Ministerul Energiei a propus – cel puțin conform proiectului de OUG publicat și salvat de reporterul Mediafax înainte de a fi retras de pe site – ca furnizorii și traderii de energie electrică să fie obligați să aplice adaosuri comerciale în limitele maxime stabilite de stat, începând din 1 aprilie – când expiră actuala schemă de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale și expiră actualul mecanism de acordare a tichetului de 50 de lei lunar pentru factura la energie a românilor cu venituri mici, care va fi prelungit cu un alt cadru de implementare până la finalul anului, și până la 31 martie 2027.
Proiectul de OUG, care este detaliat pe șase pagini, și nota de fundamentare, au fost publicate și descărcate de reporterul Mediafax pe site-ul Ministerului Energiei, miercuri seara, în contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind viitorul plafonării.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul vizează o ieșire treptată din schema de plafonare și compensare a prețului la gaze, care expiră oficial pe 31 martie, cu menținerea unei forme de susținere a consumatorilor casnici prin introducerea unui „preț administrat” până în 2027. Un argument avansat de șeful Executivului este că acesta va fi anul în care România este așteptată să aibă resurse suplimentare de gaze, odată cu startul producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea determina reducerea prețurile.
Potrivit declarațiilor de miercuri seara ale premierului, această măsură înseamnă că statul va reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor, iar prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.
„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă”, a amintit șeful Executivului.
Ce prevede proiectul retras
Spre deosebire de declarațiile premierului, proiectul nu face referire la producători, dar include și piața energiei electrice.
În esență, prin acest act normativ ar urma să se impună un adaos comercial de 3% pentru activitățile de comercializare en-gros și 5% pentru activitățile de furnizare către consumatorii finali, pentru 12 luni.
Potrivit notei de fundamentare, de asemenea retrasă, proiectul de act normativ este inițiat de Ministerul Energiei, în vederea asigurării funcționării corecte a pieței energiei electrice și a gazelor naturale, protejării consumatorilor finali și limitării distorsiunilor generate de practicile comerciale nejustificate în lanțul de comercializare și furnizare.
„Inițiativa are la bază evoluțiile recente ale celor două piețe, care evidențiază creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție. Astfel, pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat de furnizare a crescut de la aproximativ 482 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la circa 922 lei/MWh în perioada corespunzătoare din 2025, respectiv o majorare de aproape 91%”, arată documentul.
Potrivit inițiatorilor, în mod similar, pe piața gazelor naturale, prețul mediu de vânzare către clienții finali a crescut de la aproximativ 97 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la peste 196 lei/MWh în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100%, în condițiile menținerii unei structuri relativ stabile a producției interne.
„Proiectul urmărește corectarea disfuncționalităților structurale manifestate prin extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit decisiv la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”, se precizează în nota de fundamentare.
Totodată, inițiatorii susțin că măsura nu este discriminatorie, nu are costuri pentru buget, nu poate fi considerată ajutor de stat și nu afectează principiile economiei de piață.
„Intervenția vizează exclusiv componenta comercială a prețului final, respectiv marjele practicate în activitățile de comercializare și furnizare, cu scopul restabilirii unei corelări echilibrate între prețurile finale și costurile reale din sector. Prin limitarea adaosurilor comerciale excesive se urmărește creșterea transparenței în formarea prețurilor, reducerea presiunii asupra consumatorilor finali și diminuarea necesității intervențiilor bugetare de tip plafonare și compensare”, se explică în document.
Potrivit notei de fundamentare, acesta trebuie avizat de Consiliul Legislativ – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Legislativ de către Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliului Concurenței, Curtea de Conturi și se solicită punctul de vedere al următoarelor instituții publice, autorități și entități implicate: – Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
Restanțele statului față de furnizori
De amintit că statul are că statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, și, din informațiile recente ale Mediafax, oficialii promit includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.
Mai concret, statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.
Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.
Proiectul integral de OUG, înainte de retragerea de pe site
„ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale
Având în vedere evoluțiile recente și persistente ale piețelor energiei electrice și gazelor naturale din România, caracterizate prin creșteri semnificative și nejustificate ale prețurilor finale suportate de consumatori, care nu reflectă în mod direct și proporțional costurile reale de producție, transport și distribuție, fiind determinate într-o măsură semnificativă de aplicarea unor adaosuri comerciale cumulative și disproporționate în activitățile de comercializare și furnizare,
Ținând seama de faptul că aceste practici afectează grav capacitatea de plată a consumatorilor casnici și non-casnici, generează distorsiuni semnificative ale mecanismelor concurențiale, reduc competitivitatea economiei naționale și amplifică riscul de sărăcie energetică, cu consecințe sociale importante,
Luând în considerare că nivelul ridicat al prețurilor finale este determinat în principal de extinderea marjelor comerciale insuficient reglementate aplicate pe lanțul de comercializare, în absența unor mecanisme temporare de control adaptate contextelor de volatilitate accentuată a pieței,
Având în vedere că măsurile existente de plafonare și compensare a prețurilor implică un impact bugetar semnificativ și nu abordează cauza structurală a creșterii prețurilor, respectiv formarea necontrolată a adaosurilor comerciale în activitățile de comercializare și furnizare,
Ținând seama de necesitatea instituirii unei intervenții limitate în timp, proporționale și nediscriminatorii, care să nu afecteze prețul energiei electrice și al gazelor naturale ca marfă și nici tarifele reglementate de transport și distribuție, vizând exclusiv marjele comerciale aplicate în activitățile de comercializare și furnizare,
Constatând caracterul excepțional al dezechilibrelor de piață generate de volatilitatea accentuată a prețurilor și de comportamente comerciale care afectează interesul public,
Întrucât menținerea cadrului actual conduce la agravarea imediată a efectelor economice și sociale negative, cu impact direct asupra nivelului de trai al populației, stabilității piețelor energetice și securității energetice naționale,
Se impune adoptarea de urgență a unor reglementări prin ordonanță de urgență care să instituie un mecanism temporar, clar și predictibil de limitare a adaosului comercial aplicat activităților de comercializare și furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, în vederea protejării consumatorilor finali, asigurării funcționării corecte a piețelor de energie electrică și gaze naturale, menținerii competitivității economiei naționale și prevenirii consecințelor negative asupra consumatorilor finali,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:
Art. 1 – Obiectul reglementării
Prezenta ordonanță de urgență instituie un mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, în scopul protejării consumatorilor și asigurării funcționării corecte și transparente a sectorului de energie, aplicabil în perioada stabilită potrivit art. 9.
Art. 2 – Domeniul de aplicare
(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică operatorilor economici care dețin o licență valabilă pentru desfășurarea:
- a) activității traderului de energiei electrică;
- b) activității traderului de gaze naturale;
- c) activității de furnizare de energie electrică;
- d) activității de furnizare de gaze naturale.
(2) Sunt exceptați de la aplicarea prezentei ordonanțe de urgență:
- a) producătorii de energie electrică;
- b) producătorii de gaze naturale;
- c) operatorii de transport și operatorii de distribuție din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, pentru activitățile reglementate potrivit legii.
(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin operatori economici se înțeleg persoanele juridice și/sau fizice licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară una dintre activitățile prevăzute la alin. (1).
Art. 3 – Definiția adaosului comercial
În sensul prezentei ordonanțe, adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare practicat pentru energia electrică sau gazele naturale, după caz, și suma cumulată a:
- a) prețului mediu de achiziție realizat, respectiv a prețului mediu de achiziție al energiei electrice sau al gazelor naturale, inclusiv, după caz, prețul mediu de transfer între portofolii proprii sau între entități afiliate;
- b) costurilor operaționale recunoscute potrivit art. 4.
Art. 4 – Costuri operaționale
(1) Sunt recunoscute exclusiv următoarele categorii de costuri, în măsura în care sunt justificate, documentate și direct atribuibile activității de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale:
- a) costuri de echilibrare, în limita a 5% aplicabilă portofoliului de clienți finali, respectiv costuri de profilare, în limita a 15%, raportat la cel mai mic preț dintre prețul mediu ponderat orar înregistrat pe PZU și prețul livrării în bandă avut în vedere de către furnizor la momentul încheierii contractului cu clienții finali;
- b) costuri de tranzacționare și administrare a contractelor;
- c) costuri de facturare, sisteme informatice și activități de relații cu clienții;
- d) costuri financiare direct aferente achiziției energiei electrice/gazelor naturale, inclusiv costuri cu garanțiile, liniile de credit și instrumentele de acoperire a riscului;
- e) costuri cu personalul direct implicat în activitățile de furnizare și comercializare, inclusiv salarii, contribuții sociale și alte drepturi salariale;
- f) costuri cu spațiile utilizate pentru desfășurarea activității, inclusiv chirii, utilități, mentenanță.
(2) Prin drepturi salariale, în sensul alin. (1) lit.e) se întelege salarii, indemnizaţii sau sume compensatorii acordate angajaţilor, cu ocazia pensionării, în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă sau când există un program de restructurare aprobat; nu sunt incluse cheltuielile reprezentând salarii, indemnizaţii, sume compensatorii acordate în condiţiile legii, cu ocazia încetării contractului individual de muncă sau a mandatului personalului cu funcţii de conducere şi persoanelor care au calitatea de director/membru în consiliul de administraţie/supraveghere/directorat.
Art. 5 – Limitarea adaosului comercial
(1) Adaosul comercial maxim permis este:
- a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energiei electrică și traderului de gaze naturale;
- b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali.
Art. 6 – Obligații de raportare și transparență
(1) Operatorii economici au obligația de a raporta lunar Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei:
- a) prețul mediu de achiziție realizat al energiei electrice și/sau gazelor naturale;
- b) prețul mediu de transfer intern între portofoliile proprii, în cazul operatorilor care desfășoară atât activități de producere, cât și de furnizare și/sau comercializare/trading;
- c) istoricul prețurilor de transfer intern practicate în ultimele 6 luni calendaristice.
- d) costurile operaționale menționate la Art. 4;
- e) nivelul adaosului comercial aplicat, exprimat atât procentual, cât și în lei/MWh.
(2) Documentele justificative se păstrează pentru o perioadă de 5 ani.
(3) Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită, în continuare, ANRE aprobă prețul de transfer declarat de operatorii economici în baza analizei prețurilor de transfer intern practicate în ultimele 6 luni calendaristice, precum și prin raportare la condițiile de piață, în scopul prevenirii transferurilor artificiale de costuri.
(4) ANRE monitorizează continuu datele raportate de operatorii economici și elaborează rapoarte lunare privind evoluția prețurilor, costurilor și adaosurilor comerciale din sectorul energetic.
(5) Rapoartele prevăzute la alin. (4), precum și orice informații relevante rezultate din activitatea de monitorizare, se transmit Ministerului Energiei, la cerere sau lunar, în vederea fundamentării planului de măsuri prevăzut la art. 9.
Art. 7 – Control și sancțiuni
(1) Nerespectarea prevederilor art. 5, 6 și 10 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală realizată din activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(2) Vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading, în scopul vădit de a creste prețul, se sancționează de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, cu amenda de 5% din cifra de afaceri.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se fac de către reprezentaţii împuterniciţi ai Autorității Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
(4) În cazul săvârșirii repetate a contravenției, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei dispune retragerea licenței.
(5) Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea de cel puţin două ori a aceleiaşi fapte contravenţionale, în decursul a 30 de zile consecutive.
(6) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată din activitatea licenţiată, în anul financiar anterior sancţionării faptei. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată. Dacă contravenientul este persoană juridică nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta va fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 100.000 lei la 1.000.000 lei.
(7) Prin vânzare succesivă se înțelege realizarea a cel puțin două tranzacții consecutive având ca obiect aceleași cantități de energie electrică sau gaze naturale între operatori economici diferiți sau afiliați.
(8) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. a), precum şi ale art. 28 alin. (1) şi art. 29 din respectiva ordonanţă de urgență. Contravenientul achită amenda stabilită prin procesul-verbal în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, agentul constatator făcând menţiune despre acest termen în procesul-verbal.
Art. 8 – Destinația sumelor rezultate din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență
(1) Sumele reprezentând diferența dintre adaosul comercial practicat și nivelurile maxime permise de la art. 4 alin. (2), precum și sumele rezultate din aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe se virează la bugetul administrat de Ministerul Energiei, în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului Energiei și al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu prioritate pentru finanțarea măsurilor de sprijin destinate consumatorilor vulnerabili și pentru măsuri menite să reducă impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor finali.
Art. 9 – Durata aplicării
(1) Prezenta ordonanță intră în vigoare de la 1 aprilie 2026 și se aplică până la data de 31 martie 2027.
(2) Ministerul Energiei, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Consiliul Concurenței și cu alte autorități publice relevante, elaborează și prezintă Guvernului, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, printr-un memorandum elaborat în acest scop, un plan de măsuri destinat identificării și eliminării cauzelor structurale care au determinat necesitatea intervenției asupra marjelor comerciale din activitățile de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale.
(3) Planul de măsuri prevăzut la alin. (2) include, după caz, propuneri de reforme legislative, măsuri de creștere a transparenței pieței, consolidarea mecanismelor concurențiale și instrumente de monitorizare a formării prețurilor pe lanțul de comercializare.
Art. 10 – Dispoziții tranzitorii
(1) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor contractelor de comercializare en-gros și de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale, aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, numai pentru livrările și/sau consumul realizate după această dată, fără a afecta drepturile și obligațiile părților deja executate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Pentru contractele de comercializare en-gros și de furnizare aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, operatorii economici au obligația de a asigura, pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanțe, încadrarea în nivelurile maxime ale adaosului comercial prevăzute la art. 5, prin ajustarea componentei comerciale, fără modificarea componentelor reglementate și fără includerea unor costuri care nu sunt recunoscute potrivit art. 4.
(3) În situația în care un contract aflat în derulare conține clauze care permit ajustări automate, respectiv indexări ale prețului, aplicarea acestor clauze se realizează cu respectarea prevederilor art. 5, astfel încât adaosul comercial rezultat să nu depășească nivelurile maxime aplicabile.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN”
Documentele atașate inițial de Ministerul Energiei:
OUG_Furnizare_04_Feb_clean
Nota_de_fundamentare_furnizare_ex1_clean_04_Feb