„Acceptului tacit” în achizițiile europene

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat joi procedura de achiziție de vaccinuri prin contracte comune mediate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului, România avea posibilitatea de a refuza propunerile Comisiei în termene foarte scurte, însă lipsa unui răspuns era considerată accept tacit. 

„În mai 2021, Comisia și compania Pfizer au trimis către România o nouă propunere de un nou contract. O nouă propunere de un nou contract cu o cantitate de 39 milioane de doze de vaccin de la producătorul Pfizer. Comisia trimitea propunerea cu cantitatea, iar România avea două variante. În termen de 5 zile, mai exact până în 17 mai 2021, avea termen să spună da, vreau contractul, nu, nu vreau contractul cu 39 milioane. Dacă nu răspundea nimic, se considera că este accept tacit. România nu a răspuns, s-a considerat aprobare tacită. Și ne-am trezit cu un contract de 39 de milioane de doze de vaccin Pfizer”, a explicat ministrului Sănătății, joi, la Euronews. 

Situația stocurilor

Rogobete a prezentat și cronologia achizițiilor de vaccinuri și situația stocurilor de doze de de la aceea vreme, susținând că România avea deja un stoc de 11 milioane de vaccinuri, în momentul mai 2021. 

„Au fost puse patru comenzi în baza acestor două contracte. Două comenzi în decembrie 2020, două comenzi în 2021. Pe o cantitate de aproximativ 20 milioane de doze de vaccin de la producătorul Pfizer.  noi, în acel moment, aveam în depozite de la Pfizer, de la Moderna, de la AstraZeneca, de la Johnson & Johnson, deci toți producătorii, undeva la 11 milioane de doze neutilizate. 11 milioane de doze pe stoc”, spune Rogobete. 

Urmările achiziției

Acesta a prezentat și urmările contractului din mai 2021. „În anul 2022 am fost în altă situație. 3,6 milioane de doze au fost distruse pentru că expiraseră, pentru că nu erau utilizate. Undeva la 5,6 milioane, 5 milioane jumate de doze de vaccin vorbesc doar de Pfizer acum, au fost distribuite către Germania și către Ungaria, descăzute din contractul nostru. 3,6 milioane de doze au fost totuși comandate și au ajuns în România, din aceste 39 de milioane și mai vreo 100 ceva de mii donate. Cert este că am rămas cu 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer în contractul făcut din mai 2021 pentru care nu s-a mai pus comandă și care face obiectul acestui litigiu și acestui proces”, declară oficialul. 

Fabrica AMTP Roman este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură, care deservește consumatori din întreaga Europă și nu numai. Achiziția oferă multiple beneficii clienților și consolidă baza de producție a Interpipe în Uniunea Europeană, sporind totodată reziliența lanțului de aprovizionare și asigurând un flux mai diversificat și mai fiabil pentru clienți, scrie Interfax.ua.

Combinarea expertizei tehnologice și a producției integrate de oțel a Interpipe cu operațiunile consacrate ale fabricii din România este așteptată să aducă sinergii operaționale semnificative, crescând eficiența, optimizând procesele și îmbunătățind calitatea generală a produselor. De asemenea, relațiile cu clienții vor fi consolidate, aceștia beneficiind de suport suplimentar din partea rețelei globale Interpipe și de expertiză tehnică orientată către nevoile pieței.

„Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat Luca Zanotti, CEO al Interpipe.

Tranzacția a fost finalizată după îndeplinirea tuturor condițiilor obișnuite, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și a aprobărilor necesare pentru investiții străine directe din partea autorităților ucrainene și române.

Fabrica din Roman a fost înființată în 1951

Fabrica din Roman, înființată în 1951, este un jucător important pe piața producției de țevi din oțel fără sudură, cu diametre între 168,3 mm și 406,4 mm. Produsele sale sunt folosite în sectoarele energetic, construcții și industrial, inclusiv pentru conducte onshore/offshore, precum și în producția de țevi de carcasă pentru industria petrolieră și de gaze.

Interpipe este o companie industrială ucraineană cu activitate în producția de țevi de oțel și produse feroviare, având clienți în 70 de țări printr-o rețea globală de birouri de vânzări în Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. În 2025, compania a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile.

Structura companiei include cinci unități industriale:

• Uzina de laminare a țevilor Interpipe Nyzhniodniprovsky,
• Uzina de țevi Interpipe Novomoskovsk,
• Interpipe Niko Tube, Dnipropetrovsk Vtormet și complexul siderurgic electric Dniprosteel, operând sub marca Interpipe Steel.

Compania are în total aproximativ 9.500 de angajați.

Proprietarul final al Interpipe Limited este omul de afaceri și filantropul ucrainean Victor Pinchuk și membrii familiei sale, consolidând astfel controlul asupra unei rețele internaționale de producție și distribuție în domeniul oțelului și al produselor industriale.

„Noi avem un proiect de țară, cu toate că tot aud că nu avem proiect de țară. Avem practic un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE. Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani prin îndeplinerea acestor jaloane”, a declarat guvernatorul BNR la conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc”.

Adoptarea euro, următorul obiectiv după OCDE

Guvernatorul BNR a arătat că acest obiectiv se apropie de final, iar România trebuie să pregătească deja următorul „proiect de țară”, respectiv adoptarea monedei euro.

„Acest proiect de țară este în curs de finalizare. Și vom intra într-un alt proiect de țară, care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără, și anume adoptarea euro”, a spus Isărescu.

El a subliniat însă că acest obiectiv nu poate fi atins înainte ca deficitul fiscal să fie corectat.

„Până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din această dificultate, acest impas. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat când ai asemenea lucruri și mai ales când societatea are aspirații de mai bine”, a afirmat guvernatorul BNR.

„Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine”

Isărescu a atras atenția că aderarea la zona euro nu poate fi analizată doar prin prisma performanțelor economice ale Capitalei, ci trebuie raportată la nivelul întregii țări.

„Euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureștiului, că am fost întrebat și ieri de o delegație străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine, dacă ar fi așa, dacă ar putea să-l decupăm, să-l scoatem. Dar țara e mai mare. Și vor să intre sau vor trebui să intre și cei de la 100 de kilometri de București sau mai departe, unde mai este încă sărăcie și unde rigorile adoptării euro trebuie înțelese. Și ei vor să trăiască bine”, a precizat Isărescu.

În final, Isărescu a subliniat că proiectul adoptării monedei euro a fost deja anunțat de președintele României, Nicușor Dan, însă a insistat că acest obiectiv trebuie bine pregătit.

Nicușor Dan: Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România

Nicușor Dan a declarat luni, la deschiderea evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, că adoptarea monedei euro trebuie să fie un obiectiv strategic pentru România.

„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că este o regulă economică foarte simplă, ești mai competitiv dacă ești mai mare. În condițiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze, iar euro este o formă de a se integra în economia europeană”, a afirmat Nicușor Dan.

Echipajul Artemis a raportat deja o mică problemă cu realizarea de fotografii de calitate cu capsula Orion, raportând controlului misiunii că iPhone-urile lor nu surprind imaginea așa cum o fac camerele cu obiectiv lung.

„E ca și cum ai ieși prin spatele casei și ai încerca să faci o fotografie a lunii”, a declarat comandantul Reid Wiseman la controlul de la sol.

Daniel Baker, fost administrator asociat adjunct pentru explorare umană la NASA, a declarat că astfel de probleme reprezintă esența explorării spațiale.

„Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore”

„Totul se rezumă la învățare și la a face lucruri care nu au mai fost făcute până acum”, a spus acesta.

„Exemplul clasic este iPhone-ul. iPhone-ul tău are mai multă putere de calcul decât misiunile Apollo Saturn V din anii ’60”, a subliniat el.

„Dar țineți cont și de faptul că, datorită a ceea ce am făcut în anii ’60, am promovat acea tehnologie. Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore.”

„Și asta a dus la apariția iPhone-urilor.”

Programul Artemis

Artemis I, prima misiune a programului Artemis program, a fost lansată în 2022 de către NASA și a avut rolul de a testa, fără echipaj, capsula Orion spacecraft și sistemul de lansare. Nava a orbitat Luna și s-a întors cu succes pe Pământ, demonstrând că tehnologia este pregătită pentru zboruri cu oameni la bord.

Artemis II este prima misiune cu echipaj uman din cadrul programului în care trimite astronauți într-un zbor în jurul Lunii, fără aselenizare. Scopul principal este verificarea tuturor sistemelor în condiții reale de zbor, înainte de misiunea Artemis III, care ar urma să readucă oameni pe suprafața lunară.

„Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu.

Ea admite că în acest moment sunt și elemente de impredictibilitate pentru mediul de afaceri, „dar cu atât mai mult este necesar să păstrăm și să construim repere care fac ca planurile de viitor în România să fie solide, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect”.

„Cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”

Ministra de Externe susține că aderarea la OCDE nu este doar o țintă diplomatică, ci și un proces transformator pentru România: „Lucrăm pentru politici publice mai bune, pentru o economie modernă și pentru un stat care să ofere șanse și prosperitate cetățenilor săi, precum și un viitor bun acasă”.

„Aderarea la OCDE a mers anul acesta în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”, a adăugat ministra, care spune că „meritul pentru acest lucru este puternic legat de implicarea și coerența abordării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan”.

Aproape două treimi dintre greci susțin interdicția, guvernul restricționând deja telefoanele în școli. Experții menționează creșterea cyberbullying-ului, a dependenței și a incapacității copiilor de a se proteja online. Unii părinți și adolescenți își fac griji cu privire la aplicarea legii, alții preferă soluții oferite de familie.

Agenția Reuters povestește despre Georgia Efstathiou, o mamă din Grecia care a încercat tot posibilul să slăbească influența pe care rețelele de socializare o au asupra fiului ei în vârstă de 14 ani: discuții sincere; timp fără internet; confiscarea telefonului.

Certurile izbucnesc în timp ce ea se luptă cu influența pe care ecranul telefonului o are asupra fiului ei.

Illustration – A teenage girl on her mobile phone. Maastricht University study found that 70% of young people under 21 are addicted to their mobile phones. More than 1,400 doctors, scientists, and experts are calling on politicians to establish age limits for smartphone and social media use, on October 5, 2025. Photo by Robin Utrecht/BACAPRESS.COM

80% din greci susțin interdicția

În următoarele zile, guvernul grec urmează să anunțe o interdicție a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani, alăturându-se tot mai multor națiuni care încearcă să protejeze copiii mici de dependență și abuz online.

Un sondaj de opinie realizat de ALCO, publicat în februarie, a arătat că aproximativ 80% dintre respondenți au aprobat o interdicție.

Guvernul prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis a interzis deja telefoanele mobile în școli și a creat platforme de control parental ca să limiteze timpul petrecut de adolescenți în fața ecranelor.

Guvernul a refuzat să comenteze pentru Reuters cu privire la interdicție sau la momentul și modul în care va fi implementată.

Reuters a relatat despre plan în februarie, iar surse au declarat că un anunț oficial este în așteptare.

Grecia se îndreaptă spre aceeași direcție ca Australia

Luna trecută, Mitsotakis a declarat pentru un ziar greco-australian că Grecia se va îndrepta „într-o direcție similară cu cea a Australiei ”, unde companiile de socializare au primit ordin în decembrie să țină la distanță utilizatorii sub 16 ani sau să se confrunte cu amenzi.

Ca și în alte țări din întreaga lume, Grecia se confruntă cu o situație dificilă din partea rețelelor de socializare, cum ar fi Instagram-ul Meta (META.O)., deschide o filă nouă, TikTok și platforme de jocuri online.

La Centrul grec pentru un internet mai sigur, finanțat de UE, din Atena, apelurile către o linie telefonică de asistență care oferă sprijin copiilor victime ale hărțuirii cibernetice s-au dublat între 2024 și 2025, a declarat George Kormas, care administrează linia telefonică de asistență.

Alte plângeri includ șantajul minorilor, dezinformarea și discursul instigator la ură.

Conform datelor de la linia telefonică de asistență, 75% dintre copiii care utilizează rețelele de socializare în Grecia au vârsta școlii primare.

Președintele Organizației Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Dependențelor, Athanasios Theocharis, a declarat că aproximativ 48% dintre adolescenți au resimțit impactul negativ al rețelelor de socializare.

Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să acționeze rapid după sentința în primă instanță în procesul cu Pfizer, care obligă statul la plata unei sume de peste trei miliarde de lei. 

Prioritatea Guvernului

„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil, în zilele următoare, este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată”, a spus Ilie Bolojan joi, la Europa FM. 

„Ne consultăm cu echipa de avocați, pentru că în această situație este și Polonia, într-o situație identică cu noi. În aceea zi am avut două procese conexate, România și Polonia, și și Polonia au pierdut, deci ne consultăm cu privire la ceea ce este de făcut în perioada următoare”, mai declară șeful Guvernului. 

Referit la acest caz, premierul a spus: „ Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite, care se întorc împotriva noastră într-un timp mai lung sau mai scurt”. 

Ilie Bolojan a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să prezinte o cronologie clară a deciziilor pentru ca societatea civilă să aibă o mai bună înțelegere asupra situației.  

„Un cumul de responsabilități”

Premierul spune că decizia instanței vine ca urmare a mai multor greșeli făcute de decidenții României: „Fără să cunosc toate detaliile, în mod cert am comandat prea multe doze față de câte aveam nevoie. Înțeleg că au fost peste 100 de milioane de doze, ceea ce este mult mai mult decât populația țării noastre. Nu le-am vândut atunci când încă mai putem vinde din ele sau rezolva anumite probleme. Nu am renegociat cu această companie imediat când lucrurile erau calde, cum au reușit să facă alte țări. Și din păcate nu am evoluat nici în acești ani și am ajuns în această situație. Deci e un cumul de responsabilități”. 

Statele Unite și aliații săi din NATO vor desfășura o serie de exerciții militare în nordul îndepărtat, regiunea baltică și Polonia, începând din această lună, pentru a consolida postura de descurajare a alianței în zonă, a anunțat joi US Army Europe and Africa, potrivit AA.

„Sword 26 testează capacitatea noastră de luptă și abilitatea de a utiliza datele și războiul asistat de inteligență artificială la scară largă pentru a opera împreună cu aliații NATO. De asemenea, va evidenția angajamentul nostru continuu față de apărarea colectivă și securitate.” (declarația îi aparține generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa)

Exercițiile, care se vor desfășura de la sfârșitul lunii aprilie până în mai 2026, vor avea loc în opt țări europene, inclusiv Germania, Polonia, Finlanda, Estonia și Lituania. Aproximativ 6.000 de militari americani și 9.500 de militari aliați vor participa, fiind desfășurate peste 1.000 de echipamente militare, de la drone până la sisteme de rachete Patriot.

În timpul exercițiilor, forțele vor testa tehnologii avansate, inclusiv sisteme de comandă și control asistate de inteligență artificială, operațiuni multi-domeniu și sisteme de contracarare a dronelor.

„Sword 26” era cunoscut anterior sub denumirea DEFENDER, acronim pentru „Dynamic Employment of Forces to Europe for NATO Deterrence and Enhanced Readiness”.

Oficialii au precizat că exercițiul a fost redenumit pentru a reflecta o schimbare strategică, de la desfășurări de mare amploare din SUA către Europa, la utilizarea forțelor deja prezente în teatru. Scopul este validarea planurilor regionale de apărare ale NATO și dezvoltarea inițiativei de descurajare pe flancul estic al alianței.

Furturi și crime în Bangladesh, India, Pakistan

În Bangladesh, sindicatele ilegale fură combustibil în miez de noapte și atacă vehiculele de transport pentru a face stocuri, potrivit unei asociații comerciale a proprietarilor de benzinării, citate de Washington Post.

Lucrătorii pompelor de benzină din Bangladesh, din India vecină și Pakistanul apropia –  au fost uciși în furturi de combustibil sau în atacuri motivate de furie din cauza lipsei de provizii, au declarat autoritățile.

Iar în Filipine, săptămâna trecută, mii de lucrători din transporturi au intrat în grevă pentru a protesta față de creșterea prețurilor la motorină.

„Este o nebunie. Este intolerabil”, a declarat luni Rashed Al Mahmud Titumir, consilier al prim-ministrului Bangladeshului, într-un interviu acordat, ridicând vocea exasperată. „Unde este conștiința globală pentru a rezolva această criză?”

Guvernele din Asia și-au redus drastic rezervele

People wait with their vehicles in a queue at a filling station to buy fuel amid concerns over a possible oil price hike due to the escalating Iran-US conflict in Dhaka, Bangladesh, on March 6, 2026. Photo by Habibur Rahman/ABACAPRESS.COM

Guvernele din Asia și-au redus drastic rezervele fiscale pentru a înlocui importurile de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, care au fost blocate sau distruse de Iran ca represalii pentru campania de bombardamente a SUA și Israelului.

Multe țări au făcut achiziții costisitoare pe așa-numita piață spot ca să mențină aprovizionarea cu energie constantă și au absorbit majoritatea șocurilor de prețuri cu subvenții.

Însă, având în vedere incertitudinea privind progresul negocierilor dintre Washington și Teheran și indiciile că Statele Unite se pregătesc pentru o invazie terestră , aceste eforturi de atenuare ar putea să nu fie sustenabile, avertizează analiștii.

Se așteaptă și mai multe dificultăți, pe măsură ce volatilitatea petrolului și gazelor începe să crească costurile sau să provoace penurii de alimente și alte mărfuri.

Creșterile bruște ale prețurilor stimulează violența. Mai ales în zonele sărace

Cercetările arată că creșterile bruște ale prețurilor la combustibili stimulează adesea violența, în cadrul comunităților și împotriva guvernelor, mai ales atunci când protecțiile precum subvențiile sunt retrase, a declarat Idean Salehyan, profesor de științe politice la Universitatea din North Texas.

„Dacă am menținut prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril și acestea durează până în aprilie, posibil chiar și în mai, atunci vom asista la o instabilitate cronică reală”, a spus Salehyan.

Și în Australia a crescut furtul de combustibil. Francezii fac blocade

Deși țările cu mai multă sărăcie sunt cele mai vulnerabile, națiunile mai bogate nu sunt imune. Asociațiile comerciale din Australia spun că furtul de combustibil a crescut cu până la 50% în unele locații. Șoferii francezi de camion fac blocade în orașele mari săptămâna aceasta pentru a solicita asistență suplimentară pentru combustibil.

Totuși, țări precum Bangladesh, cu peste un sfert din cei 175 de milioane de locuitori ai săi trăind în sărăcie, sunt cele unde riscul de insecuritate este cel mai mare.

Bangladesh importă aproximativ 95% din energie

DHAKA, BANGLADESH – DECEMBER 25: A view of pedal rickshaws and motorized three-wheelers in Dhaka, Bangladesh on December 25, 2025. Pedal rickshaws, preferred for their low cost and ability to navigate narrow streets, remain an eco-friendly staple of daily life. Distinguished by their vibrant and colorful decorations, they stand out as a cultural icon. Meanwhile, motorized three-wheelers, locally known as „tuk-tuks” or „baby taxis,” serve short to medium distances and are increasingly becoming a greener alternative with the widespread adoption of electric models. Ummu Nisan Kandilcioglu / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Printre cele mai dens populate țări din lume, Bangladesh importă aproximativ 95% din energia sa și depinde în mare măsură de transporturile care trec prin Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă care este acum blocată de război.

Guvernul din Bangladesh a menținut în mare parte aprovizionarea constantă, dar cumpărăturile panicate și stocarea ilegală golesc benzinăriile.

Șoferii nervoși au format cozi care se întind pe câțiva kilometri și, deoarece pompează mai mult combustibil, stațiile se golesc după doar câteva ore, ceea ce stârnește o panică și mai mare, a declarat Md Najmul Haque, președintele Asociației Proprietarilor de Pompe de Benzină din Bangladesh.

Sindicatele ilegale care acumulează combustibil pentru a-l vinde pe piața neagră au agravat situația, a remarcat Haque.

În fiecare zi, sunt raportate atacuri în cele aproximativ 3.000 de stații de alimentare cu combustibil din țară, a declarat Haque.

În nordul Bangladeshului, un grup de motocicliști a bătut atât de rău un angajat al unei benzinării încât a ajuns la spital. Într-un district la est de capitala Dhaka, șoferii care fuseseră întorși fără combustibil s-au întors după lăsarea nopții pentru a-i trage pe angajații benzinăriei într-un canal.

În weekend, în districtul vestic Narail, șoferul de camion, Sujat Ali, a fost arestat în cazul uciderii lui Nahid Sardar, managerul benzinăriei.

Imaginile de pe camerele de supraveghere au arătat că, după ce nu i s-a dat combustibil, Sujat l-a așteptat pe Nahid să-și termine tura, apoi l-a călcat cu camionul. Poliția a declarat că Sujat a susținut în timpul interogatoriului că a așteptat opt ​​ore pentru combustibil.

Rabiul Islam, proprietarul benzinăriei lui Nahid, a declarat într-un interviu că livrările au fost inconsistente de la începutul războiului din Iran și s-au oprit complet în timpul recentei sărbători de Eid. Toți cei 6.000 de litri de benzină pe care stația i-a primit sâmbătă se epuizaseră înainte de sosirea lui Sujat.

„A fost foarte insuficient”, a spus Rabiul. „Nu am putut să-i mulțumim pe toți.” Nici măcar în timpul pandemiei de covid sau al protestelor naționale care au răsturnat guvernul Bangladeshului în 2024, violența nu a fost atât de puternică, potrivit lui Haque, președintele asociației. El a spus că este îngrijorat că lucrurile se vor înrăutăți. Unii muncitori s-au confruntat cu amenințări că benzinăriile lor vor fi incendiate, a spus el. Mulți cer să demisioneze. „Ce le putem spune?”, a întrebat el. El a implorat guvernul să desfășoare personal de securitate.

Forțele paramilitare păzesc depozitele. Ministrul Justiției trimite „tribunale mobile”

Plafonarea prețurilor la combustibil a fost impusă, restricționând cantitatea pe care fiecare șofer o poate achiziționa, a spus el. Ministerul Afacerilor Interne a ordonat weekendul trecut o forță paramilitară să păzească depozitele de combustibil. Ministerul Justiției trimite tribunale mobile pentru a-i urmări penal pe cei care fac provizii de combustibil și a recuperat unele stocuri ilegale.

Totuși, dacă războiul se prelungește pe termen nelimitat, va fi „foarte dificil” să protejăm oamenii de presiunile inflaționiste, a spus Titumir.

Bangladesh plătește deja triplul plății față de acum un an pentru subvenționarea fiecărui metru cub de gaz natural lichefiat (GNL), potrivit lui Shafiqul Alam, cercetător principal în Bangladesh la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, cu sediul în SUA. Pentru a menține aceste subvenții, guvernul solicită peste 2,5 miliarde de dolari în finanțare nouă de la creditori precum Banca Mondială.

„Dacă prețurile rămân ridicate, guvernul va trebui fie să reducă importurile, fie să crească prețurile”, a spus Shafiqul. Ambele ar pregăti terenul pentru o insecuritate sporită.

Alte țări se află pe marginea unei prăpastii similare. Până acum, Indonezia a menținut subvenții substanțiale pentru combustibili, dar s-ar putea să nu fie capabilă să facă acest lucru dacă deficitul său continuă să crească. Revoltele au izbucnit în mod constant în țară din cauza șocurilor prețurilor la combustibili, inclusiv chiar în 2022 .

Pakistan – angajații benzinăriilor au fost împușcați

Gul Nawaz Afridi, președintele Asociației Dealerilor de Petrol din provincia Khyber Pakhtunkhwa din nord-vestul Pakistanului, a declarat că este îngrijorat de cât timp va putea guvernul să mențină subvențiile. „Știm că oamenii pot deveni violenți oricând împotriva proprietarilor și angajaților benzinăriilor”, a spus el.

La începutul lunii martie, un angajat al unei benzinării din orașul Sialkot, din nord-estul țării, a fost împușcat mortal după ce a refuzat cererea unui motociclist de a umple niște canistre cu combustibil, a anunțat poliția.

Pe măsură ce criza energetică se prelungește, costurile vor fi suportate în mod disproporționat de țările sărace, aflate departe de epicentrul conflictului, a spus Titumir, și acestea nu vor fi doar economice.

Ales cu doar câteva săptămâni înainte ca SUA și Israelul să înceapă atacurile comune asupra Iranului, planurile guvernului din Bangladesh de reformă și investiții în infrastructura publică au fost deraiate.

„Suntem pedepsiți”, a spus Titumir, „pentru ceva în care nu am avut niciun rol.