Biroul coordonat de șefa serviciilor de informații ale SUA (ODNI), Tulsi Gabbard, a desfășurat în 2025 o investigație asupra securității sistemelor electronice utilizate la alegerile locale și teritoriale din Puerto Rico. Potrivit Reuters, verificările au analizat acuzații privind posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electorale.

https://www.reuters.com/world/americas/us-spy-chiefs-office-investigated-voting-machines-puerto-rico-2026-02-04/

Operațiunea a fost realizată împreună cu FBI și a urmărit verificarea vulnerabilităților tehnice ale infrastructurii electorale. Ancheta nu a identificat însă dovezi clare privind implicarea vreunui stat străin, inclusiv a Venezuelei.

Au fost descoperite breșe de securitate

Analiza a inclus preluarea unor echipamente electronice de vot și copii ale datelor acestora, procedură descrisă drept obișnuită în investigațiile informatice. Comunitatea americană de informații a comunicat că a descoperit probleme serioase de securitate.

„Au fost identificate practici extrem de îngrijorătoare privind securitatea cibernetică și implementarea operațională, care reprezintă un risc semnificativ pentru alegerile din SUA”, a transmis biroul lui Gabbard într-un punct de vedere transmis sursei citate.

Unele vulnerabilități ar fi fost generate de utilizarea unor tehnologii celulare considerate nesigure, precum și de erori software care ar fi putut permite accesul hackerilor la sisteme esențiale.

Teorii despre fraude electorale susținute de Trump

Investigația a fost declanșată inițial pentru a verifica afirmații potrivit cărora autoritățile venezuelene ar fi putut încerca să compromită procesul electoral. Acuzațiile nu au fost confirmate public.

Preocupările legate de fraudarea alegerilor sunt alimentate în continuare de disputele politice din SUA, după ce Donald Trump a susținut în repetate rânduri, fără dovezi, că a pierdut scrutinul din 2020 în fața democratului Joe Biden din cauza unor fraude pe scară largă.

Dispute instituționale în SUA

Investigația a generat îngrijorări în rândul unor experți în securitate națională, care consideră că astfel de chestiuni sunt gestionate în mod tradițional de instituțiile de aplicare a legii, nu de structurile de informații.

Biroul lui Gabbard a respins criticile, argumentând că avea autoritatea legală să examineze posibile interferențe străine și vulnerabilități ale sistemelor electorale. „Având în vedere autoritatea extinsă de coordonare și analiză a informațiilor legate de securitatea electorală, ODNI a examinat sistemele electronice de vot utilizate în alegerile din Puerto Rico”, a transmis instituția.

Doar probleme administrative

Reprezentanți politici din Puerto Rico susțin că dificultățile apărute în procesul electoral au fost cauzate în principal de deficiențe administrative.

„Am avut probleme intens relatate în administrarea alegerilor. Dar toate pot fi atribuite incompetenței și corupției, nu interferenței străine”, a declarat Pablo José Hernández Rivera, parlamentar care reprezintă Puerto Rico în Camera Reprezentanților SUA.

Acuzațiile au vizat suspiciuni privind fraude electorale, manipularea rezultatelor și posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electronice folosite la vot. Puerto Rico este teritoriu american, iar locuitorii săi sunt cetățeni ai Statelor Unite, însă nu pot vota în alegerile prezidențiale și nu au reprezentare cu drept de vot în Congres.

Amenințările digitale, luate în serios

Cazul reflectă preocupările tot mai mari privind protejarea proceselor electorale în fața atacurilor cibernetice și a campaniilor de influență externă, temă relevantă nu doar în Statele Unite, ci și în Europa și în alte democrații occidentale.

Parada Măscăricilor revine în centrul Brașovului, chiar în ziua de 14 februarie. Evenimentul readuce în atenția brașovenilor o veche datină a Șcheilor Brașovului, legată de Lăsata Secului și ritualurile de trecere spre primăvară, precum și cel al intrării în Postul Paștelui.

Obicei legat de începutul sezonului agricol

Tradiția populară spune că oamenii se mascau, făceau zgomot și glume și ieșeau în alai pentru a marca începutul unui nou an agrar și pentru a alunga simbolic iarna. Obiceiul, păstrat de-a lungul generațiilor, marca începutul unui nou ciclu în viața comunității.

Costumați cât mai trăsnit

Parada este o invitație deschisă adresată comunității brașovene de a se costuma și de a redescoperi un obicei local care s-a păstrat în comunitatea șcheiană de-a lungul deceniilor. „Vă poftim costumați cât mai trăsnit”, au transmis organizatorii.

Potrivit organizatorilor, citați de Radio Brașov FM, la finalul manifestării, participanții vor fi „omeniți cu gogoși și cinstiți cu băutură dulce”, după obiceiul locului.

Participare gratuită

Parada este organizată de grupul „Cronicarii Brașovului”, cu sprijinul Centrului Cultural Reduta, ca un gest de recuperare a tradițiilor locale și de întărire a legăturilor din comunitatea brașoveană. Participarea este gratuită, iar evenimentul este deschis tuturor celor care vor să descopere sau să redescopere tradițiile șcheiene.

Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei.

Dispută privind puterile justiției

Potrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului.

Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului.

Guvernul refuză să fie anchetat

Majoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile.

Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism.

Presiune publică pentru stabilirea responsabililor

În Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

Opoziția boicotează comisia propusă de guvern

Guvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului.

În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.

Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.

Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUA

Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.

„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.

Și opoziția poate redacta un raport

În sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.

Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.

Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa

„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.

Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.

Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.

Este vorba de posturile de director general și director financiar pentru care nu au fost găsiți candidații care să îndeplinească toate condițiile în cadrul procedurii anterioare, finalizată cu eșec chiar înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, stabilit de oficialii de la Bruxelles pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă în companiile de stat din energie.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Hidroelectrica, contolată de stat prin Ministerul Energiei, operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Achiziție directă

Cel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării și un portofoliu de peste un milion de cliență, invită companiile din piață să participe la procedura privind atribuirea i de recrutare prestate de un expert   contractului sectorial de servicii având că obiect „Servicii de recrutare prestate de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane care va asista Consiliul de Supraveghere/ Comitetul de Nominalizare și Remunerare în vederea selectării de candidați pentru cele 2 posturi de membru în Directoratul S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., CEO și CFO”, conform Caietului de sarcini datate pe 27 ianuarie, de asemenea publicat pe site-ul companiei și pe SEAP.

Potrivit documentului, procedura aplicată pentru atribuirea contractului este prin achiziție directă cu sursă de finanțare a contractului din fonduri proprii.

Prestatorul trebuie să fie specializat și autorizat în condițiile legii pentru a-și desfășura activitatea în domeniul resurselor umane. Obiectul contractului, respectiv servicii de recrutare, trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator al ofertantului.

Pentru această prestatorul va depune un certificat constatator de la Registrul Comerțului nu mai vechi de 30 de zile la dată depunerii documentului.

Se va desfășura o primă etapă de calificare a ofertanților, pe baza unor criterii de calificare, care sunt prezentate în caietul de sarcini, iar în urma primei etape de calificare vor fi selectați ofertanții care ocupă primele cinci locuri pe baza punctajului rezultat în urmă aplicării criteriilor de calificare.

În situația în care, doi sau mai mulți ofertanți obțin același punctaj în cadrul etapei de calificare și se clasează pe unul din locurile 1 – 5, entitatea contractantă va invita în etapă a două toți candidații clasați pe locurile 1 – 5.

În cazul în care numărul de ofertanți care îndeplinesc criteriile de calificare este mai mic decât trei, entitatea contractantă are dreptul de a opta între a continuă procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidat care îndeplinește/îndeplinesc cerințele solicitate și a anula procedura, în condițiile prevăzute la art. 226 din Legea nr.99/2016. Oferta tehnică și oferta financiară se vor depune după această primă etapă, de către ofertanții selectați în urmă etapei de calificare.

Oferta depusă pentru etapa a doua trebuie să cuprindă propunerea tehnică, propunerea financiară și documentele de calificare solicitate.  Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț.

Potrivit documentului, oferta câștigătoare este oferta admisibilă, rezultată în urmă aplicării criteriului de atribuire. Valoarea totală estimată a achiziției : 145.820 lei fără TVA.

Durata contractul este de 17 luni de la dată semnării contractului de prestări servicii de ambele părți contractante.

„Se va constitui o garanție de bună execuție, numai de către ofertantul declarat câștigător în urmă derulării achiziției directe; în cuantum de 10 % din valoarea contractului, fără TVA, în termen de maxim 5 zile lucrătoare după semnarea contractului sectorial”, potrivit documentelor de achiziție.

Data și ora-limită de depunere ofertei este luni, 9 februarie, ora 16:00.

Ce înseamnă jalonul 121

Îndeplinirea obligațiilor din PNRR, în acest caz numirea unor directori titulari, permitea deblocarea sumelor aferente din cea de-a treia tranșă de plată, în valoare totală de 809,4 milioane de euro, pentru care fondurile care fuseseră suspendate din luna martie.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – era încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax de la Comisia Europeană cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul cu provocări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta”, spunea la acea dată, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Cât ar putea fi „amenda” pentru o poziție de director

Rugat să estimeze cât va fi „penalizarea marginală” pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a detaliat metodologia aplicabilă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus, anterior zilei de 28 noiembrie, când a fost întrebat despre încadrarea în termenul-limită, că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

Bogdan Ivan a evitat atunci să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.

„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul, lăsând astfel să înțeleagă că suma pe care o va pierde România pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale consideră că împrumuturile contractate de stat pentru susținerea consumului nu pot reprezenta o bază solidă pentru economie. „Mă întreb ce au făcut oamenii aceștia cu peste 200 de miliarde de datorie publică. Nu se vede nicăieri”, a spus Georgescu, citat de Gândul.

Georgescu: Totul se joacă pe individualitate

Într-o intervenție la Realitatea TV, miercuri seara, Georgescu a susținut că Europa traversează o criză profundă și că relațiile dintre Statele Unite și spațiul european s-au schimbat, în condițiile în care cooperarea internațională ar fi devenit una strict bazată pe interese, sub influența politicii promovate de Donald Trump.

„Totul se joacă pe individualitate, pe respect reciproc. Trebuie să îți respecți propriul popor, să îl iubești și să îl cinstești. Altfel, este imposibil. Aceste alegeri, din punct de vedere al colaborării, nu se fac la colț de stradă sau la masă. Totul este tranzacțional, impus de Trump”, este de părere fostul candidat la cea mai înaltă funcție în stat.

Georgescu critică împrumuturile pentru consum

Potrivit lui Georgescu, diplomația rămâne esențială, dar depinde de existența unei economii sănătoase. „Fără o economie sănătoasă, nu exiști. O economie nu înseamnă să împrumuți ca să acoperi consumul”, a afirmat el.

Georgescu a avertizat că România se confruntă cu riscul pierderii „continuității istorice” în contextul actualelor provocări economice și geopolitice. „România trebuie să știe ce vrea în acest ultim ceas și să înțeleagă ce poate”, a declarat acesta.

Un amplu studiu suedez, care a urmărit aproape 28.000 de adulți timp de 25 de ani, a identificat o asociere neașteptată între anumite produse lactate integrale și un risc mai scăzut de demență, potrivit ScienceDaily.

Cercetătorii au observat că un consum mai ridicat de brânză și smântână cu conținut integral de grăsimi a fost corelat cu rate mai mici de demență, în special în rândul persoanelor fără risc genetic pentru boala Alzheimer.

Concluziile contrazic decenii de recomandări axate pe produsele cu conținut scăzut de grăsimi (low-fat), dar subliniază importanța contextului și a stilului de viață general.

Concluzii-cheie dintr-o cohortă suedeză urmărită 25 de ani

Studiul a inclus 27.670 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, dintre care peste 3.200 au dezvoltat demență pe parcursul perioadei de monitorizare.

În rândul persoanelor fără gene cunoscute asociate riscului de Alzheimer, consumul a peste 50 de grame de brânză integrală pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de Alzheimer cu 13-17%.

Un aport mai mare de smântână integrală, de peste 20 de grame pe zi, a fost corelat cu o reducere a riscului de demență, între 16-24%.

Important de menționat este că cercetătorii nu au identificat asocieri semnificative pentru lactatele degresate, lapte sau produse lactate fermentate.

Beneficiile observate au fost limitate la anumite grupuri și produse, sugerând o relație selectivă, nu una universală.

De ce rezultatele contrazic recomandările nutriționale tradiționale

Recomandările de sănătate publică au favorizat mult timp lactatele cu conținut scăzut de grăsimi pentru protejarea sănătății cardiovasculare, mai ales pentru că bolile de inimă și demența împart factori de risc comuni, precum hipertensiunea și diabetul.

Totuși, dovezi mai recente sugerează că lactatele integrale nu cresc neapărat riscul cardiovascular, iar consumul de brânză a fost asociat în unele studii cu rate mai scăzute de boli de inimă.

Aceste rezultate completează un număr tot mai mare de cercetări care pun sub semnul întrebării ideea că doar conținutul de grăsimi determină efectele asupra sănătății, mai ales când alimentele sunt integrate într-o dietă variată.

Dieta, stilul de viață și diferențele între populații

Studiul evidențiază și diferențe între populații.

Cercetările din țările asiatice, unde consumul de lactate este în general mai redus, raportează mai frecvent beneficii cognitive, în timp ce rezultatele europene sunt mixte.

De asemenea, participanții care consumau mai multă brânză și smântână integrală în studiul suedez erau, în medie, mai educați, mai puțin predispuși la supraponderalitate și aveau rate mai mici de afecțiuni asociate demenței.

Acest lucru sugerează că asocierile observate pot reflecta, în mare parte, un stil de viață mai sănătos în ansamblu, nu un efect protector direct al lactatelor.

Ce indică, de fapt, dovezile

Cercetătorii au încercat să reducă influența erorilor prin excluderea cazurilor timpurii de demență și prin reanalizarea datelor pe termen lung, însă limitările persistă.

Alimentația a fost auto-raportată, iar efectele de substituție, precum înlocuirea cărnii procesate cu brânză, ar putea explica parțial rezultatele.

În concluzie, experții subliniază că niciun aliment singular nu previne demența.

Modelele alimentare echilibrate, moderația și un stil de viață sănătos rămân mult mai importante decât adăugarea unor cantități mai mari de brânză în dietă.

Victor a fost unul unul din promotorii de IT&C, fiind consultant “în ale Internetului şi chestii adiacente”, după cum îi plăcea să spună, coordonând propriile proiecte online şi campanii social media şi totodată oferind consultanţă în proiecte şi iniţiative antreprenoriale.

În 2007-2008, Victor Kapra a fost new media content manager la Publimedia, compania de publishing a grupului MediaPro, iar anterior a lucrat ca desk editor la Mediafax, redactor-şef adjunct la Ziarul Financiar, redactor-şef al go4it!

Până la capăt, Victor a rămas un influencer de mare calitate în IT, și nu numai.

Articolul, publicat miercuri în revista Science Advances, a constatat că, între 2006 și 2020, expunerea pe termen lung la particule minuscule provenite din fumul incendiilor forestiere a contribuit la o medie de 24.100 de decese pe an în cele 48 de state continentale ale SUA, scrie AP.

„Mesajul nostru este: fumul de la incendii forestiere este foarte periculos. Reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană”, a declarat Yaguang Wei, autor al studiului și profesor asistent în cadrul departamentului de medicină de mediu al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.

Alți oameni de știință care au studiat numărul deceselor cauzate de fumul de la incendii forestiere nu au fost surprinși de aceste concluzii.

„Estimările pe care le prezintă sunt rezonabile”, a declarat Michael Jerrett, profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a participat la studiu.

„Avem nevoie de mai multe studii de acest gen. Numai dacă realizăm mai multe studii cu multe modele diferite putem obține încredere științifică în rezultatele noastre”.

Cercetătorii care au realizat studiul s-au concentrat pe decesele legate de expunerea cronică la particule fine, sau PM2,5 — principala preocupare legată de fumul provenit de la incendiile forestiere.

Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot intra în fluxul sanguin. Expunerea pe termen scurt poate provoca tuse și mâncărimi la ochi, dar pe termen lung, acestea pot agrava problemele de sănătate existente și pot duce la o serie de probleme de sănătate cronice și mortale, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice, precum și moarte prematură.

Schimbările climatice, o cauză principală a incendiilor

„Fumul de la incendii forestiere PM2,5 a devenit un pericol semnificativ pentru mediu în SUA și este determinat de frecvența și intensitatea crescândă a incendiilor forestiere din cauza schimbărilor climatice”, a spus Min Zhang, student postdoctoral la Școala Icahn și autor al studiului.

Pe lângă decenii de gestionare defectuoasă a pădurilor, dezvoltarea crescândă în zonele predispuse la incendii a extins „interfața urbană cu zonele sălbatice”, crescând riscul de incendii forestiere cu consecințe reale asupra sănătății umane, a spus Jerrett.

„Nimeni nu va avea „moartea prin incendiu forestier” pe certificatul de deces, cu excepția cazului în care focul i-a ars efectiv sau un copac a căzut peste el sau ceva de genul acesta”, a spus Jerrett. „Dar multe dintre persoanele care mor din cauza acestei expuneri sunt cele care sunt deja mai vulnerabile. Sunt vieți reale care se pierd. Nu este vorba de un concept statistic abstract și arbitrar”.

Analiza făcută de autori

Autorii studiului au analizat legătura dintre expunerea medie anuală la PM2,5 din fumul incendiilor forestiere și decesele pe județe în cele 48 de state continentale. Au utilizat date federale privind mortalitatea din 3.068 de județe pentru toate cauzele de deces și pentru câteva cauze specifice — boli circulatorii, neurologice și respiratorii, precum și tulburări mentale și comportamentale, tumori și boli endocrine, nutriționale și metabolice.

Au inclus, de asemenea, decesele legate de căderi și accidente de transport — care este puțin probabil să fie legate de fumul de la incendii forestiere — pentru a se asigura că celelalte observații ale lor nu erau părtinitoare.