Majoritatea americanilor au o evaluare negativă a conflictului militar dintre Statele Unite și Iran, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos, care arată că doar 24% dintre respondenți cred că războiul a meritat costurile suportate de SUA.

Sondajul, realizat în perioada 18-22 iunie pe un eșantion de 1.262 de adulți americani, indică și faptul că numai 23% dintre respondenți consideră că Statele Unite se află într-o poziție mai puternică în relația cu Iranul decât înainte ca președintele Donald Trump să ordone loviturile aeriene asupra Iranului, pe 28 februarie.

Nouă scădere a popularității lui Trump

În schimb, 35% apreciază că poziția Washingtonului s-a slăbit după declanșarea conflictului.

Cu toate acestea, 63% dintre participanții la sondaj, inclusiv peste jumătate dintre republicani (52%), cred că armistițiul convenit între cele două state va fi respectat.

Rezultatele coincid cu o nouă scădere a popularității președintelui Donald Trump. Potrivit Reuters/Ipsos, rata sa de aprobare a ajuns la 34%, egalând cel mai redus nivel din cel de-al doilea mandat.

De asemenea, agregatorul de sondaje al The New York Times indică o scădere a cotei de aprobare de la 41%, înaintea atacurilor asupra Iranului, la 38% în prezent.

Sondaj CBS: doar 31% cred că războiul a meritat costurile

Un alt sondaj, realizat de CBS News și YouGov după semnarea acordului dintre Washington și Teheran, relevă concluzii similare.

Doar 22% dintre americani consideră că înțelegerea este mai avantajoasă pentru Statele Unite, în timp ce 37% cred că aceasta favorizează Iranul, iar 41% apreciază că beneficiile sunt împărțite în mod egal între cele două țări.

Totodată, doar 31% dintre respondenți au afirmat că războiul a meritat costurile pentru SUA, în timp ce 69% au răspuns negativ.

Statele Unite și Iranul au semnat săptămâna trecută un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților militare, urmând ca un acord final să fie negociat în următoarele 60 de zile.

Trump e tot mai nuanțat

Documentul prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim fără taxe în această perioadă, însă Iranul a avertizat că ar putea închide din nou ruta strategică dacă Israelul își continuă atacurile în Liban, pe care Teheranul le consideră o încălcare a armistițiului.

Acordul a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că acesta nu îndeplinește obiectivele anunțate de Donald Trump privind limitarea programului nuclear iranian, schimbarea regimului de la Teheran și eliminarea programului de rachete balistice.

În ultimele săptămâni, Trump și-a nuanțat poziția privind rachetele balistice iraniene, afirmând că este normal ca Iranul să dețină astfel de arme dacă și alte state le au, și a susținut că obiectivul schimbării regimului a fost atins prin eliminarea mai multor lideri iranieni în timpul atacurilor americane.

Candidatul la președinția statului Peru, Roberto Sánchez, a anunțat marți că nu va recunoaște rezultatul turului al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 7 iunie, dacă autoritățile vor valida voturile exprimate de peruvienii din străinătate, potrivit AP.

Acesta susține că procesarea acestor buletine de vot nu a respectat procedurile prevăzute de lege.

Potrivit datelor oficiale, după numărarea a 99,72% din voturi, Sánchez se află la aproximativ 40.000 de voturi în urma candidatei conservatoare Keiko Fujimori, iar rezultatele preliminare indică faptul că aceasta urmează să câștige scrutinul.

La alegeri au participat peste 18 milioane de alegători.

Ce spun oamenii lui Sánchez

Campania lui Sánchez a depus o contestație prin care solicită anularea voturilor exprimate de cei peste 307.000 de cetățeni peruani din diaspora.

Reprezentanții candidatului susțin că secțiile de votare din consulate nu au utilizat aplicația guvernamentală destinată scanării proceselor-verbale, așa cum prevede legislația electorală, ceea ce ar fi creat posibilitatea unor fraude.

Ministerul Afacerilor Externe din Peru a respins acuzațiile, explicând că autoritățile electorale au aprobat, la sfârșitul lunii mai, o modificare a procedurii.

Astfel, din cauza problemelor tehnice întâmpinate la primul tur de scrutin, procesele-verbale au fost expediate direct la Lima pentru centralizare, fără a mai fi scanate în consulate.

Autoritatea electorală peruană a negat, însă, existența unor nereguli

Și Oficiul Național pentru Procese Electorale (ONPE) a negat existența unor nereguli și a respins acuzațiile de fraudă formulate de echipa lui Sánchez.

„În aceste condiții de încălcare a regulilor, nu vom recunoaște guvernul domnișoarei Keiko Fujimori”, a declarat marți candidatul.

Datele ONPE arată că aproximativ 65% dintre voturile exprimate de peruanii din afara țării au fost în favoarea lui Keiko Fujimori.

Aceasta a obținut un sprijin covârșitor în rândul alegătorilor din Statele Unite, Argentina și Japonia, țara de origine a bunicilor săi paterni.

Fujimori nu a comentat solicitarea rivalului său privind anularea voturilor din diaspora.

Sánchez a fost devansat de Fujimori la Lima

Roberto Sánchez, fost ministru al Comerțului și aliat al fostului președinte Pedro Castillo, aflat în detenție, și-a construit campania în jurul promisiunii de reformare a sectorului minier, prin acordarea unor beneficii mai mari comunităților locale din zonele cu exploatări de cupru și aur.

El s-a bucurat de un sprijin puternic în regiunile andine din sudul țării, însă a fost devansat de Fujimori în capitala Lima, unde locuiește aproximativ o treime din electorat.

Criză după criză în Peru

Peru traversează de mai mulți ani o perioadă de instabilitate politică.

În ultimul deceniu, țara a avut opt președinți, dintre care doar doi au fost aleși prin vot popular, ceilalți preluând funcția după demisii sau destituiri pe fondul unor scandaluri de corupție.

În pofida crizelor politice repetate, Peru și-a păstrat stabilitatea macroeconomică și rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din America de Sud.

Kievul și Chișinăul au făcut un pas important spre UE după ce statele membre au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului capitol formal de negociere pentru ambele țări, scrie Politico.

Decizia fusese blocată ani la rând de fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán, care s-a opus aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova sunt legate politic, astfel că una nu poate avansa fără cealaltă.

Cele două țări speră acum să parcurgă rapid procesul de aderare la UE. Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat pentru Politico, la începutul acestei luni, că Kievul își propune să deschidă toate cele șase clustere de negociere până la jumătatea lunii iulie.

Ungaria încetinește calendarul dorit de Kiev

Însă acest calendar este acum pus în pericol după ce Ungaria s-a opus marți trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre, document care stabilește poziția comună a capitalelor europene. Ungaria a fost singura țară care s-a opus măsurii, care necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state și care va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au spus doi diplomați pentru Politico.

Măsura este în linie cu poziția rezervată a premierului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.

Deși Magyar nu s-a opus deschiderii primului cluster pentru Ucraina, guvernul său a insistat ca expresia „cât mai curând posibil”, referitoare la aderarea Kievului la UE, să fie eliminată din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor europeni desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles, potrivit unuia dintre diplomați.

La finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar a explicat că Ungaria nu susține deschiderea rapidă a tuturor clusterelor de negociere pentru Ucraina.

„Există în total șase clustere și nu credem că deschiderea tuturor deodată este o idee bună. Pe de o parte, pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă. Pe de altă parte, pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, care lucrează de ani de zile pentru aderarea la UE”, a spus Magyar.

Femeia care se plimbă pe stradă a atras atenția deoarece este urmată de un bărbat cu un lanț de gât. Potrivit Nexta, incidentul s-a produs în Amsterdam.

Imaginile o arată pe femeia care merge la pas în timp ce trage de lanțul atașat la gâtul bărbatului.

Este vorba despre un bărbat mai în vârstă decât femeia. El transportă două genți, una în mână și alta pe spate.

La un moment dat, cei doi traversează o stradă aglomerată. În permanență, bărbatul cu lanț la gât rămâne în urma femeii și nu opune rezistență.

🇳🇱 Just another day in Amsterdam 🤣

Writer: Ianpic.twitter.com/4LCBBa1kFc

— Mario Nawfal (@MarioNawfal) June 23, 2026

Autoritățile judiciare din Kenya au anunțat marți că nouă eleve vor fi judecate pentru 16 capete de acuzare de omor, în legătură cu incendiul izbucnit în mai la internatul Utumishi, notează AFP. 

Incendiul s-a produs la un internat care găzduia eleve cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, iar în urma tragediei, 16 adolescente și-au pierdut viața, iar alte 132 au fost rănite. 

Cele nouă eleve inculpate se află în arest încă din 29 mai, la o zi după producerea incendiului, fiind inițial acuzate de incendiere, acuzațiile fiind extinse în urma analizării unor noi probe. 

Țara est-africană se confruntă de ani de zile cu incendii frecvente în căminele școlare. Potrivit datelor menționate în anchetă, Crucea Roșie din Kenya a înregistrat nu mai puțin de 47 de incendii în internatele școlare doar în anul 2026.  

Experții consideră că fenomenul este alimentat și de frustrările acumulate în cadrul unui sistem educațional considerat subfinanțat și extrem de solicitant pentru elevi. 

Kenya s-a confruntat și în trecut cu tragedii similare. Cel mai grav incendiu școlar din istoria recentă a țării a avut loc în 2001, când 67 de elevi au murit într-un internat din Machakos.  

Au fost afectate localități din județele Argeș, Caraș-Severin, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș.
Pompierii au acționat pentru evacuarea apei din două case, 39 de curți, 12 beciuri/subsoluri, o anexă, 16 străzi, dar și pentru îndepărtarea unor elemente de construcție de la două imobile și pentru degajarea a 13 copaci prăbușiți pe carosabil, fiind avariată o mașină.

De asemenea la nivelul a două localități din județul Dolj au fost evacuate, preventiv, 22 persoane din zonele afectate de manifestarea fenomenelor meteorologice.

ISU Dolj, județ care s-a aflat sub avertizare Cod roșu, transmite că în Craiova au fost 13 străzi inundate, de asemenea două subsoluri ale unor policlinici și că 20 de persoane au rămas blocate într-un magazin.

IGSU arată că forțele de la ISU Dolj au fost suplimentate cu două autocamioane de intervenție, două autospeciale de primă intervenție și comandă, șase motopomepe și 12 pompieri din cadrul ISU Argeș.

La ora transmiterii știrii, se mai intervine în trei localități din județul Dolj pentru evacuarea apei din curți și de pe străzi.

Administrația Bazinală de Apă Olt precizează că s-a autosesizat după apariția acuzațiilor în spațiul public și a dispus verificări în teren.

„În urma sesizărilor în spațiul public de către domnul primar al municipiului Slatina a unor aspecte referitoare la activitatea de gospodărire a apelor, s-a dispus de către conducerea instituției verificarea celor semnalate”, a transmis Administrația Bazinală de Apă Olt.

Potrivit instituției, la momentul controlului, pe raza orașului Piatra-Olt nu se desfășurau lucrări de exploatare a agregatelor minerale și nici activități de sortare sau spălare, așa cum fusese susținut public.

ABA Olt a făcut verificări după acuzațiile primarului

„Pe raza U.A.T. Piatra Olt, la data și momentul efectuării controlului, nu se desfășurau lucrări de exploatare agregate minerale din terasa joasă de pe malul drept al cursului de apă Olt și nici activități de sortare și spălare de agregate minerale, așa cum s-a precizat în spațiul public”, a precizat ABA Olt.

ABA Olt arată că, la momentul verificărilor, firma Mineralport desfășura lucrări de exploatare a agregatelor minerale pe raza orașului Balș. Instituția precizează însă că activitatea avea loc într-un perimetru reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor.

„Pe raza U.A.T. Balș, la data și momentul efectuării controlului, societatea S.C. Mineralport S.R.L. efectua lucrări de exploatare a agregatelor minerale, însă acestea se desfășurau în cadrul perimetrului reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor”, a mai transmis instituția.

De asemenea, ABA Olt precizează că societatea Mineralport nu are activitatea suspendată, total sau parțial, ca urmare a unor măsuri dispuse de instituție.

„În prezent, S.C. Mineralport S.R.L. nu are activitatea suspendată total sau parțial ca urmare a unor măsuri dispuse de Administrația Bazinală de Apă Olt”, se arată în documentul transmis presei.

Administrația Bazinală de Apă Olt menționează că au fost efectuate mai multe controale privind activitatea societății Mineralport în perioada 2025–2026.

Potrivit instituției, la verificarea din 18 martie 2026 nu au fost identificate lucrări de extragere a agregatelor minerale. La controalele din 25 martie și 5 iunie 2026, inspectorii au constatat că exploatarea se desfășura în baza autorizațiilor de gospodărire a apelor aflate în vigoare.

Verificările au fost făcute după ce primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a publicat imagini din zona Piatra-Olt și a susținut că societatea Mineralport ar exploata agregate minerale fără autorizație.

Partida Portugalia-Uzbekistan s-a încheiat cu victoria categorică a lusitanilor, scor 5-0. Cristiano Ronaldo a intrat în istorie marcând două goluri în prima repriză, în minutele 6 și 39. Nuno Mendes a înscris și el în minutul 17, din lovitură liberă, după ce Ronaldo a mimat șutul și i-a păcălit pe adversari.

În repriza secundă, portarul uzbek Abduvakhid Nematov și-a dat autogol mărind diferența pentru portughezi. Scorul final a fost stabilit de Rafael Leao care a marcat în minutul 87.

Cristiano Ronaldo și Portugalia, aproape calificați

În urma acestei victorii, Portugalia și-a asigurat în mare parte calificarea în fazele eliminatorii ale competiției. După două meciuri, Portugalia are 4 puncte și ocupă primul loc.

În ultimul meci al grupei, formația lui Ronaldo va întâlni Columbia. Meciul va fi duminică, la Miami.

Senatorii au adoptat marți o rezoluție rară prin care îi cer președintelui să retragă forțele militare din conflictul cu Iranul. Potrivit CNN, este o mustrare semnificativă la adresa lui Donald Trump și un mesaj puternic care arată că războiul nu se bucură de sprijin în Congres.

Democrații au forțat în mod repetat aprobarea unei moțiuni pentru limitarea puterilor de război ale lui Trump atât în ​​Cameră, cât și în Senat. Campania a câștigat treptat și sprijin republican în ultimele săptămâni, atrăgând furia președintelui Trump.

Decizia nu are forță de lege însă un consilier democrat a declarat pentru CNN că el consideră că măsura ar fi obligatorie.

Senatul a votat de zece ori în acest an asupra unei măsuri privind puterile de război ale președintelui.

SUA a decis să retragă fondurile pentru combaterea HIV și SIDA din Africa de Sud, prin intermediul PEPFAR, un program care a contribuit cu aproximativ 400 de milioane de dolari anual pentru combaterea acestei boli. Măsura vine pe fondul deteriorării continue a relațiilor dintre Washington și Pretoria.

Directoarea agenției ONU pentru HIV, Winnie Byanyima, a avertizat că decizia ar putea avea consecințe grave asupra sănătății publice din Africa de Sud, țară cu cel mai mare număr de pacienți seropozitivi din lume. În Africa trăiesc peste 8 milioane de bolnavi cu acest virus, potrivit Euronews. 

În cadrul unei declarații înaintea unei reuniuni a ONU, ea a spus: „Vă rog să nu retrageți fondurile, pentru că astfel luați vieți”.

Pierderea finanțării riscă să anuleze ani de progrese

Byanyima a precizat că pierderea finanțării din partea SUA riscă să anuleze ani de progrese în prevenirea noilor infecții și în sprijinirea comunităților vulnerabile. Potrivit agenției de combatere HIV/SIDA a ONU, programul PEPFAR a asigurat aproximativ 17% din finanțarea totală a Africii de Sud.

Directoarea agenției a declarat că retragerea fondurilor „înseamnă privarea celor mai vulnerabili oameni de sprijinul care le salvează viața”.

Africa de Sud nu depinde de finanțarea SUA pentru achiziționarea medicamentelor antiretrovirale, acestea fiind finanțate de guvern. Cu toate acestea, sprijinul american a fost esențial pentru programele de prevenire, serviciile de testare, activitățile de sensibilizare a comunității și asistența acordată grupurilor cu cel mai mare risc de infectare cu HIV.

Retragerea banilor face parte dintr-o „reducere treptată”

Departamentul de Stat al SUA a declarat că retragerea finanțării face parte dintr-o „reducere treptată” legată de ceea ce a descris drept „eșecul Africii de Sud de a înregistra progrese demonstrabile în ceea ce privește solicitările de politică formulate de administrație”.

Ministerul Sănătății din Africa de Sud a precizat că nu a fost informat oficial cu privire la decizia de retragere a finanțării, însă a adăugat că „lucrează de mult timp la un plan de autonomie”.

Guvernul african susține că țara este pregătită să-și asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește finanțarea măsurilor de combatere a HIV.  Cu toate acestea, experții avertizează că va fi dificil să se compenseze pierderea fondurilor destinate prevenirii.