UPDATE Kristi Noem a fost demisă. Cine îi ia locul

Donald Trump a anunțat demiterea lui Kristi Noem din funcția de secretară pentru securitate internă într-o postare pe Truth Social. Aceasta va primi altă funcție. În locul său a fost numit Markwayne Mullin.

„Am plăcerea să anunț că extrem de respectata senatoare a Statelor Unite din Marele Stat Oklahoma, Markwayne Mullin, va deveni Secretarul Securității Interne (DHS) al Statelor Unite, începând cu 31 martie 2026. Actuala secretară, Kristi Noem, care ne-a servit bine și a avut numeroase și spectaculoase rezultate (în special la graniță!), va fi mutată în funcția de Trimis Special pentru Scutul Americilor, noua noastră Inițiativă de Securitate în Emisfera Vestică pe care o anunțăm sâmbătă în Doral, Florida. Îi mulțumesc lui Kristi pentru serviciile sale la „Homeland””, a scris Trump pe Truth Social.

Despre Mullin, Trump a scris: „Timp de 10 ani în Camera Reprezentanților Statelor Unite și 3 ani în Senat, Markwayne a făcut o treabă extraordinară reprezentând minunatul popor din Oklahoma, unde am câștigat toate cele 77 din 77 de comitate – în 2016, 2020 și 2024! Un războinic MAGA și un fost luptător profesionist MMA neînvins, Markwayne se înțelege cu adevărat bine cu oamenii și cunoaște înțelepciunea și curajul necesare pentru a avansa Agenda noastră „America pe primul loc”. Fiind singurul nativ american din Senat, Markwayne este un susținător fantastic al incredibilelor noastre comunități tribale. Markwayne va lucra neobosit pentru a menține granițele noastre sigure, a opri infracțiunile migranților, criminalii și alți infractori care intră ilegal în țara noastră, a pune capăt flagelului drogurilor ilegale și a face din nou America sigură. Markwayne va fi un secretar spectaculos pentru Securitate Internă”.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Președintele american intenționează să o demită pe Kristi Noem, secretara pentru Securitate Internă (DHS), au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru The Wall Street Journal.

Potrivit surselor, Trump a început să ceară parlamentarilor și republicanilor din Congres nume care ar putea să o înlocuiască pe Noem.

Informația vine în contextul în care în urmă cu câteva ore, Noem a fost interogată de democrați în legătură cu împușcăturile fatale ale agenților federali de la începutul acestui an.

Noem a transmis condoleanțe familiilor lui Alex Pretti și Renée Good, cei doi cetățeni care au fost împușcați mortal în luna ianuarie de agenți ICE. Totuși, ea a refuzat să-și ceară scuze pentru moartea lor, etichetându-i drept teroriști în timpul mărturiei sale.

Pe de altă parte, NBC News relatează că oficialii Casei Albe au discutat deja numele potențialilor înlocuitori ai lui Noem. Potrivit surselor familiarizate cu subiectul, printre nume se află senatorii republicani Markwayne Mullin din Oklahoma și Steve Daines din Montana.

Sursele NBC News mai spun că Trump nu a luat momentan vreo decizie în acest sens, dar le-a spus legislatorilor că este nemulțumit de mărturia lui Noem din această săptămână în fața comisiilor Camerei Reprezentanților și Senatului.

În cazul în care informația devine oficială, demiterea ei ar fi prima plecare a unui secretar de cabinet din al doilea mandat al lui Trump.

SUA și Israel se pregătesc să reducă intensitatea atacurilor asupra Iranului

Washingtonul și Tel Avivul se pregătesc să reducă intensitatea atacurilor asupra Iranului pentru a continua să efectueze lovituri pentru o perioadă mai lungă de timp, scrie Kan News.

Haaretz: Franța va oferi sprijin operațional militar Libanului în contextul reluării luptelor dintre Hezbollah și Israel

Franța va furniza Forțelor Armate Libaneze vehicule blindate și sprijin operațional, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce Hezbollah și Israelul au avut loc un schimb de focuri.

„Îngrijorat de strămutarea zecilor de mii de civili libanezi care fug în prezent din sud, am decis trimiterea imediată de ajutor umanitar pentru aceștia”, a scris președintele pe X.

Macron l-a îndemnat, de asemenea, pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu „să nu extindă războiul în Liban” și i-a îndemnat pe liderii iranieni „să nu mai atragă Libanul într-un război care nu este al său”.

Potrivit lui Macron, Hezbollah „trebuie să renunțe la armele sale, să respecte interesul național, să demonstreze că nu este o miliție care primește ordine din străinătate și să le permită libanezilor să se unească pentru a-și păstra țara”.

Volodimir Zelenski anunță că se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Și Iranul face anunțuri de ultimă oră

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat pe contul său că va răspunde solicitării de ultim moment a SUA în contracararea dronelor iraniene. În același timp, ministrul de externe iranian anunță și el că Iranul nu negociază cu Donald Trump, este ajutat de China și Rusia și este pregătit pentru o invazie.

„Am primit o solicitare din partea Statelor Unite pentru sprijin specific în apărarea împotriva dronelor Shahed din regiunea Orientului Mijlociu. Am ordonat să furnizăm mijloacele necesare și să asigurăm prezența specialiștilor ucraineni, care pot garanta securitatea necesară”, a afirmat Zelenski, într-o postare pe rețelele sociale.

Ministrul iranian de externe: Nu vedem niciun motiv pentru care ar trebui să negociem cu SUA

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a afirmat, într-un interviu pentru NBC News, că „Statele Unite au avut șansa lor. De două ori ne-au atacat în timpul negocierilor. Acest lucru ne-a provocat dezgust la gândul unor discuții viitoare. Suntem pe deplin pregătiți și gata să facem față oricărei posibile invazii terestre”.

Acesta a mai subliniat că pe măsură ce războiul continuă, Iranul va lua în considerare orice scenariu.

„Nu avem nicio intenție să închidem Strâmtoarea Ormuz în acest moment, dar, pe măsură ce războiul continuă, vom lua în considerare fiecare scenariu. Nu cerem un armistițiu și nu vedem niciun motiv pentru care ar trebui să negociem cu SUA. Nu le-am trimis niciodată niciun mesaj”, a spus oficialul iranian.

Raport Haaretz: Iranul a lansat peste 500 de rachete și 2.000 de drone de sâmbătă

Iranul a lansat peste 500 de rachete balistice și navale și aproximativ 2.000 de drone de sâmbătă, a declarat o sursă militară agenției de știri iraniene Fars, deținută de Gardienii Revoluției.

Potrivit raportului, aproximativ 40% din lansări au fost îndreptate spre Israel, iar aproximativ 60% au fost trase spre ținte americane din regiune.

Trump: „Trebuie să fiu implicat în alegerea următorului lider al Iranului. Mojtaba Khamenei, fiul lui Khamenei, este inacceptabil pentru mine”

Președintele american Donald Trump a afirmat joi, într-un interviu pentru Axios că el trebuie să fie implicat în alegerea următorului lider al Iranului.

Trump a recunoscut că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat, Ali Khamenei , este cel mai probabil succesor – precizând totodată că consideră acest rezultat inacceptabil pentru el.

„Își pierd timpul. Fiul lui Khamenei este un om ușor (fără influență). Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy [Rodriguez] în Venezuela”, a spus Trump.

Azerbaidjanul și-a închis temporar spațiul aerian în partea de sud a țării

Azerbaidjanul și-a închis temporar spațiul aerian în partea de sud a țării, de-a lungul graniței cu Iranul. De asemenea, a fost oprită și circulația vehiculelor și transportul între stat și Iran.

Financial Times: Războiul cu Iranul va provoca o criză alimentară globală

Perturbarea cauzată de război nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Această rută gestionează, de asemenea, 45% din exporturile mondiale de sulf.

Dacă această perturbare continuă, consumatorii pot vedea o creștere a prețului pâinii în șase până la zece săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni, notează Financial Times.

Ultimele evenimente din Orient, din prima parte a zilei 6 de război, sunt transmise în live text de Mediafax.

Zece sportivi din aceste două țări vor putea concura sub steagul și imnul lor la Jocurile Paralimpice de Iarnă, o premieră de la invazia Ucrainei lansată de Moscova în februarie 2022 cu sprijinul Minskului, potrivit Le Figaro. Guvernul britanic „se opune ferm” acestei decizii a Comitetului Paralimpic Internațional (IPC), a declarat un purtător de cuvânt într-un comunicat.

„Am precizat clar că statele rus și belarus nu ar trebui să fie reprezentate în sportul internațional atâta timp cât continuă invazia barbară și la scară largă a Ucrainei”, a adăugat el. „Prin urmare, niciun membru sau reprezentant al guvernului nu va participa la ceremoniile de deschidere sau de închidere ale Jocurilor Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Reprezentantul guvernului britanic îi va susține pe sportivii paralimpici

Secretarul de stat pentru sport va fi însă la Cortina pentru a-i „susține” pe sportivii paralimpici britanici. De la anunțul oficial al invitației adresate sportivilor ruși și belaruși, anunțurile privind boicotarea ceremoniei de deschidere s-au înmulțit din partea mai multor comitete paralimpice, începând cu Ucraina, apoi Republica Cehă, Finlanda, Polonia, Estonia și Letonia.

Franța a anunțat miercuri că nu va trimite un reprezentant al guvernului său la ceremonia de deschidere a Jocurilor. Italia, țara gazdă, și-a oferit, de asemenea, sprijinul necondiționat Ucrainei și a cerut IPC să își reconsidere decizia.

În cadrul unui podcast al publicației The Independent, Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina ar putea rămâne mai vulnerabilă în contextul în care Trump alocă resurse în operațiunea împotriva Iranului.

Liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care îl are conflictul din Orientul Mijlociu, care ia amploare, asupra eforturilor Kievului de a se apăra împotriva Rusiei.

„Atenția se va îndrepta către Orientul Mijlociu, către războiul iranian de acum și către Statele Unite, precum și către Israel. Este foarte ușor de înțeles, având în vedere că țările din Orientul Mijlociu sunt acum ținta unor atacuri masive cu drone și rachete din partea Iranului”, a spus Zelenski în podcastului de la The Independent.

Liderul de la Kiev a evidențiat că Ucraina ar putea să se confrunte acum cu o penurie de rachete de apărare aeriană pentru a-și proteja orașele de atacuri, în contextul în care SUA și aliații săi folosesc sute de rachete pentru a se apăra împotriva valurilor de drone și rachete lansate de Iran.

În legătură cu propria apărare, Ucraina a luat legătura cu țări din întreaga lume, care cumpără acum arme din SUA pentru a ajuta la apărarea țării sale. Cu toate acestea, Zelenski spune că până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea acestora cu privire la modul în care să facă față unui deficit iminent.

„Echipa mea știe despre asta și a primit deja mesajul meu că trebuie să se pregătească pentru astfel de provocări”, a mai spus el pentru sursa citată.

Livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia au fost oprite din 27 ianuarie, după ceea ce oficialii ucraineni spun că au fost atacuri cu drone rusești care au avariat conducta Drujba, care traversează teritoriul ucrainean, potrivit AP.

Liderii populiști din Ungaria și Slovacia, care, spre deosebire de majoritatea țărilor Uniunii Europene, continuă să importe combustibili fosili rusești, au acuzat Ucraina că blochează în mod deliberat aprovizionarea. Kievul susține că atacurile continue ale Rusiei înseamnă că efectuarea reparațiilor pune în pericol tehnicienii și că, chiar dacă ar fi reparată, Drujba ar rămâne vulnerabilă la alte atacuri.

Într-o conferință de presă de joi, Zelenski și-a exprimat reticența de a repara conducta, în ciuda cerințelor maghiare și slovace. „Ca să fiu sincer, nu aș restabili-o. Aceasta este poziția mea”, a spus Zelenski.

Guvernul premierului ungar Viktor Orbán, considerat pe scară largă drept cel mai mare susținător al Kremlinului în UE, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE ca urmare a întreruperii transporturilor de petrol și a promis că va respinge orice alte decizii pro-Ucraina până la reluarea fluxurilor de petrol.

Ministerul Justiției a anunțat printr-un comunicat de presă că joi, Corte Suprema di Cassazione, instanța supremă din Italia „a pronunțat hotărârea definitivă privind predarea numiților Mocanu Ionuț Nando și Mocanu Daniel, în baza solicitării autorităților române”.

Această decizie, potrivit Ministerului Justiției confirmă încă o dată eficiența cooperării judiciare internaționale în materie penală și buna colaborare dintre autoritățile judiciare din România și cele din Republica Italiană.

„Hotărârea reprezintă un succes important al Ministerului Justiției și al autorităților române implicate în acest dosar, evidențiind capacitatea sistemului judiciar român de a gestiona eficient procedurile de predare”, a transmis Ministerul Justiției.

Potrivit procedurilor legale, în următoarea perioadă, cei doi cetățeni români vor fi aduși în România pentru continuarea măsurilor legale ce se impun.

Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, în noiembrie 2025, în Italia, în provincia Napoli.

În data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.

„În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul polițiștilor.

Proiectul este inițiat de Consiliul Județean Timiș și implementat de Visit Timiș, alături de IGCAT, HORETIM, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Produs în Banat, GAL Colinele Recaș, Asociația My Banat, Degustaria, CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, The Village și Asociația GIDE.

Gastronomia bănățeană, ambasador al regiunii

Componenta culinară la ITB Berlin a fost susținută de Visit Timiș și Asociația HORETIM, aceasta din urmă organizând o degustare de produse tradiționale reprezentative pentru regiune,  reunite sub conceptul „Bunătăți din Șpaisul Bănățean”.

Vizitatorii au avut ocazia să descopere gusturile autentice ale Banatului prin produse oferite de:

• Timișoreana, prin Ursus Breweries
• Cramele Recaș
• Crama Aramic
• Crama Petrovaselo
• Nora Carmangerie
• Brutăria Moară Maria
• Ferma Țolea
• Casa del Sole

În prima zi a târgului, delegația timișeană a participat la deschiderea oficială și la întâlniri de lucru, în prezența domnului Laurențiu Viorel Gidei, secretar de stat în cadrul ministerului.

În același timp, la standul României a fost prezentă și regiunea Dobrogea, care este la rândul său, candidată pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2029.

Citeşte comunicatul integral AICI

Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni.

„România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu.

Cum vrea UE să protejeze frontiera estică

Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European.

28 de miliarde de euro pentru investiții

În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus.

Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată.

Trei regiuni din România, eligibile

De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune.

Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară.

Tinerii, sprijiniți să rămână acasă

Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii.

Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.

Mesaje prin care se solicitau comentarii au fost lăsate la biroul șerifului la Patrula Autostrăzilor din California, care a fost identificată drept agenția care a efectuat arestarea și la reprezentantul lui Spears, potrivit AP.

Britney Spears a fost arestată în jurul orei 21:30 în comitatul Ventura și eliberată joi, arată înregistrările biroului șerifului. Ea are programată o ședință de judecată pe 4 mai.

Vedeta, născută în Mississippi și crescută în Louisiana, a fost un fenomen pop adolescentin care a devenit un superstar definitoriu al anilor ’90 și 2000. A devenit faimoasă de la emisiunea „The Mickey Mouse Club” de la Disney Channel la MTV și nu numai, cu hituri care au definit epoca, precum „… Baby One More Time”, „Oops! … I Did It Again” și „Toxic”.

Spears a intrat în centrul atenției tabloidelor la începutul anilor 2000 și o sursă de atenție publică, în timp ce lupta cu bolile mintale, iar paparazzii documentau detaliile vieții sale private.

Britney Spears a fost sub tutelă

Mai târziu, pe măsură ce opinia culturală a evoluat pentru a recunoaște acoperirea misogină a mass-media din acea vreme, lupta lui Spears de a-și controla viața a devenit punctul central al mișcării #FreeBritney. În 2008, Spears a fost plasată sub o tutelă impusă de instanță, condusă în principal de tatăl ei și avocații acestuia, care avea să-i controleze deciziile personale și financiare timp de peste un deceniu. Tutela a fost dizolvată în 2021. Doi ani mai târziu, ea a publicat un memoriu de succes, „Femeia din mine”.

La o conferință organizată săptămâna trecută de Banca Națională a României (BNR) in parteneriat cu PATROMIL, mai mulți participanți au exprimat îngrijorări privind impactul economic intern al contractelor de apărare realizate prin SAFE.

„Știm ce cumpărăm”, a declarat președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc. „Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil. Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă, câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract? Cât din valoare trece prin furnizori români?”

Citeşte comunicatul integral AICI