Primele bancnote euro destinate Bulgariei au intrat în circulație la începutul anului 2026, fiind livrate prin intermediul Eurosistemului, în limitele cotei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE).

Anunțul a fost făcut de Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), potrivit agenției Novinite.

Odată cu avansarea procesului de tranziție la euro, autoritățile monetare au demarat retragerea definitivă a monedei naționale, leva. La 1 februarie 2026, leva a fost retrasă oficial din circulație, după o perioadă de tranziție în luna ianuarie, în care cetățenii au putut utiliza simultan leva și euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a început distrugerea vechilor monede leva prin topire.

Volumul total de monede retras este considerabil, depășind 10.527 de tone. Până la finalul lunii ianuarie, peste 3,3 miliarde de monede, de diferite valori nominale, au fost colectate din circulație.

Schimbul levalei rămâne posibil pe termen nelimitat

Reprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei au subliniat că populația nu trebuie să se grăbească în ceea ce privește schimbarea monedelor leva rămase. Tranziția la euro se desfășoară într-un cadru flexibil, care protejează cetățenii. Schimbul levalei la BNB va fi posibil pe termen nelimitat și fără comisioane, în timp ce băncile comerciale vor accepta schimbul până la data de 30 iunie 2026.

„Chiar dacă cineva descoperă după un deceniu monede leva, BNB le va schimba gratuit”, a declarat Iliya Lingorski, oferind asigurări privind stabilitatea și transparența procesului.

Odată cu acest pas, Bulgaria se apropie de nucleul zonei euro. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.

Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.

„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.

Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.

Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.

Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.

Rezultate pozitive și eficiență ridicată

În cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.

„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.

Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.

Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoare

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.

Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.

Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.

Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timp

Specialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.

Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.

Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, a lansat acest avertisment prin intermediul unei telegrame trimise în 20 ianuarie, sugerând îngrijorarea unor cercuri cu privire la etichetele utilizate în timpul negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.

Telegrama a fost trimisă de Ambasada SUA la Helsinki către Washington și, potrivit acesteia, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a discutat problema pe 19 ianuarie cu reprezentanții SUA Jack Bergman și Sarah Elfreth, ambii membri ai Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanților.

Potrivit POLITICO, Valtonen a evidențiat poziția Finlandei potrivit căreia Rusia reprezintă o „amenințare strategică pe termen lung”.

Totodată, oficialul finlandez a avertizat împotriva oricăror sugestii de garanții de securitate „de tipul articolului 5” într-o Ucraină postbelică, subliniind că acest lucru riscă să confunde garanțiile articolului 5 al NATO cu orice promisiuni bilaterale făcute Ucrainei.

Îngrijorări crescânde

Și alți lideri finlandezi sunt îngrijorați de această situație, punctând faptul că deși doresc să ajute Ucraina ca să se protejeze, conceptul de „garanție” de securitate este o chestiune mai serioasă, pe care nu sunt încă pregătiți să o accepte.

Totodată, și foști oficiali NATO și analiști au declarat că telegrama trimisă la Washington reflectă îngrijorările din ce în ce mai mari în rândul mai multor capitale privind modul în care implicarea în Ucraina postbelică ar putea afecta pe termen lung fiecare țară în parte.

Edward Wrong, fost oficial NATO, a declarat pentru POLITICO faptul că una dintre potențialele probleme este că „utilizarea termenului articolul 5 în alte contexte sugerează implicarea NATO, care de fapt nu face parte din niciunul dintre aceste acorduri propuse”. „Finlanda și mulți alți membri NATO doresc să se asigure că se înțelege că articolul 5 este specific NATO”, a mai menționat acesta pentru sursa citată.

Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat asupra unui membru al alianței formate din 32 de state va fi tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie 2001.

Casa de vacanță se află în satul părăsit Hallsands, potrivit Express. Aflat pe coasta britanică la Canalul Mânecii, satul a fost în trecut o comunitate înfloritoare. Așezat pe o stâncă uriașă satul datează din secolul al XVI-lea. Din punct de vedere economic, satul s-a bazat pe pescuit, în special pe capturarea crabilor. De-a lungul anilor, un dig solid a protejat comunitatea de puternicele furtuni de coastă.

O decizie a oamenilor a dus la dispariția satului. În anii 1890, un inginer a propus un proiect pentru extinderea șantierului naval din Keyham, lângă Plymouth. Pentru construcția sa erau necesare cantități mari de nisip, iar acestea au fost luate de pe plaja din Hallsands.

Nivelul plajei a scăzut rapid, dar îngrijorarea locuitorilor a fost diminuată de o anchetă care a stabilit că dragarea nu pune satul în pericol. De asemenea, autoritățile de atunci au oferit compensații financiare localnicilor.

Până în 1900, plaja s-a redus foarte mult și ulterior au început furtunile. În 1901, o digul a fost distrus, iar casele au fost avariate. Marea a început să se apropie amenințător de case și pe mai multe clădiri au apărut crăpături. Unii săteni au plecat din zonă, în timp ce alții au rămas, considerând că digul reconstruit în 1906 îi va proteja.

Localitatea distrusă de o furtună

Totul a culminat într-o noapte înfricoșătoare din 1917. Cei 93 de locuitori rămași s-au confruntat cu o furtună uriașă în care valurile au spart zidurile și au smuls acoperișurile caselor. Relatările martorilor oculari povestesc despre locuitori care s-au agățat de ziduri și uși, dar și de bunuri luate de apa mării.

În mod miraculos, nimeni nu a murit, dar satul a ajuns în ruine. Încă o furtună a lovit satul în noaptea următoare distrugând ultimele case rămase în picioare. O singură casă din cel mai înalt punct al satului a supraviețuit. Imediat, sătenii s-au mutat în așezările din apropiere și ulterior au dus o lungă luptă cu scopul de a obține despăgubiri pentru casele pierdute.

Localitatea cu un singur locuitor

O singură femeie, care locuia în casa care supraviețuit furtunii, a rămas în urmă. Elizabeth Prettejohn, în vârstă de 33 de ani în momentul furtunii, a rămas singură în sat până la moartea sa în 1964.

Treptat, povestea ei și a comunității a devenit cunoscută și a început să atragă turiști. În ultimii ani de viață Prettejohn a apărut într-un film documentar. După moartea ei, casa sa a fost transformată în casă de vacanță. Localitatea părăsită încă are urmele vechilor ziduri și este căutată de turiștii atrași de povestea satului sau de cei care vor câteva zile liniștite.

UPDATE 9.56. DNA anunță oficial că face percheziții în 11 locații, în cazul Robert Negoiță

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.

Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.

În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.

UPDATE 9.00. DNA LA PRIMĂRIA SECTORULUI 3. Momentul când procurorii DNA au intrat în Primăria Sectorului 3, însoțiți de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3 și la domiciliul primarului Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar Robert Negoiță.

Știrea inițială: Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.

În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.

Situația a fost descrisă și într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliștii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din București, și au și asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuț Negoiță, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL. Fratele primarului ridica atunci un complex rezidențial în acea zonă.

Potrivit legii, autoritățile centrale și locale nu pot să finanțeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăți private. Pentru ca astfel de activități să poată fi desfășurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.

La acea vreme, primarul Robert Negoiță a recunoscut că lucrurile așa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:

„Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră considerați că am creat un avantaj fratelui meu, aveți o abordare foarte greșită”.

Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziții în toate locațiile unde primarul desfășoară activități.

După percheziții, Robert Negoiță va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.

Robert Negoiță (54 de ani) este președinte al PSD Sector 3 și primar al Sectorului 3 din 10 iunie  2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a oferit Ucrainei o finanțare record de 2,9 miliarde de euro în 2025, notează Kyiv Independent.

Aproape jumătate din suma alocată a mers către sectorul energetic, grav afectat de război, potrivit unui comunicat de presă publicat joi, pe 5 februarie.

Sectorul energetic ucrainean a suferit pagube majore din cauza atacurilor dezastruoase ale Rusiei cu drone și rachete. Milioane de oameni au rămas fără electricitate, apă și căldură în plină iarnă.

Anul trecut, investițiile BERD în energie au depășit 1,2 miliarde de euro. Fondurile au sprijinit importurile de gaze, producția descentralizată, reparațiile și proiectele de energie regenerabilă.

Din anul 2022, Banca Europeană a direcționat aproape 3,3 miliarde de euro către acest sector.

BERD a oferit două împrumuturi companiei de stat Naftogaz pentru refacerea rezervelor de gaze înainte de sezonul rece, mai relatează aceeași sursă.

Unul dintre acestea a fost un pachet de 500 de milioane de euro acordat în august, după ce stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani.

După atacurile Rusiei asupra facilităților de producție de gaze din octombrie, care au dus la pierderea a 60% din capacitatea de producție a Ucrainei, banca a vrut să finanțeze importurile de gaze.

Deși BERD este mai focusată în mod tradițional pe sectorul privat, războiul a dus la un sprijin mai mare pentru companiile de stat, mai ales în domeniul energiei.

Banca a asigurat și un împrumut de 50 de milioane de euro pentru refacerea izolației de la centrala nucleară de la Cernobîl, după un atac cu drone rusești în februarie 2025.

În 2024, investițiile private au reprezentat 57% din totalul fondurilor Băncii Europene alocate Ucrainei și 90% din proiecte.

„Ponderea sectorului public și privat reflectă mediul în care ne aflăm. Mă aștept ca, într-o situație de reconstrucție, să vedem o creștere relativă a volumului de muncă pe care îl facem în sectorul privat.”, a declarat Greg Guyett, șeful serviciilor pentru clienți al BERD, miercuri, la Kiev.

De la începutul invaziei rusești în februarie 2022, BERD a alocat Ucrainei 9,1 miliarde de euro. În 2024, sprijinul financiar a fost de 2,4 miliarde de euro.

BERD a anunțat că va continua să ofere cel puțin 1,5 miliarde de euro anual Ucrainei pe durata războiului, cu o majorare a capitalului băncii cu 4 miliarde de euro în 2023.

Ministrul australian de externe, Penny Wong, a declarat că vizita de patru zile a liderului israelian, a avut loc la invitația guvernului și în conformitate cu dorințele comunității evreiești, potrivit Le Figaro.

„Președintele Herzog a fost invitat în Australia pentru a aduce un omagiu victimelor atacului de la Bondi și pentru a fi alături de comunitatea evreiască australiană și a o sprijini în urma celui mai grav atac terorist și antisemit care a avut loc vreodată pe teritoriul nostru”, a declarat ea joi. Cincisprezece persoane au fost ucise pe 14 decembrie în atacul comis de doi atacatori care au deschis focul asupra participanților la o sărbătoare de Hanuka pe plaja din Sydney.

O comisie independentă a concluzionat în 2025 că Israelul a comis genocid în Gaza

Avocatul pentru drepturile omului Chris Sidoti, membru al Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU privind Încălcările Drepturilor Omului în Israel și Teritoriile Palestiniene, a cerut public ca lui Herzog să-i fie retrasă invitația sau chiar să fie arestat dacă ar călători în Australia. O comisie independentă de anchetă a ONU a concluzionat în 2025 că Israelul a comis genocid în Gaza de la începutul războiului declanșat de atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie 2023.

Potrivit anchetatorilor, care nu vorbesc în numele ONU, Herzog și alți lideri israelieni „au incitat la genocid” în teritoriul palestinian, o afirmație pe care Israelul a respins-o „categoric” , denunțând un „raport părtinitor și mincinos”. Prim-ministrul  Anthony Albanese  a făcut o „gafă” invitându-l pe Herzog, a declarat Chris Sidoti pentru AFP. „A fost o decizie proastă și trebuie schimbată înainte de a fi prea târziu.”

Activiștii pro-palestinieni au cerut proteste împotriva vizitei, inclusiv în Sydney, unde poliția a interzis adunările. Luni, poliția federală a anunțat punerea sub acuzare a unui rezident din Sydney, în vârstă de 19 ani, pentru amenințări cu moartea online la adresa unui șef de stat străin, fără a confirma relatările din presa locală conform cărora Isaac Herzog ar fi fost ținta atacului.

Republica Moldova va avea un nou ambasador în România. Este vorba despre Mihail Mîțu, cel care îl va înlocui pe Victor Chirilă în această funcție.

Victor Chirilă a fost numit în funcția ambasador al Republicii Moldova în România în noiembrie 2021.

Decretul privind numirea acestora, semnat de președinta Maia Sandu, a fost publicat joi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Cine este Mihail Mîțu

Mihail Mîțu s-a născut în 1983, iar cariera sa diplomatică a început în urmă cu peste două decenii, în 2005, când a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) în calitate de atașat, Secția Imunități și Privilegii, Departamentul Protocol Diplomatic de Stat.

În perioada 2006–2008, Mîțu a activat în calitate de secretar III, secretar II al Secției Ceremonial și vizite, MAEIE. În 2008, a fost detașat ca Secretar I la Ambasada Republicii Moldova în Regatul Suediei, fiind acreditat de asemenea pentru Norvegia și Finlanda.

În perioada 2013-2016, Mîțu a fost consul în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în SUA, urmând ca între 2016 și 2019 să activeze în calitate de consilier în cadrul Departamentului Protocol Diplomatic de Stat, MAEIE.

Între 2019 și 2021, Mihail Mîțu a fost consilier al Ambasadei Republicii Moldova în București, iar în perioada 2021-2022 a fost șef de Protocol al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Din 2022 și până în prezent, Mîțu ocupă funcția de Secretar General în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova.

Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia.

Documentul, care include numeroase propuneri din partea PSD, potrivit surselor Mediafax, prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant

De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.

Măsuri fiscale

• Intervenția BID cu instrumente specifice de sprijin

La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.

• Impozitul pe profit – Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal

Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.

Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).

Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă.

Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata:  Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).

Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca  mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.

Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.

Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat –  începând cu anul 2026.

Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.

Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.

La ce să se aștepte mintroînreprinderile

Pentru microîntreprinderi se propune:

• Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.
• Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent
• Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.
• Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.

Ce primește bonificații

Documentul propune:

• Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.
• Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridice

La capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,

• Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.
• Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare

Măsuri privind TVA

Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă.

Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

• Stimularea investițiilor strategice în economie:

Administrator: Ministerul Finanțelor

Obiectiv: Crearea unui cadru competitiv pentru atragerea investițiilor noi, strategice, cu impact major în economie.

Investiții vizate:

• Proiecte de investiții cu valoare de minim 1 miliard lei
• Proiecte cu efect de antrenare: producție, export, substituire importuri, inovare, dezvoltare regională.

Beneficiari: Companii / investitori cu investiții majore pe teritoriul României, eligibile pe criterii economice și de impact.

Finanțarea proiectelor strategice: prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat ad-hoc

Instrumente de sprijin

• Granturi / sprijin nerambursabil
• Credit fiscal
• Garanții de stat / instrumente de garantare
• Bonificații / stimulente
• Simplificare concesionare pentru terenurile domeniu public/privat al statului prin atribuire directa la valoarea de piata
• Aport de capital / capitalizare (după caz)

Criterii de eligibilitate a companiilor:

• a) întreprinderilor nou înființate au capital social în valoare de minim 25 milioane lei;
• b) în cazul întreprinderilor în activitate :
• i) cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minim 50 milioane lei;
• ii) au valoarea totală a activelor corporale și necorporale de minim 50 milioane lei

Efecte obținute: impact semnificativ la nivelul economiei naționale, efect multiplicator, promovarea inovației și a tehnologiei avansate, diminuarea deficitului balanței comerciale

• Stimularea investițiilor in sectoare de activitate cu deficit comercial semnificativ din industria prelucrătoare

Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari:  întreprinderile care fac investiții în sectoarele de activitate din industria prelucrătoare (Anexa 3 prezinta sectoarele din industria prelucrătoare ordonate in 5 grupe in funcție de deficitul balanței comerciale pornind de la cel mai mare la cel mai mic)

Buget total: 1,05 mld. Euro, buget  mediu anual – 150 de mil euro;

Tip ajutor de stat: grant

Valabilitate: 2026 – 2032 –emiterea acordurilor pentru finanțare; 2026-2036 – perioada de plată

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

1. să fie investiții inițiale;
2. să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției de minimum 50 milioane lei;
3. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției +5 ani de la finalizarea acesteia;

Depunerea aplicatiilor se va face in sesiuni de 30 de zile lucrătoare.

Proiectele vor primi punctaje functie de: (valoarea investitiei, locatia investitiei, valoarea deficitului comercial al sectorului de activitate respective, grad automatizare) prezentată în anexa nr. 4. Punctajul va stabili ordinea analizei

• Stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale și producția bazata pe tehnologie ”zero net

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Baza legală:  Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, Regulamentul (UE) nr. 651/2014; 2024/1252

Valabilitate: 2026-2032 emiterea de acorduri finanţare; 2027-2036 pentru plata ajutorului de stat.

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari: întreprinderile care realizează investiţii în sectoarele de activitate in care se realizează procesarea/prelucrarea resurselor minerale în special a materiilor prime strategice și critice, așa cum sunt prezentate în Anexa nr.1, sau dezvoltă produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora prezentate în Anexa 2

Bugetul maxim al schemei: 1,05 mld. euro, cu bugetul mediu anual al schemei este de 150 mil. euro.

Tip ajutor de stat: credit fiscal – in următorii 7 ani de la finalizarea investiției + Garanție de stat / jumătate din intensitatea regională acordată de BID

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/ schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare);

să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 75 milioane lei;

1. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției
2. să mențină investiția 5 ani de la data finalizării acesteia;
3. să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi care demonstrează viabilitatea economica.

Criterii de eligibilitate cumulative pentru beneficiari

1. să nu fie companii in dificultate, insolvența sau să poată fi solicitată deschiderea procedurii de insolvență
2. să prezinte un plan de afaceri din care să reiasă viabilitatea proiectului
3. nu au datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local

• Stimularea cercetării dezvoltării pentru crearea de înaltă tehnologie – TechUpi

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor prin BID

Obiectiv: crearea de tehnologii noi, cu impact sistemic ridicat care redefinesc economia globală și generează valoare adăugată mare

Bază legală: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 – ajutor de stat pentru cercetare, dezvoltare, inovare

Beneficiari: companii care realizează investiții de cercetare – dezvoltare în sectoarele de tehnologii avansate

Buget total (7 ani): 1050 mil. Euro, Buget mediu anual: 150 mil. Euro,

Tip ajutor de stat: grant;

Valoarea proiectelor de investiții: 5 – 50 mil lei (aproximativ 1 -10 mil. EUR)

Perioada de valabilitate a schemei: 2026 – 2032

Efecte obținute: Creșterea nivelului de maturitate tehnologica (scara TRL technology readiness level a NASA preluat de UEFSCDI) de la nivel universitar pana la sistem cu funcționalitate demonstrata in mediu operațional, conform Anexa 5.

Domenii vizate:

• Inteligența Artificială (AI)
• Microelectronica (Semiconductori)
• Bio-Tehnologie și Sănătate de Precizie
• Tehnologii avansate pentru energie verde și stocare
• Producție Avansată (Industry 4.0), robotica, tehnologie spațială si nanotehnologii

• Consolidarea capacităților industriale de apărare

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Bază legală:

–           Decizia de punere în aplicare a CE nr. C (2022) 9445 de aprobare a programului “Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regional în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România CCI 2021RO16RFPR001.

Gestionarea programului:

–           MIPE prin AM POCIDIF furnizor de ajutor de stat,

Bugetul: 200 mil. euro, finanțare din FEDR prioritatea 5. ”Consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare” din POCIDIF”,

Perioada contractare: 2026-2028

Valoarea investiției minim 10 milioane lei, investiții in active corporale și necorporale dual-use (investitii in tehnologii, echipamente, capacitati de productie care pot fi folosite atat in scop civil, cat si in scop militar)

• Ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investiții productive

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții si Dezvoltare (BID)

Beneficiari: întreprinderi care desfășoară activitate economică în România si realizează investiții productive

Buget mediu anual: 100 mil. EUR/an

Perioada contractare: 2027-2032

Tip ajutor de stat: instrument financiar împrumut garantat pana la 50% cu dobîndă subvenționată

Forma: împrumut pe 10 ani garantat de către BID cu subvenționarea dobânzii pe o perioada de cel mult 5 ani pus la dispozitia beneficiarului final de către un intermediar financiar selectat, pentru realizarea de investiții productive

Cheltuieli eligible: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziţionării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizări de constructii, achiziție de echipamente și active necorporale;

Principalele condiții de eligibilitate:

1. desfășoară activitate economică în România;
2. realizează o investiție inițială de minim 7 mil. lei – maxim 50 mil. lei, în domenii strategice sau în zone mai puțin sau mediu dezvoltate
3. nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operaţională sau lichidare
4. Întreprinderile care realizează investiții în zonele mai puțin dezvoltate vor beneficia de un ajutor de stat la nivelul unei intensități maxim admise, (investitiile in zonele dezvoltate având o intensitate diminuată față de nivelul maxim).

Efecte preconizate: atragerea de fonduri de la băncile comerciale urmare garanției BID si subventiei de dobanda acordate de MFP pentru realizarea unor investitii de 7 milioane lei – maxim 50 mil (suma va fi determinata in funcție de valoarea anuala a bugetului si de valorile stabilite de MFP pentru investitii eligibile)

• Susținerea exporturilor si a investițiilor românești

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și EXIM Bank

Obiective:

1. Facilitarea accesului la finanțare pentru export și internaționalizare
2. Creșterea competitivității exportatorilor
3. Acoperirea riscurilor la care sunt expuși exportatorii și investitorii români pe piețele-țintă

Implementarea schemei de asigurare a exportului în Europa Centrala, Sud-Est si bazinul marii Negre, în valoare de 35 milioane EUR pentru perioada 2025-2027, în baza EU Export Credit Pilot Facility.

PRODUSE ECA

1. Produse existente

• Asigurarea creditului furnizor (pre-livrare și post-livrare). Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea creditului furnizor – pentru operațiuni de factoring
• Asigurarea creditului cumpărător pe termen scurt si lung. Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea garanțiilor bancare împotriva riscului de executare nejustificată
• Asigurarea investițiilor românești împotriva riscurilor politice.

2. Produse nou-propuse

• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale pentru capitalul de lucru necesar realizării contractelor de export
• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale companiilor românești care investesc
• Contragarantarea scrisorilor de garanție bancară, necesare participării la licitații internaționale și îndeplinirii obligațiilor din contractele de export
• Finanțare acordată cumpărătorilor pentru achiziția de bunuri/servicii din România, în cazul în care băncile comerciale nu acordă această facilitate (market gap).