Horoscop Berbec 5 februarie 2026

Azi alegi să nu spui ceva, și faci foarte bine. Impulsivitatea specifică Berbecului este ținută în frâu, iar tăcerea îți oferă putere.

Nu datorezi nimănui explicații. Spre seară, vei simți un control interior care îți întărește încrederea.

Horoscop Taur 5 februarie 2026

Se încheie o teamă care părea permanentă. Taurii pot ieși dintr-un cerc de gânduri repetitive și descoperă că lucrurile nu sunt atât de rigide pe cât păreau.

Ziua aduce o senzație de ușurare și deschidere spre iertare și acorduri stabile.

Horoscop Gemeni 5 februarie 2026

Alegi liniștea în locul agitației. Deși ești obișnuit să faci pe plac tuturor, azi îți încetinești ritmul. Rezultatele vin tocmai din această pauză.

Nu trebuie să urmezi programul altcuiva ca să funcționezi eficient.

Horoscop Rac 5 februarie 2026

Pentru o dată, nu mai reiei o conversație la nesfârșit în mintea ta. Ai spus ce era de spus și e suficient.

Claritatea înlocuiește analiza excesivă, iar pacea vine din faptul că nu mai porți trecutul cu tine.

Horoscop Leu 5 februarie 2026

Trasezi o limită clară, fără dramă. Spui „nu” cu calm și fără vinovăție. Este un act de respect față de tine.

Curajul tău se vede tocmai în această fermitate liniștită.

Horoscop Fecioară 5 februarie 2026

Îți retragi energia dintr-o situație dezechilibrată. Nu mai încerci să repari totul.

Investițiile tale merg doar acolo unde există reciprocitate. Astfel, nu te mai simți singur în efort.

Horoscop Balanță 5 februarie 2026

Tăcerea ta spune tot. De obicei, ești mediatorul prin cuvinte, dar azi prezența calmă este suficientă.

Nu te retragi, ci oferi spațiu. Iar acest lucru poate avea un efect vindecător.

Horoscop Scorpion 5 februarie 2026

Aștepți și înveți că asta nu înseamnă slăbiciune. Nu forțezi lucrurile.

Ceva se așază în profunzime. Răbdarea îți reface forța și îți confirmă controlul interior.

Horoscop Săgetător 5 februarie 2026

Ignori distragerile obișnuite și te simți surprinzător de bine.

Ziua se încheie cu o stare de liniște și claritate mentală. Redescoperi ce înseamnă să fii prezent, fără să fugi nicăieri.

Horoscop Capricorn 5 februarie 2026

Renunți la o obligație care te ținea pe loc. Decizia pare neînsemnată, dar efectul este eliberator.

Ziua devine mai ușoară, iar tu simți că ai făcut loc pentru ceva mai bun.

Horoscop Vărsător 5 februarie 2026

Refuzi politicos ceva și e suficient. Îți recapeți energia și îți simplifici ritmul.

Descoperi că nu tot ce te solicita zilnic merita, de fapt, atenția ta.

Horoscop Pești 5 februarie 2026

Azi îți canalizezi energia spre un lucru precis și îl duci la bun sfârșit. Simplu, clar, realizabil.

Un pas mic îți aduce liniște și îți adună gândurile. La finalul zilei simți că ai fost implicat, nu doar pe fugă.

Georgescu solicită și desecretizarea ședințelor CSAT și CCR de dinaintea zilei de 6 decembrie.

În contextul apariției raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, care pune sub semnul întrebării anularea alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu cere ca alegerile să fie reorganizate.

Călin Georgescu și Elena Lasconi ar fi urmat să se confrunte în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Scrutinul a fost anulat în decembrie 2024.

Acum, după apariția raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, Georgescu cere ca alegerile prezidențiale să fie reorganizate. El solicită ca ședințele CSAT și CCR, de dinaintea zilei de 6 decembrie, să fie desecretizate.

„Singura soluție corectă este întoarcerea la vot”

„Singura soluție corectă este întoarcerea la vot în mod cinstit și democratic. România nu poate merge mai departe fără ca poporul să fie din nou întrebat și respectat”, a declarat Georgescu la Realitatea TV.

„Noi avem o datorie sfântă față de această țară și față de copiii noștri. Cu credință în Dumnezeu, România va fi păstrată dreaptă, demnă și prosperă. Alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare anticipate”, a adăugat el.

„Adevărul ne aparține și el așteaptă”

„Nu trebuie să dai ocolul Pământului ca să vezi că este rotund. Evident că ne vom apăra dreptul, însă toate la vremea lor. Lucrurile se fac cu chibzuință, așezat, calm, relaxat. Adevărul ne aparține și el așteaptă, minciuna s-a grăbit și se grăbește în continuare”, a conchis Georgescu.

Lipsa acută de vaccinuri forțase oprirea în 2022. Aprovizionarea anuală s-a dublat: de la 35 de milioane de doze în 2022 la aproape 70 de milioane în 2025, notează AFP.

Aprovizionarea cu vaccinuri împotriva holerei este suficient de mare pentru a relua campaniile preventive după trei ani. Organizația Mondială a Sănătății și partenerii săi au anunțat miercuri vestea.

Lipsa acută de vaccinuri pe fondul creșterii cazurilor a forțat oprirea imunizării preventive în 2022. Strategia a trecut la o singură doză, în loc de cele două obișnuite în urgențe.

OMS, UNICEF și alianța Gavi au anunțat că aprovizionarea a crescut. Este acum „la un nivel suficient pentru a permite reluarea campaniilor preventive care salvează vieți”.

„Acum suntem într-o poziție mai puternică”

„Lipsa globală de vaccinuri ne-a obligat să reacționăm la epidemii, în loc să le prevenim. Acum suntem într-o poziție mai puternică”, a declarat șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Mozambic a fost prima țară care a reluat campaniile. Țara se confruntă cu o epidemie de holeră și cu inundații care au afectat peste 700.000 de persoane. Inundațiile au avariat sistemele de alimentare cu apă. Riscul de holeră a crescut și mai mult.

20 de milioane de doze distribuite

O primă alocare de 20 de milioane de doze este distribuită în trei țări. Aproximativ 3,6 milioane de doze sunt livrate în Mozambic. În Republica Democratică Congo ajung 6,1 milioane. Restul de 10,3 milioane merg în Bangladesh.

Lanțul de aprovizionare se îmbunătățește. O doză va rămâne standardul pentru răspunsul la epidemii, deocamdată. Dozele sunt finanțate de Gavi. UNICEF le achiziționează și le livrează țărilor.

Ce este holera

Holera este o infecție intestinală acută. Se răspândește prin alimente și apă contaminate cu bacteria vibrio cholerae. Adesea provine din fecale. Provoacă diaree severă, vărsături și crampe musculare.

Holera poate ucide în câteva ore dacă nu este tratată. Poate fi tratată cu rehidratare orală simplă și antibiotice pentru cazurile mai severe.

Șefa UNICEF, Catherine Russell, spune că vaccinarea ar proteja copiii. „Trebuie să fie însoțită de alte eforturi, inclusiv un acces mai bun la apă potabilă și servicii de salubritate de bază”, a adăugat ea.

Cifre alarmante în 2025

Peste 600.000 de cazuri de holeră sau diaree acută apoasă au fost raportate la OMS anul trecut. Aproape 7.600 de decese au fost înregistrate. 33 de țări au raportat cazuri. Cifrele reale vor fi mai mari.

Cazurile globale au crescut în fiecare an începând cu 2021. Apoi au scăzut în 2025. Cu toate acestea, numărul deceselor a continuat să crească.

Din octombrie 2022, au fost aprobate cereri din 27 de țări pentru campanii de urgență. Dozele au ajuns la aproape 139 de milioane de persoane.

Aprovizionarea globală anuală cu vaccinuri orale s-a dublat. A crescut de la 35 de milioane de doze în 2022 la aproape 70 de milioane în 2025.

„Mulțumesc EUBiologics, în prezent singurul producător care fabrică vaccinuri la scara necesară”, a declarat Tedros. El îi îndemn pe alții să intre în acest domeniu vital.

Ministerul Energiei a propus – cel puțin conform proiectului de OUG publicat și salvat de reporterul Mediafax înainte de a fi retras de pe site – ca furnizorii și traderii de energie electrică să fie obligați să aplice adaosuri comerciale în limitele maxime stabilite de stat, începând din 1 aprilie – când expiră actuala schemă de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale și expiră actualul mecanism de acordare a tichetului de 50 de lei lunar pentru factura la energie a românilor cu venituri mici, care va fi prelungit cu un alt cadru de implementare până la finalul anului, și până la 31 martie 2027.

Proiectul de OUG, care este detaliat pe șase pagini, și nota de fundamentare, au fost publicate și descărcate de reporterul Mediafax pe site-ul Ministerului Energiei, miercuri seara, în contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind viitorul plafonării.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul vizează o ieșire treptată din schema de plafonare și compensare a prețului la gaze, care expiră oficial pe 31 martie, cu menținerea unei forme de susținere a consumatorilor casnici prin introducerea unui „preț administrat” până în 2027. Un argument avansat de șeful Executivului este că acesta va fi anul în care România este așteptată să aibă resurse suplimentare de gaze, odată cu startul producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea determina reducerea prețurile.

Potrivit declarațiilor de miercuri seara ale premierului, această măsură înseamnă că statul va reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor, iar prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.

„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă”, a amintit șeful Executivului.

Ce prevede proiectul retras

Spre deosebire de declarațiile premierului, proiectul nu face referire la producători, dar include și piața energiei electrice.

În esență, prin acest act normativ ar urma să se impună un adaos comercial de 3% pentru activitățile de comercializare en-gros și  5% pentru activitățile de furnizare către consumatorii finali, pentru 12 luni.

Potrivit notei de fundamentare, de asemenea retrasă, proiectul de act normativ este inițiat de Ministerul Energiei, în vederea asigurării funcționării corecte a pieței energiei electrice și a gazelor naturale, protejării consumatorilor finali și limitării distorsiunilor generate de practicile comerciale nejustificate în lanțul de comercializare și furnizare.

„Inițiativa are la bază evoluțiile recente ale celor două piețe, care evidențiază creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție. Astfel, pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat de furnizare a crescut de la aproximativ 482 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la circa 922 lei/MWh în perioada corespunzătoare din 2025, respectiv o majorare de aproape 91%”, arată documentul.

Potrivit inițiatorilor, în mod similar, pe piața gazelor naturale, prețul mediu de vânzare către clienții finali a crescut de la aproximativ 97 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la peste 196 lei/MWh în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100%, în condițiile menținerii unei structuri relativ stabile a producției interne.

„Proiectul urmărește corectarea disfuncționalităților structurale manifestate prin extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit decisiv la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, inițiatorii susțin că măsura nu este discriminatorie, nu are costuri pentru buget, nu poate fi considerată ajutor de stat și nu afectează principiile economiei de piață.

„Intervenția vizează exclusiv componenta comercială a prețului final, respectiv marjele practicate în activitățile de comercializare și furnizare, cu scopul restabilirii unei corelări echilibrate între prețurile finale și costurile reale din sector. Prin limitarea adaosurilor comerciale excesive se urmărește creșterea transparenței în formarea prețurilor, reducerea presiunii asupra consumatorilor finali și diminuarea necesității intervențiilor bugetare de tip plafonare și compensare”, se explică în document.

Potrivit notei de fundamentare, acesta trebuie avizat de  Consiliul Legislativ – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Legislativ de către Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliului Concurenței, Curtea de Conturi și se solicită punctul de vedere al următoarelor instituții publice, autorități și entități implicate: –   Ministerul Afacerilor Externe,  Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

Restanțele statului față de furnizori

De amintit că statul are că statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, și, din informațiile recente ale Mediafax, oficialii promit includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.

Mai concret, statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.

Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.

Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.

Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.

Proiectul integral de OUG, înainte de retragerea de pe site

„ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale

Având în vedere evoluțiile recente și persistente ale piețelor energiei electrice și gazelor naturale din România, caracterizate prin creșteri semnificative și nejustificate ale prețurilor finale suportate de consumatori, care nu reflectă în mod direct și proporțional costurile reale de producție, transport și distribuție, fiind determinate într-o măsură semnificativă de aplicarea unor adaosuri comerciale cumulative și disproporționate în activitățile de comercializare și furnizare,

Ținând seama de faptul că aceste practici afectează grav capacitatea de plată a consumatorilor casnici și non-casnici, generează distorsiuni semnificative ale mecanismelor concurențiale, reduc competitivitatea economiei naționale și amplifică riscul de sărăcie energetică, cu consecințe sociale importante,

Luând în considerare că nivelul ridicat al prețurilor finale este determinat în principal de extinderea marjelor comerciale insuficient reglementate aplicate pe lanțul de comercializare, în absența unor mecanisme temporare de control adaptate contextelor de volatilitate accentuată a pieței,

Având în vedere că măsurile existente de plafonare și compensare a prețurilor implică un impact bugetar semnificativ și nu abordează cauza structurală a creșterii prețurilor, respectiv formarea necontrolată a adaosurilor comerciale în activitățile de comercializare și furnizare,

Ținând seama de necesitatea instituirii unei intervenții limitate în timp, proporționale și nediscriminatorii, care să nu afecteze prețul energiei electrice și al gazelor naturale ca marfă și nici tarifele reglementate de transport și distribuție, vizând exclusiv marjele comerciale aplicate în activitățile de comercializare și furnizare,

Constatând caracterul excepțional al dezechilibrelor de piață generate de volatilitatea accentuată a prețurilor și de comportamente comerciale care afectează interesul public,

Întrucât menținerea cadrului actual conduce la agravarea imediată a efectelor economice și sociale negative, cu impact direct asupra nivelului de trai al populației, stabilității piețelor energetice și securității energetice naționale,

Se impune adoptarea de urgență a unor reglementări prin ordonanță de urgență care să instituie un mecanism temporar, clar și predictibil de limitare a adaosului comercial aplicat activităților de comercializare și furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, în vederea protejării consumatorilor finali, asigurării funcționării corecte a piețelor de energie electrică și gaze naturale, menținerii competitivității economiei naționale și prevenirii consecințelor negative asupra consumatorilor finali,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:

Art. 1 – Obiectul reglementării

Prezenta ordonanță de urgență instituie un mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, în scopul protejării consumatorilor și asigurării funcționării corecte și transparente a sectorului de energie, aplicabil în perioada stabilită potrivit art. 9.

Art. 2 – Domeniul de aplicare

(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică operatorilor economici care dețin o licență valabilă pentru desfășurarea:

1. a) activității traderului de energiei electrică;
2. b) activității traderului de gaze naturale;
3. c) activității de furnizare de energie electrică;
4. d) activității de furnizare de gaze naturale.

(2) Sunt exceptați de la aplicarea prezentei ordonanțe de urgență:

1. a) producătorii de energie electrică;
2. b) producătorii de gaze naturale;
3. c) operatorii de transport și operatorii de distribuție din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, pentru activitățile reglementate potrivit legii.

(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin operatori economici se înțeleg persoanele juridice și/sau fizice licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară una dintre activitățile prevăzute la alin. (1).

Art. 3 – Definiția adaosului comercial

În sensul prezentei ordonanțe, adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare practicat pentru energia electrică sau gazele naturale, după caz, și suma cumulată a:

1. a) prețului mediu de achiziție realizat, respectiv a prețului mediu de achiziție al energiei electrice sau al gazelor naturale, inclusiv, după caz, prețul mediu de transfer între portofolii proprii sau între entități afiliate;
2. b) costurilor operaționale recunoscute potrivit art. 4.

Art. 4 – Costuri operaționale

(1) Sunt recunoscute exclusiv următoarele categorii de costuri, în măsura în care sunt justificate, documentate și direct atribuibile activității de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale:

1. a) costuri de echilibrare, în limita a 5% aplicabilă portofoliului de clienți finali, respectiv costuri de profilare, în limita a 15%, raportat la cel mai mic preț dintre prețul mediu ponderat orar înregistrat pe PZU și prețul livrării în bandă avut în vedere de către furnizor la momentul încheierii contractului cu clienții finali;
2. b) costuri de tranzacționare și administrare a contractelor;
3. c) costuri de facturare, sisteme informatice și activități de relații cu clienții;
4. d) costuri financiare direct aferente achiziției energiei electrice/gazelor naturale, inclusiv costuri cu garanțiile, liniile de credit și instrumentele de acoperire a riscului;
5. e) costuri cu personalul direct implicat în activitățile de furnizare și comercializare, inclusiv salarii, contribuții sociale și alte drepturi salariale;
6. f) costuri cu spațiile utilizate pentru desfășurarea activității, inclusiv chirii, utilități, mentenanță.

(2) Prin drepturi salariale, în sensul alin. (1) lit.e) se întelege salarii, indemnizaţii sau sume compensatorii acordate angajaţilor, cu ocazia pensionării, în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă sau când există un program de restructurare aprobat; nu sunt incluse cheltuielile reprezentând salarii, indemnizaţii, sume compensatorii acordate în condiţiile legii, cu ocazia încetării contractului individual de muncă sau a mandatului personalului cu funcţii de conducere şi persoanelor care au calitatea de director/membru în consiliul de administraţie/supraveghere/directorat.

Art. 5 – Limitarea adaosului comercial

(1) Adaosul comercial maxim permis este:

1. a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energiei electrică și traderului de gaze naturale;
2. b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali.

Art. 6 – Obligații de raportare și transparență

(1) Operatorii economici au obligația de a raporta lunar Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei:

1. a) prețul mediu de achiziție realizat al energiei electrice și/sau gazelor naturale;
2. b) prețul mediu de transfer intern între portofoliile proprii, în cazul operatorilor care desfășoară atât activități de producere, cât și de furnizare și/sau comercializare/trading;
3. c) istoricul prețurilor de transfer intern practicate în ultimele 6 luni calendaristice.
4. d) costurile operaționale menționate la Art. 4;
5. e) nivelul adaosului comercial aplicat, exprimat atât procentual, cât și în lei/MWh.

(2) Documentele justificative se păstrează pentru o perioadă de 5 ani.

(3) Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită, în continuare, ANRE aprobă prețul de transfer declarat de operatorii economici în baza analizei prețurilor de transfer intern practicate în ultimele 6 luni calendaristice, precum și prin raportare la condițiile de piață, în scopul prevenirii transferurilor artificiale de costuri.

(4) ANRE monitorizează continuu datele raportate de operatorii economici și elaborează rapoarte lunare privind evoluția prețurilor, costurilor și adaosurilor comerciale din sectorul energetic.

(5) Rapoartele prevăzute la alin. (4), precum și orice informații relevante rezultate din activitatea de monitorizare, se transmit Ministerului Energiei, la cerere sau lunar, în vederea fundamentării planului de măsuri prevăzut la art. 9.

Art. 7 – Control și sancțiuni

(1) Nerespectarea prevederilor art. 5, 6 și 10 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală realizată din activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) Vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading, în scopul vădit de a creste prețul, se sancționează de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, cu amenda de 5% din cifra de afaceri.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se fac de către reprezentaţii împuterniciţi ai Autorității Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

(4) În cazul săvârșirii repetate a contravenției, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei dispune retragerea licenței.

(5) Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea de cel puţin două ori a aceleiaşi fapte contravenţionale, în decursul a 30 de zile consecutive.

(6) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată din activitatea licenţiată, în anul financiar anterior sancţionării faptei. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată. Dacă contravenientul este persoană juridică nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta va fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 100.000 lei la 1.000.000 lei.

(7) Prin vânzare succesivă se înțelege realizarea a cel puțin două tranzacții consecutive având ca obiect aceleași cantități de energie electrică sau gaze naturale între operatori economici diferiți sau afiliați.

(8) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. a), precum şi ale art. 28 alin. (1) şi art. 29 din respectiva ordonanţă de urgență. Contravenientul achită amenda stabilită prin procesul-verbal în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, agentul constatator făcând menţiune despre acest termen în procesul-verbal.

Art. 8 – Destinația sumelor rezultate din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență

(1) Sumele reprezentând diferența dintre adaosul comercial practicat și nivelurile maxime permise de la art. 4 alin. (2), precum și sumele rezultate din aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe se virează la bugetul administrat de Ministerul Energiei, în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului Energiei și al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu prioritate pentru finanțarea măsurilor de sprijin destinate consumatorilor vulnerabili și pentru măsuri menite să reducă impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor finali.

Art. 9 – Durata aplicării

(1) Prezenta ordonanță intră în vigoare de la 1 aprilie 2026 și se aplică până la data de 31 martie 2027.

(2) Ministerul Energiei, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Consiliul Concurenței și cu alte autorități publice relevante, elaborează și prezintă Guvernului, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, printr-un memorandum elaborat în acest scop, un plan de măsuri destinat identificării și eliminării cauzelor structurale care au determinat necesitatea intervenției asupra marjelor comerciale din activitățile de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale.

(3) Planul de măsuri prevăzut la alin. (2) include, după caz, propuneri de reforme legislative, măsuri de creștere a transparenței pieței, consolidarea mecanismelor concurențiale și instrumente de monitorizare a formării prețurilor pe lanțul de comercializare.

Art. 10 – Dispoziții tranzitorii

(1) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor contractelor de comercializare en-gros și de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale, aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, numai pentru livrările și/sau consumul realizate după această dată, fără a afecta drepturile și obligațiile părților deja executate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Pentru contractele de comercializare en-gros și de furnizare aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, operatorii economici au obligația de a asigura, pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanțe, încadrarea în nivelurile maxime ale adaosului comercial prevăzute la art. 5, prin ajustarea componentei comerciale, fără modificarea componentelor reglementate și fără includerea unor costuri care nu sunt recunoscute potrivit art. 4.

(3) În situația în care un contract aflat în derulare conține clauze care permit ajustări automate, respectiv indexări ale prețului, aplicarea acestor clauze se realizează cu respectarea prevederilor art. 5, astfel încât adaosul comercial rezultat să nu depășească nivelurile maxime aplicabile.

PRIM-MINISTRU

ILIE-GAVRIL BOLOJAN”

Documentele atașate inițial de Ministerul Energiei:

OUG_Furnizare_04_Feb_clean

Nota_de_fundamentare_furnizare_ex1_clean_04_Feb

AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”.

„Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul.

Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?”

Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”.

Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că negocierile nucleare sunt programate pentru vineri în Muscat, notează AFP.

Iranul a declarat miercuri că negocierile cu Statele Unite vor continua conform planului la sfârșitul acestei săptămâni. Președintele Donald Trump a exercitat presiuni asupra liderului suprem al Teheranului, afirmând că acesta ar trebui să fie „foarte îngrijorat”.

Au apărut îndoieli cu privire la soarta negocierilor, după ce miercuri dimineață a fost publicat un raport potrivit căruia negocierile se destramă. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor petrolului și la intensificarea așteptărilor privind o acțiune militară a SUA.

Negocierile vor avea loc vineri în Oman

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile nucleare sunt programate acum pentru vineri, în Oman. Diplomații au declarat anterior că întâlnirea va avea loc în Turcia.

„Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să se desfășoare în Muscat”, a declarat Araghchi pe X. El a mulțumit Omanului „pentru că a făcut toate aranjamentele necesare”. Nu a existat o confirmare imediată din partea Statelor Unite.

Trump: „Ar trebui să fie foarte îngrijorat”

Trump, care a consolidat puternic prezența militară americană în regiune, a continuat să exercite presiuni asupra ayatollahului Ali Khamenei.

„Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, a declarat Trump într-un interviu acordat NBC News. „După cum știți, ei negociază cu noi”.

Trump a mai spus că Iranul avea în vedere o nouă instalație nucleară după atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene. „Se gândeau să înceapă o nouă instalație într-o altă parte a țării”, a declarat Trump. ”Am aflat despre asta și le-am spus că, dacă vor face asta, le vom face lucruri foarte rele”.

Rubio: „Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Statele Unite sunt gata să se întâlnească cu Iranul în această săptămână. El a insistat că discuțiile trebuie să vizeze programele nucleare și de rachete.

„Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”, a declarat Rubio reporterilor, fără a confirma însă o întâlnire vineri. „Dacă se răzgândesc, nu avem nimic împotriva”.

Iranul se află sub o presiune crescândă din cauza protestelor și a campaniei de bombardamente israeliene de anul trecut. Iranul a pierdut, de asemenea, aliați regionali cheie odată cu degradarea severă a Hezbollahului libanez de către Israel și căderea veteranului președinte sirian Bashar al-Assad.

Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024.

„În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul.

Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

Iată ce arată raportul cu referire directă la România:

„De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024.

Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.

Potrivit premierului, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 ar urma să existe o perioadă cu preț administrat la gaze pentru toți consumatorii casnici, astfel încât tariful să rămână stabil pe tot parcursul anului. Pentru celelalte categorii de consumatori, Bolojan a indicat că plafonul nu ar mai urma să se aplice.

„Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna în perioadele când avem ger. Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârșitul lunii martie, și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici”, a declarat premierul.

Proiectul Neptun Deep reprezintă o investiție de 4 miliarde de euro, la care contribuie în mod egal partenerii Romgaz, deținută de statul român, prin Ministerul Energiei, în proporție de 70,5%, OMV Petrom, operator, controlată de grupul omonim de la Viena și la care statul, tot prin Ministerul Energiei, care deține 20,69% din acțiuni. Producția totală anuală va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi.

Startul producției de gaze naturale din Neptun Deep, implicit creșterea ofertei pe piață, ar putea avea un impact asupra prețurilor, într-un context în care intervine si interdicția asupra gazului rusesc, a confirmat Franck Neel, membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de gaze și energie, miercuri, la întrebarea reporterului Mediafax în cadrul conferinței de presă online de prezentare a rezultatelor anuale pereliminare.

Potrivit declarațiilor de miercuri seara ale premierului, această măsură înseamnă că vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor, iar prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.

„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă”, a amintit șeful Executivului.

Stocare mai mare de energie și rol pentru Mintia și Iernut din 2027

În același context, premierul a spus că executivul urmărește întărirea sistemului energetic și creșterea capacităților de stocare, anunțând că va „pune presiune pe Hidroelectrica” în acest sens.

„Este important să ne creștem capacitățile de stocare, vom pune presiune pe Hidroelectrica”, a afirmat Bolojan.

El a menționat și rolul centralelor de la Mintia și Iernut – cu o capacitate de producție instalată de peste 2.100 MW – în echilibrarea sistemului energetic național, susținând că acestea vor ajuta, din 2027, la valorificarea resursei suplimentare de gaz din Marea Neagră.

„Centralele de Mintia și Iernut vor echilibra sistemul energetic național și pun în valoare din 2027 resursa suplimentară de gaz din Marea Neagră”, a spus premierul.

Liberty Galați, vizat ca obiectiv strategic

Premierul a mai anunțat că Guvernul își propune să declare Combinatul Liberty de la Galați drept obiectiv de importanță strategică, fără a detalia în acest moment pașii administrativi sau implicațiile măsurii.

„Combinatul Liberty de la Galați ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanță strategică”, a precizat Bolojan.

Restanțele statului față de furnizori

De amintit că statul are că statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, și, din informațiile recente ale Mediafax, oficialii promit includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.

Mai concret, statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.

Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.

Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.

Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.

Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.

Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.

În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:

• Procurorii vor o nouă procedură de numire a șefilor marilor Parchete

Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.

• Mandatele șefilor de mari parchete să se prelungească de la 3 la 5 ani

S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

• Fiecare șef de mare parchet să aibă un singur mandat. Poate chiar de 6 ani

De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.

Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).

• Mai multă independență față de politic

În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.

• Avizul CSM pe numiri să nu mai fie formal

Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.

De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

• DNA să își reia competența pe investigarea magistraților

În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.

Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.

Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.

• Promovarea magistraților să se realizeze prin examen scris, tip grilă

Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.

Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.

Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.

• Revenirea la colegiile de conducere pentru ca puterea să nu se mai concentreze excesiv la nivelul conducerii instanței sau parchetului

Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.

• Concurs sau examen pentru numirea procurorilor generali adjuncți ai parchetelor de pe lângă curți de apel și a prim–procurorilor adjuncți ai parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale

S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.

• Modificarea condițiilor privind delegarea judecătorilor și procurorilor

În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.

Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.

Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.

• Modificarea criteriilor de admitere în magistratură, formarea inițială a magistraților și condiția de vechime pentru promovare în funcții de conducere și execuție

S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.

• Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii

În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.

• Crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public

S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.

• Asigurarea dreptului la liberă exprimare al magistraților

În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare

• Implementarea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la acțiunea disciplinară exercitată față de magistrați

În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror

• Procurorii au și propuneri cu privire la legislația penală și procesual penală

În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:

a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).

b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.

c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.

d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.

Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.

Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.

Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.

Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție  – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.

„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.

Premierul a declarat că energia este una dintre prioritățile Guvernului, iar consolidarea sectorului energetic este esențială pentru stabilitatea economică. În acest context, Executivul va pune presiune pe Hidroelectrica pentru a-și crește capacitățile de stocare.

„Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica. Ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 MW. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare MW în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei”, a spus Bolojan.

Potrivit premierului, stocarea energiei contribuie la echilibrarea mixului energetic, prin utilizarea surplusului din timpul zilei și reducerea achizițiilor scumpe de energie la vârfurile de consum din cursul serii.

Finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut

În paralel, Guvernul mizează în acest an pe finalizarea a două proiecte majore pe gaz: centrala de la Mintia și centrala de la Iernut.

„Anul acesta trebuie să susținem terminarea a două proiecte importante pe gaz. Este vorba de centrala de la Mintia, unde mâine dimineață voi avea o întâlnire cu investitorii, și de cea de la Iernut. Cele două centrale echilibrează sistemul energetic național”, a precizat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste investiții sunt cu atât mai importante în condițiile în care România a închis centralele pe cărbune și se pregătește să valorifice, din 2027, gazele din Marea Neagră.

Combinatul Liberty Galați

Un alt subiect abordat a fost situația Combinatului Liberty Galați, pe care Guvernul intenționează să îl declare obiectiv de importanță strategică.

„Ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanță strategică pentru a putea demara o procedură de licitație internațională pentru preluarea lui și pentru a asigura siguranța combinatului în lunile următoare și plățile pentru oamenii care sunt acolo în așa fel încât să nu ne pierdem angajații.”, a spus premierul.

Potrivit acestuia, schemele de sprijin pentru combinat vor fi adoptate săptămâna viitoare, în consultare cu Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.

În ceea ce privește plafonarea prețului la gaze, Bolojan a explicat că Guvernul trebuie să facă pași spre liberalizare, dar fără a expune populația la creșteri necontrolate de preț.

„De asemenea, un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de un posibil puseu de inflație, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger”.

Liberalizarea pieței

El a precizat că anul 2027, când România va avea supraproducție de gaz, va fi un moment mai potrivit pentru liberalizarea pieței.

„Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie anul acesta, sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici”.

Premierul a explicat că prețul administrat se va aplica pe tot lanțul, de la producători la distribuitori și furnizori, și va rămâne stabil pe tot parcursul anului pentru consumatorii casnici și pentru gazele utilizate la producerea energiei termice:

„Înseamnă că vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul de la producători la transportatori, la distribuitori și la furnizori. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii gaznici și pentru toate cetele, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice”.

Bolojan a subliniat că pentru celelalte activități economice nu va exista plafon, dar majoritatea consumatorilor achiziționează deja gaze la prețuri sub plafon. În acest fel, statul protejează populația fără a angaja cheltuieli suplimentare.