci și pentru responsabilitatea comună pe care o avem în protejarea patrimoniului cultural european”, mai spune ministrul Andras. 

Autoritățile olandeze au anunțat joi că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. Artefactele au intrat în posesia autorităților române. 

Potrivit IPJ Mureș, polițiștii au fost sesizați marți, prin apel la 112, cu privire la faptul că într-o locuință din comuna Vătava are loc un conflict între doi tineri.

Un echipaj de poliție s-a deplasat la fața locului.

În timpul intervenției, unul dintre polițiști a fost lovit cu un obiect contondent în zona capului de un tânăr de 22 de ani.

Polițistul a făcut uz de armă, tânarul fiind rănit în zona piciorului.

Ulterior, acesta a fost preluat de un elicopter SMURD și dus la spital. De asemenea, agentul de poliție rănit a fost transportat de un echipaj SMURD la spital.

Cercetările în acest caz sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, fiind efectuate totodată activităti pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc uzul de armă.

Ca răspuns la avertismentul premierului polonez Donald Tusk despre activitățile recente ale lui Trump și Orban, care seamănă cu un „plan visat al lui Putin”, omul de putere maghiar, aflat în dificultate, pare să fi intensificat apelurile sale pentru o schimbare pro-rusă în politica UE, potrivit The Guardian.

„Nu trebuie să ne gândim la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc să incităm la război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, l-a provocat el pe Tusk.

Cei doi, cândva aliați politici apropiați, s-au ciocnit în mod repetat în ultimele luni din cauza încercărilor repetate ale lui Orban de a bloca noi sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul acordat Ucrainei, relatările recente din mass-media evidențiind legăturile strânse dintre guvernul său și Moscova.

„Europa se îndreaptă spre una dintre cele mai severe crize economice din istoria sa. Lumea se confruntă cu o gravă criză energetică. Europa este în pericol grav. Singura cale de ieșire este ridicarea sancțiunilor impuse asupra energiei rusești. Imediat.”

„Nu trebuie să ne gândim la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc să incităm la război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald!”

Comentariile lui Orban vin cu doar 10 zile înainte de alegerile parlamentare cheie din Ungaria, sondajele sugerând că ar putea fi înlăturat după 16 ani la putere, pe fondul frustrării crescânde față de economia și clasa politică a țării.

În timpul panelului de discuții, Maria Cîrjă, Marketing Manager la Corteva Agriscience în România și Republica Moldova, a subliniat că sezonul agricol 2026 începe în condiții semnificativ îmbunătățite, creând un context favorabil pentru redresare după un an dificil. Cu niveluri refăcute de umiditate în sol și o producție totală estimată de aproximativ 29 de milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase¹, România este bine poziționată pentru o creștere stabilă a producției. În același timp, variabilitatea climatică rămâne un factor definitoriu, care întărește importanța soluțiilor de cultură reziliente și a deciziilor agronomice informate, precum utilizarea produselor biologice care ajută culturile să se adapteze mai bine la provocările de mediu.

Expertul Corteva a mai subliniat că transformarea structurală capătă avânt la nivelul întregului sector. Infrastructura de irigații a României, care acoperă aproximativ 3,1 milioane de hectare², oferă o bază solidă pentru creșterea stabilității producției, în timp ce fermierii adoptă un rol tot mai proactiv, aproape jumătate dintre aceștia planificând investiții în sisteme de irigații la nivel de fermă în anii următori. În paralel, sectorul agricol românesc se bazează pe o structură complementară a fermelor, în cadrul căreia fermele mici și de familie susțin traiul rural și gestionarea durabilă a terenurilor, iar fermele comerciale mari stimulează productivitatea, modernizarea tehnologică și competitivitatea internațională. Această coexistență permite un model agricol echilibrat, atât incluziv, cât și orientat spre piață.

Citeşte comunicatul integral AICI

Actul normativ elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în urma consultării cu reprezentanții industriei, își propune modernizarea și eficientizarea funcționării pieței de capital din România, precum și facilitarea accesului investitorilor la produse financiare diversificate, a transmis, joi, Ministerul Finanțelor.

Proiectul contribuie la implementarea Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital 2023–2026 și vizează, în principal, simplificarea procedurilor, creșterea flexibilității investiționale și alinierea la evoluțiile cadrului european.

Potrivit oficialilor MFP, principalele elemente ale proiectului sunt:

• Facilitarea accesului investitorilor și eficientizarea distribuției

Se introduce posibilitatea distribuirii titlurilor de participare prin intermediul contului global, mecanism care permite intermediarilor autorizați să gestioneze relația cu investitorii în mod agregat, contribuind la reducerea costurilor operaționale și la extinderea accesului la produse de investiții.

• Extinderea bazei de investitori

Se introduce categoria investitorilor semi-profesionali, oferind posibilitatea participării la fonduri destinate investitorilor profesionali, în condiții adecvate de informare și asumare a riscurilor.

• Simplificarea procedurilor administrative

Pentru anumite categorii de fonduri destinate investitorilor profesionali, se instituie o procedură de înregistrare, în locul celei de autorizare, reducând durata și complexitatea proceselor administrative.

• Adaptarea cadrului investițional la evoluțiile pieței

Proiectul permite diversificarea activelor în care pot investi fondurile, inclusiv în anumite tipuri de active digitale, cu respectarea cadrului european aplicabil (MiCA).

• Îmbunătățirea cadrului de reglementare și supraveghere

Sunt introduse măsuri de clarificare și corelare a regimului aplicabil, inclusiv în materia sancțiunilor, în vederea asigurării unui cadru coerent și predictibil pentru participanții la piață.

• Alinierea la legislația europeană

Proiectul transpune prevederi ale Directivei (UE) 2024/2994 privind tratamentul riscului de contraparte pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate compensate central.

Prin aceste măsuri, se urmărește dezvoltarea pieței de capital din România și crearea unor condiții mai eficiente pentru finanțarea economiei reale.

Proiectul face parte dintr-un set mai larg de inițiative guvernamentale destinate stimulării investițiilor și dezvoltării pieței de capital, care includ și alte măsuri aflate în diverse etape de elaborare sau implementare.

Odată adoptat de Executiv, proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere celor două camere ale Parlamentului și supus controlului de constituționalitate și va intra în vigoare, dacă nu se prevede altfel, la trei zile de la publicarea actului normativ promulgat de șeful statului.