Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu.

„(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană.

În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării.

Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate.

Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare.

Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese.

În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.

„Mă tem, suntem terorizați de oameni. Am peste 500 de amenințări pe telefon, ne amenință, suntem terorizați”, a spus ea, explicând că nu mai are liniște oriunde ar merge.

Femeia susține că nu a observat nimic neobișnuit în comportamentul fiului ei în zilele dinaintea tragediei și că nu știa că acesta consumă droguri sau că avea probleme cu Mario, cu care ar fi fost prieten.

„Nu pot să îmi imaginez ce s-a întâmplat”, a afirmat ea, menționând că a aflat detalii despre crimă abia după ce poliția a luat declarația copilului.

Ea a adăugat că în noaptea crimei era la serviciu, iar dimineața a venit acasă fără să știe ce se întâmplase. Ea a observat urme de sânge și alte semne în curte, dar copilul i-ar fi spus că era vorba de o găină ucisă de câine.

Mama adolescentului a fost decăzută din drepturile părintești și nu știe unde se află fiul ei în prezent, fiind separată de el.

Femeia a mai mai mărturisit că își dorește ca fiul să fi putut răspunde penal pentru fapta lui, sugerând că ar fi redus revolta publică din jurul cazului.

În prezent, opinia publică și revolta în comunitate rămân puternice, iar autoritățile analizează și alte aspecte ale anchetei, inclusiv expertize și petiții pentru schimbarea legislației privind răspunderea penală a minorilor.

În 19 ianuarie, în jurul orei 21.30, unul dintre copiii aflați în arest, împreună cu un alt minor în vârstă de 13 ani (care nu răspunde penal), având bine pus la punct un plan prestabilit pe care l-au făcut în urmă cu o lună și așteptând momentul oportun, au ucis un băiat, pe Mario, prin lovirea acestuia în mod repetat cu o toporișcă și cu un cuțit. Crima ar fi avut loc în casa copilului de 13 ani, din Cenei, județul Timiș.

Ulterior, la fața locului a ajuns și al doilea suspect de 15 ani. Toți cei trei minori au acționat conjugat și au profanat cadavrul victimei prin faptul că l-au incendiat și apoi l-au îngropat în spatele grădinii. Cel de-al doilea suspect i-a ajutat în mod activ pe primii doi să scape de cadavru, precum și să șteargă urmele infracțiunii, spun procurorii.

Daniel Băluță, președintele PSD București și primarul Sectorului 4, anunță o inițiativă pe care o descrie drept „o soluție fermă și urgentă” pentru bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare, afectați de întreruperile prelungite sau de livrarea agentului termic sub parametrii enunțați în contract.

Potrivit unui comunicat, grupul consilierilor PSD din cadrul Consiliului General al Municipiului București va depune, săptămâna viitoare, un proiect de hotărâre prin care asociațiile de proprietari și cetățeni conectați la sistemul centralizat să nu mai plătească facturile pentru apă caldă și căldură în situațiile în care serviciul public este întrerupt sau livrat necorespunzător.

„Lucrul acesta se va schimba”

„Facem dreptate pentru bucureșteni, pentru că așa nu se mai poate. Oamenilor le-a ajuns cuțitul la os. Mii de blocuri primesc apă caldă la o temperatură incredibil de mică. Apa e călâie, caloriferele sunt amorțite. Lucrul acesta se va schimba. În cursul acestei săptămâni, și invit toți consilierii din Consiliul General să se alăture acestui demers, vom iniția un proiect de hotărâre prin care să-i sprijinim pe oamenii care au ajuns să facă petiții, pentru că există din partea autorităților un dezinteres total”, afirmă Daniel Băluță.

Băluță spune că proiectul de hotărâre ar urma să consfințească un principiu simplu: „nu livrezi un produs de calitate, nu primești banii”.

Acesta spune că fie Termoenergetica, fie Elcen, furnizorul trebuie să-și rezolve problema singur, „nu pe spatele cetățenilor”. Aceștia nu trebuie să plătească un serviciu nefuncțional.

„Este o promisiune pe care o facem oamenilor”

„Pe oameni nu-i interesează cine e de vină. Ne interesează să plătim pentru un serviciu de calitate. Și așa, prețurile sunt cum sunt. Nu este normal ce se întâmplă”, a mai spus edilul.

În comunicat se precizează că măsura ar urma să se aplice începând cu luna ianuarie, pentru toți cei care nu au beneficiat de agent termic la parametrii prevăzuți în contracte.

„Este o promisiune pe care o facem oamenilor: nu vor mai plăti nimic. Nici pentru apa caldă, nici pentru căldură. Este o lecție pentru cei care găsesc mereu scuze și se plâng”, a conchis Daniel Băluță, lansând totodată un apel către toți consilierii generali să susțină inițiativa.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Consiliul General al Municipiului București în perioada următoare.

Imaginile difuzate de postul public de televiziune TRT au arătat autobuzul răsturnat la marginea drumului, pe o rampă de acces la autostradă în Dosemealti, la nord-vest de centrul orașului Antalya.

Guvernatorul provinciei, Hulusi Sahin, a declarat că 26 de persoane au fost rănite, unele dintre ele în stare gravă.

Agenția de știri DHA a raportat că unii pasageri au fost aruncați din autobuz, care venea Tekirdag, în nord-vestul Turciei.

Antalya, o destinație turistică populară de pe malul Mediteranei, a fost lovită de ploi torențiale în ultimele zile. „Solul era ud și era și ceață în zonă. Nu este un loc în care să conduci cu viteză, dar se pare că autobuzul circula cu viteză”, a declarat Sahin pentru TRT.

Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia.

Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori.

Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut.

Familia regală l-a renegat

Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”.

El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”.

Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței.

Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema.

Între rolul de mamă și cel de viitoare regină

Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%.

În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină.

Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.

De ceva vreme, în grădina zoologică a platformelor de socializare a fost adus un specimen nou: marketerul digital.

Marketerul digital face marketing digital.

El s-a specializat într-una dintre cel mai bine împachetate iluzii ale capitalismului târziu – vinde produse digitale și, pentru cei mai naivi dintre naivi, vinde ghiduri foarte bine împachetate care te învață, vezi Doamne, cum să faci bani rapid și ușor chiar și într-o economie în pragul colapsului, cum este a noastră.

Iluzia se vinde la ofertă

Marketerul digital are papagal și a învățat să profite de pe urma disperării care s-a instalat confortabil odată cu criza economică de la nivel global. Pozează în generos și spune că te-nvață și pe tine.

Cum? Simplu: face un webinar gratuit în care îți arată trei lulele (îți vinde, deci, iluzia că te-nvață, că e sută la sută învestit în tine), după care, la sfârșit, îți zice că depinde doar de tine să te duci mai departe. Cum?

Cumpărând un ghid digital sau acceptând să plătești un consultant care să te-nvețe.

Oferta poate să pornească și de la 3.000 de euro – „bani pe care îi recuperezi imediat”, îți zice consultantul, „pentru că te-nvață el pas, cu pas, metodă sută la sută fără riscuri”, cum să faci.

„Freelancerul” e termenul pretențios pentru „șomer”

Disperarea îi face pe mulți să accepte.

Platformele specializate în freelancing au explodat. Aici se caută specialiști în toate domeniile, plătiți „la bucată”: de la copywriteri, la content creators, la voice-over, moderatori de conținut în toate limbile pământului, call-center, ghost-writer (scriitori-fantomă) etc…

Toată lumea vrea freelanceri, să-i plătească la bucată. Investiție minimă, rezultate maxime.

Nu mai vorbim de joburi, vorbim de „colaborări” pe bază de freelance. „Freelancingul” este împachetat cu ambalajul strălucitor al „libertății”.

Freelancingul îneamnă să n-ai ore de program, îți alegi tu când să lucrezi, „din confortul casei tale”.

Freelancer poate fi oricine, nu doar cel care face marketing digital: cel care face Uber, Bolt sau alte feluri de ride-sharing, cel care livrează mâncare, din call-center, din IT, din presă, din publicitate, din artă, educație, specialistul SEO.

De ce funcționează?

Iluzia că ești liber funcționează doar până la prima lună în care nu ai avut nicio colaborare.

De ce funcționează? Pentru că, în miezul minciunii narative există un adevăr.

Instrumentele există, dar promisiunea e umflată, iar rezultatele sunt prezentate selectiv: ți se arată numai cazuri de succes, mai puține decât celelalte.

Marketingul digital vinde bine pentru că are o poveste amețitoare: ai public-țintă, ai creștere scalabilă, „oricine poate reuși” („dacă am reușit eu, și tu poți”), „algoritmul e prietenul tău”.

Toate acestea prind pentru simplul fapt că ele au un sâmbure de adevăr, însă restul e împachetare frumoasă.

Bine ai venit în epoca uberizării muncii!

Nu ai șef (ce bine de tine!), dar ai algoritm. Nu mai ai colegi, dar ai deadline-uri.

Ești copywriter sau jurnalist? Felicitări! Tarifezi pe bucată de articol!

Libertatea e reală, timpul e bun, doar până te îmbolnăvești în această lume în care contează datele, cifrele, traficul, vizualizările, comentariile, într-un cuvânt, „engagementul”.

Compania și-a mutat riscul în afara organigramei, ceea ce, pentru ea, e ideal: dacă ceva nu merge, e mai ușor să rezilieze o colaborare decât un contract de muncă.

Optimizări cu concedii neplătite

IT-ul, odinioară simbolul stabilității economice, a fost și el „optimizat”.

Programatorii cu venituri peste medie nu au totuși protecție reală.

Nu au concedii plătite, nu au siguranță pe termen lung, nu au nicio garanție în fața unei crize.

PFA-ul e unul dintre cele mai vulnerabile animale din grădina zoologică a platformelor sociale.

În presă și în alte domenii ce solicită creativitate, uberizarea este tot mai evidentă: plata la articol sau la oră.

În educație – plata la curs.

Chiar și editurile și-au uberizat ofertele de job: plata se face la bucată, adică la carte redactată sau tehnoredactată.

Un jurnalist care nu scrie nu mănâncă.

Un profesor care nu predă nu câștigă.

Un actor care nu are spectacol nu poate trăi. La propriu.

Nimeni nu are perspective, nimeni nu are protecție.

Cine câștigă?

Algoritmul este șeful, el dictează. Dacă râzi, algoritmul a fost bun cu tine astăzi. Dacă plângi, verifică algoritmul!

Capturat de precaritate, nu mai ai timp că cauți sau să construiești altceva.

Chiar și vocile care-ți vând iluzia sunt tot aici – sub cupola urâtă a precarității.

Dar cine câștigă, totuși: Platforma, compania, angajatorii de „flexibilitate”, clientul tău care plătește puțin, dar beneficiază mult.

Nu muncești? „E vina ta că nu vrei să muncești”. Nu ai bani? „A cui e vina”?

Nu ai siguranță? „De ce nu te-ai gândit”?

Statul încasează și el din munca ta. Teoretic, ești „ocupat”, deci ești facturat.

Munca nu mai e sigură, e tot mai fragilă. Suntem mințiți că suntem antreprenori, stăpâni pe timpul nostru, dar, de fapt, suntem captivii unui narativ frumos împachetat.

Uberizarea joburilor nu este progres, este externalizarea riscului.

Libertatea? O altă minciună.

Forțele ucrainene au doborât 76 din cele 90 de drone lansate de Rusia peste noapte, a raportat Forța Aeriană, potrivit The Kyiv Independent.

Un bărbat și o femeie au fost uciși în Dnipro după ce o dronă a vizat case din oraș, a raportat guvernatorul Oleksandr Hanzha.

În regiunea Sumy, un atac cu drone în apropierea unui sat a rănit doi bărbați în vârstă.

Trupele ruse au atacat regiunea Zaporojie, rănind o femeie și un bărbat, în vârstă de 57 și 54 de ani.

Două persoane au fost ucise și alte cinci rănite în regiunea Donetsk în ultima zi, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin.

De asemenea, două femei în vârstă de 60 de ani au fost rănite în atacurile asupra unor sate din regiunea Harkov.

În regiunea Herson, forțele ruse au atacat 15 localități, inclusiv centrul regional Herson. Zece persoane, dintre care trei copii, au fost rănite.

Rapoartele privind atacurile rusești vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 29 ianuarie că președintele rus Vladimir Putin a acceptat să oprească atacurile asupra orașelor ucrainene timp de o săptămână.

Ulterior, Moscova a declarat că acest lucru se va aplica doar Kievului și va dura până pe 1 februarie, chiar înainte de următoarea perioadă de frig.

Valentin Olariu, cunoscut în mediul online spaniol drept Truco Rumano, este unul dintre românii care au reușit să câștige popularitate pe rețelele sociale din Spania datorită umorului său unic și stilului autentic de a povesti. Originar din România, Valentin trăiește și muncește în Almería încă de la vârsta de 15 ani, împărtășind cu urmăritorii săi nu doar conținut cu sfaturi practice, ci și momente din viața sa de zi cu zi și aventurile sale.

Valentin a povestit într-un interviu că a început să lucreze ca „feriante” (muncitor la bâlciuri și târguri de sezon), un job pe care l-a îndrăgit imediat datorită permanentei atmosfere de sărbătoare. Ulterior, a continuat să lucreze în diverse domenii, iar în prezent este angajat ca tâmplar metalic.

„Șeful pe care îl am acum mi-a oferit șansa vieții mele când m-a angajat la firma lui. Astăzi sunt ceea ce sunt datorită lui, pentru că a pariat pe mine. Chiar dacă unii colegi nu mă suportau la început, bine, unii nici acum nu mă suportă, acum mă recunosc ca Truco Rumano și mă acceptă”, a mărturisit el.

Printre lucrurile care îl încântă cel mai mult în Spania, Valentin menționează oamenii veseli, clima plăcută și siguranța de a putea ieși din casă în orice moment fără teama de a păți ceva.

„Ceea ce mă uimește cel mai mult aici este mâncarea, care este sănătoasă și delicioasă, și clima, care este mult mai blândă decât cea din România, unde, îmi amintesc, că frigul îți pătrundea până în oase”, a adăugat el.

Menționat în presa spaniolă

Presa din Spania a relatat recent despre un sfat practic împărtășit de un creator de conținut de origine română, cunoscut online ca Truco Rumano, care a atras atenția utilizatorilor cu un truc simplu pentru a identifica și remedia o problemă casnică des întâlnită.

Potrivit 20minutos.es, problema pornește de la ferestrele prost instalate, care nu se închid corect și permit infiltrarea aerului rece iarna sau cald vara, ceea ce poate afecta confortul locuinței și poate duce la un consum mai mare de energie pentru încălzire sau aer condiționat.

În unul dintre videoclipurile sale, Valentin Olariu, românul din spatele contului @trucorumano_official, explică cum să verifici această situație și cum să o corectezi acasă, fără a apela imediat la un specialist, economisind astfel până la 40 de euro.

„Clientul se plânge că intră mult aer pe lângă șnurul jaluzelei și este adevărat”, spune el în videoclip. Pentru a remedia asta, Truco Rumano arată că trebuie mai întâi să scoți șuruburile de la carcasa jaluzelei, apoi să introduci spumă izolatoare în compartimentele superioare și inferioare ale cutiei unde se află șnurul. După aceea, totul se montează la loc, iar problema curenților de aer este rezolvată.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Olariu Valentín (@trucorumano_official)

Trucul său, simplu și eficient, a atras atenția pentru utilitatea sa practică, dar și pentru stilul direct și accesibil în care este prezentat, ceea ce îl face ușor de urmărit pentru publicul larg care caută soluții rapide în gospodărie.

Într-un comunicat, FPTR afirmă că reprezintă 3.286 de angajatori cu 59.225–59.255 de salariaţi (aprox. 34% din forţa de muncă a sectorului), companii „licenţiate, clasificate, fiscalizate şi controlate permanent” de instituţiile statului. Federaţia susţine că „turismul nu este problema semnificativă a evaziunii fiscale din România” şi că, din discuţiile purtate cu Ministerul Finanţelor Publice, ar fi rezultat concluzia că evaziunea în rândul operatorilor clasificaţi şi licenţiaţi este „semnificativ sub media naţională”.

FPTR indică drept zone de risc „unităţi de alimentaţie publică neclasificate” şi „structuri de cazare neclasificate”, subliniind că acestea nu ar fi parte din sectorul pe care îl reprezintă.

Ce a spus ministrul

Ministrul Darău a declarat pentru Adevărul că va lupta pentru menţinerea cotei de TVA din turism: „Aş spune să rămână aşa garantat până în 2028”. În acelaşi context, a adăugat că solicită industriei să contribuie la diminuarea evaziunii fiscale, argumentând că păstrarea nivelului de taxare depinde de colectarea veniturilor la buget: „E foarte important, să fim corecţi unii cu alţii”.

Totodată, ministrul a afirmat că voucherele de vacanţă au fost „un fel de perfuzie pe termen scurt” şi că trebuie calculat impactul eliminării lor, în timp ce „pe termen mediu-lung trebuie soluţii sustenabile”.

FPTR: „o eroare gravă de politică publică”

Federaţia îl acuză pe ministru că ar confunda „turismul reglementat cu economia subterană”, ceea ce ar reprezenta „o eroare gravă de politică publică”. FPTR mai susţine că menţinerea cotei reduse de TVA ar fi fost rezultatul dialogului cu Ministerul de Finanţe şi că aceasta ar fi contribuit la creşterea conformării fiscale şi la declararea unor venituri mai mari.

„A sugera că acest sector este «tolerat» sau «rugat» să nu facă evaziune este nu doar fals, ci şi o insultă”, afirmă reprezentanţii federaţiei, care avertizează că astfel de generalizări pot stigmatiza un domeniu „vital pentru economia României”.

Nemulţumiri legate de sezonul estival 2026 şi Consiliul Consultativ al Turismului

În comunicat, FPTR invocă şi o „colaborare defectuoasă” în trecut cu fostul ministru Radu-Dinel Miruţă şi susţine că, deşi ar fi existat acordul actualului ministru, angajaţi din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului ar tergiversa semnarea unui protocol pentru deschiderea „în condiţii optime” a sezonului estival 2026. Federaţia reclamă şi elaborarea unei „a treia variante” a proiectului, care ar fi exclus presa naţională de la prima vizită pe litoral (17–18 februarie) şi ar fi „secretizat” conţinutul documentului.

De asemenea, FPTR îi cere ministrului să analizeze posibilitatea participării la şedinţa Consiliul Consultativ al Turismului (CCT) din 4 februarie, unde ar urma să fie discutate şapte teme, „dintr-un număr mult mai mare de probleme” rămase nerezolvate.

Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a reacționat duminică la propunerea lui Raed Arafat de a se iniția demersuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare.

Predoiu spune că precizările pe care le face sunt din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid și că Ministerul de Interne nu are „atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie”.

„Nu sunt pentru interdicții”

Cătălin Predoiu susține că nu este „pentru interdicții”.

„De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a scris pe Facebook Predoiu.

Educație digitală

El spune că soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă.

Acesta arată că rolul educației sociale și digitale este esențial.

„Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, adaugă Predoiuu.

El spune că interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, „în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”. În schimb, crede Predoiu, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile.

„În loc să li se spună: <Nu ai voie!> este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online, arată politicianul.

El adaugă că pentru a aplica astfel de interdicție trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem:„Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”.

Despre libertatea de expresie

Cătălin Predoiu arată că este împotriva interdicțiilor chiar și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie.

„Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de <libertate de exprimare> totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe <libertate de exprimare>, dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut”, spune Predoiu.

„În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, a mai scris Predoiu pe rețeaua de socializare.