Cel mai afectat sector a fost cel alimentar. Magazinele de profil au înregistrat o scădere netă a încasărilor de 3,5% în decembrie față de aceeași lună din 2024, iar pe întreg anul 2025 declinul a ajuns la 2,7%. INSSE arată că trendul negativ a început din luna august, odată cu majorarea TVA, moment din care consumul a intrat pe o pantă descendentă.

Nici comerțul nealimentar nu a fost ocolit de probleme. Mall-urile și magazinele de profil au raportat în decembrie încasări mai mici chiar și decât în noiembrie (-1,4%), o evoluție considerată atipică pentru luna cadourilor. Comparativ cu decembrie 2024, scăderea a fost de 2,3%. Cu toate acestea, sectorul nealimentar a reușit să închidă anul 2025 cu un plus de 1,9% la nivelul cifrei de afaceri, creștere care însă este erodată semnificativ de inflație, volumul real al vânzărilor fiind mult mai mic.

Singurul segment care a raportat încasări mai mari în decembrie a fost cel al benzinăriilor, cu un avans de 4,3%. Creșterea nu reflectă însă o cerere mai mare, ci revenirea prețurilor la carburanți. Pe întreg anul 2025, cifra de afaceri a benzinăriilor (fără accize și taxe) a fost cu doar 1,5% mai mare decât în 2024, în condițiile în care povara fiscală a crescut.

Analiza INSSE subliniază că, din august 2025, comerțul cu amănuntul, per total, a înregistrat constant încasări mai mici. În același timp, ritmul de creștere a prețurilor a început să încetinească, tocmai din cauza scăderii cererii, un semnal clar al slăbirii consumului intern.

Economiștii avertizează că scăderea încasărilor, combinată cu inflația ridicată, indică o încetinire severă a comerțului cu amănuntul, estimată la peste 10% în termeni reali. Această evoluție a avut deja un impact semnificativ asupra economiei, PIB-ul României înregistrând o scădere și în trimestrul al III-lea din 2025.

Comisia Anticorupție din Malaezia a anunțat miercuri seară că toate deșeurile electronice vor fi reclasificate în categoria „interdicție absolută”, cu efect imediat. Aceasta elimină puterea discreționară acordată anterior Departamentului Mediului de a acorda scutiri pentru importul anumitor deșeuri electronice, potrivit AP.

„Deșeurile electronice nu mai sunt permise”, a declarat Azam Baki, șeful MACC, într-un comunicat, promițând „acțiuni ferme și integrate de aplicare a legii” pentru a preveni importurile ilegale.

Deșeuri ilegale și periculoase pentru mediu

Malaezia s-a confruntat anterior cu volume mari de deșeuri electronice importate, multe dintre acestea fiind suspectate a fi ilegale și periculoase pentru sănătatea umană și mediu. Autoritățile au confiscat sute de containere cu deșeuri electronice suspectate în porturi în ultimii ani și au emis notificări de returnare către exportatori.

Activiștii de mediu au cerut de mult timp măsuri mai ferme. Deșeurile electronice, produse electronice aruncate, cum ar fi computerele, telefoanele și electrocasnicele, pot conține substanțe toxice și metale grele, inclusiv plumb, mercur și cadmiu, care poluează solul și resursele de apă dacă sunt procesate sau aruncate necorespunzător.

Corupție legată de gestionarea deșeurilor electronice

Interdicția vine în contextul în care autoritățile extind o anchetă privind corupția legată de gestionarea deșeurilor electronice. Săptămâna trecută, MACC i-a reținut și i-a arestat preventiv pe directorul general al departamentului de mediu și pe adjunctul său pentru presupus abuz de putere și corupție în ceea ce privește supravegherea deșeurilor electronice. Ancheta a constatat, de asemenea, că autoritățile au blocat conturi bancare și au confiscat numerar legat de acest caz.

Ministerul de Interne a promis miercuri, într-o postare pe rețelele de socializare, că guvernul va intensifica eforturile de combatere a contrabandei cu deșeuri electronice în țară.

Donald Tusk, premierul Poloniei, a declarat: „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată complet singură”, potrivit The Kyiv Independent. 

Începând din 14 ianuarie, autoritățile ucrainene au decretat stare de urgență în sectorul energetic, după ce o parte semnificativă a infrastructurii a fost avariată.

Oficialul polonez a fost întâmpinat la Kiev de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, urmând să aibă discuții cu președintele Volodimir Zelenski. 

De la începutul Războiului, în februarie 2022, Polonia s-a numărat printre principalii susținători ai Ucrainei. Varșovia a oferit susținere militară, logistică și umanitară, dar și sprijin pentru populația civilă afectată de război.

În plus, pe fondul crizei energetice, dintr-o inițiativă civică, au fost strânse fonduri de peste 2,7 milioane de euro pentru achiziția de generatoare destinate Kievului. 

Vizita are loc în contextul negocierilor de pace trilaterale de la Abu Dhabi. Premierul Tusk a făcut apel pentru un rol mai activ al Uniunii Europene în sprijinirea Ucrainei și a avertizat cu privire la rolul secundar al Europei în eforturile diplomatice conduse de Statele Unite. 

Bancnotele sunt emise de A7, o companie cu legături la Kremlin, care a devenit rapid un jucător important în eforturile Moscovei de a menține fluxurile de bani peste granițe, după suspendarea unor bănci rusești majore din sistemul SWIFT, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în 2022.

A7, fondată de Ilan Șor

A7 a fost lansată la finalul lui 2024 de banca rusă de stat din sectorul apărării Promsvyazbank și de Ilan Șor, un oligarh moldovean care a fugit din Republica Moldova după ce a fost condamnat, în 2017, pentru participare la furtul a un miliard de dolari din sistemul bancar al țării, scrie FT.

„Restricțiile occidentale, inclusiv deconectarea mai multor bănci de la sistemul de mesagerie SWIFT, au complicat serios plățile internaționale”, a declarat Irina Akopyan, director general adjunct al A7, într-un interviu acordat ziarului Vedomosti, în septembrie.

În acest context, A7 spune că înlocuiește rețelele informale de intermediari online apărute după impunerea sancțiunilor.

Compania a susținut că a procesat tranzacții în valoare de 7,5 trilioane de ruble (98 de miliarde de dolari) în primele șase luni de activitate. Până în decembrie, a afirmat că reprezenta aproape 19% din volumul total al operațiunilor de comerț exterior ale companiilor rusești.

În pofida faptului că a fost sancționată de SUA, Regatul Unit și UE anul trecut, A7 a deschis birouri în cel puțin două țări africane și a promis să se extindă în fiecare oraș important din Rusia.

Cum funcționează bancnotele

Bancnotele de imitație ale A7, cu siluete stilizate ale unor orașe rusești, pot avea o valoare nominală de până la aproximativ 5.000 de dolari și sunt promovate pe Telegram ca un serviciu pentru turiștii ruși.

Deținătorii le pot răscumpăra pentru ruble la birourile A7 din Rusia sau pentru o monedă străină în afara țării.

În străinătate, deținătorul bancnotei răzuiește o peliculă argintie pentru a dezvălui un cod QR, îl trimite către un bot de pe Telegram, iar un agent ar trebui, teoretic, să vină personal cu numerar, potrivit materialelor promoționale. În practică, botul oferă livrări de numerar doar în dirhami în Dubai și în dolari la Istanbul.

Legătura cu criptomoneda A7A5

Bancnotele pot fi schimbate și în A7A5, o criptomonedă ancorată la rublă pe care A7 și Promsvyazbank au lansat-o anul trecut.

Compania de analiză blockchain Elliptic a estimat că aproximativ 2.300 de bancnote au fost răscumpărate în A7A5, cu o valoare totală de circa 8,6 milioane de dolari. Elliptic mai susține că volumul cumulat al tranzacțiilor cu A7A5 a depășit 100 de miliarde de dolari de la lansarea sa, la începutul anului trecut.

Deși A7A5 a afirmat anterior că s-a separat de A7 și este un proiect independent, criptomoneda promovează în continuare bancnotele pe site și îi direcționează pe potențialii cumpărători către birourile A7 din Rusia.

A7 și afiliații săi au lansat și alte bilete la ordin digitale și bilete la ordin garantate cu aur. Acestea par să joace un rol central în arhitectura tot mai amplă a plăților transfrontaliere pe care compania o construiește.

Într-o prezentare recentă pentru întreprinderi mici și mijlocii din Rusia, reprezentanții A7 au spus că importatorii pot cumpăra bilete la ordin de la companie și le-ar putea înmâna, de exemplu, furnizorilor lor din China, ca o „promisiune de plată”, susținând că instrumentul este garantat de legea rusă.

A7 ar urma apoi să se ocupe de decontarea tranzacției. „Se face în afara sistemului bancar, fără a folosi sistemul SWIFT”, a declarat Irina Akopyan pentru Vedomosti, în septembrie.

Compania nu explică public mecanismul prin care realizează aceste plăți.

În august, online au apărut date care ar fi documente interne ale A7, după un posibil atac cibernetic. Potrivit Elliptic și TRM Labs, documentele ar descrie un sistem prin care fondurile sunt mutate folosind numerar, bilete la ordin și criptomonede, printr-o rețea de companii, inclusiv unele înregistrate în Kârgâzstan.

Financial Times precizează că nu a putut verifica autenticitatea documentelor sau mecanismul descris. Președintele Kârgâzstanului a negat anterior că instituții financiare din țară ar fi folosite pentru a ocoli sancțiunile.

Planuri de extindere

Deși A7 a fost sancționată de Marea Britanie și SUA, compania a continuat să se extindă și să își promoveze serviciile în presa rusă. Ministerul rus de Finanțe a cofondat în noiembrie, împreună cu A7 și Promsvyazbank, compania Rosveksel, prezentată în presa de stat ca un proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de plăți externe.

În paralel, Rusia a început să accepte mai mult criptomonedele ca soluție pentru plăți transfrontaliere.

A7 a anunțat anul trecut planuri de extindere în America Latină și în 20 de țări, în următorii doi ani. A7 „intră acum pe scena internațională”, a declarat Șor.

Orban a afirmat că miza nu este pur și simplu schimbarea administrației, ci dacă Ungaria rămâne pe calea națională sau adoptă un sistem „bazat pe Bruxelles”, pe care, odată acceptat, l-ar fi aproape imposibil să îl schimbe ulterior, notează The Budapest Times.

Premierul a acuzat opoziția internă că nu poate fi înțeleasă doar în termeni maghiari, susținând că în spatele ei se află interese străine puternice. El a adus ca exemplu acorduri prin care jurnaliști ce lucrează cu opoziția ar primi finanțări sub masca unor activități educaționale:

„Pot arăta cine primește câte sute de milioane de forinți de la Bruxelles,” a spus el, sugerând că, deși aceste scheme pot părea legale, „logica e simplă: banii de la Bruxelles curg către actori care lucrează împotriva guvernului ungar”, a declarat acesta.

Orban a adăugat că implicarea externă nu se oprește doar la Bruxelles, susținând că și Kyiv ar fi intrat în campanie prin furnizarea de servicii IT „de mare valoare” pentru Partidul Tisza, (servicii care, după părerea sa, nu au fost plătite) și constituie „mecanismele cunoscute de influență politică”.

Viktor Orban: Europa este în declin

Într-un moment retoric, Orban a mai afirmat că problema reală „nu mai este dacă mâncăm opoziția la micul dejun, ci dacă-i putem mânca pe cei din spatele opoziției la cină.”

El a plasat discursul în context istoric, amintind de perioada schimbării de regim, când „Occidentul părea un model incontestabil”, iar libertatea și nivelul de trai păreau să confirme supremația Vestului. Astăzi, în opinia sa, „Occidentul nu mai este un model, Europa este în declin, iar Uniunea Europeană reprezintă cenzură, presiune pentru a intra în război, bani trimiși în Ucraina și interferențe în viața națională”.

De asemenea, Orban susține că nu mai există un model extern pe care Ungaria să îl copieze pur și simplu: „Trebuie să deducem ce trebuie făcut din interesul național ungar… întrebarea nu mai este Est sau Vest, ci cum pot maghiarii să trăiască bine și să se simtă acasă în propria lor țară.”

În acest context, el a descris propunerea opoziției ca pe o importare a sistemului de la Bruxelles în Ungaria, împingând pe plan secund cel național: „Când ei vorbesc despre schimbarea sistemului, acesta este, de fapt, sensul.”

Orban: Ungaria trebuie să învețe să spună nu Bruxelles-ului

Orban a avertizat și că Bruxelles ar dori să slăbească capacitatea statelor membre de a bloca decizii privind finanțarea Ucrainei, extinderea UE sau politica de război, iar Ungaria trebuie să învețe „să spună nu Bruxelles-ului” și să nu trimită reprezentanți care să aducă acel sistem acasă.

Pe tema războiului, premierul a fost direct, afirmând că Ungaria poate rămâne în afara conflictului doar dacă există un sprijin național puternic pentru pace. În acest sens, el a afirmat că voința populară se exprimă prin petiții, presiuni publice și semnale constante că problema nu este doar un conflict între Budapesta și Bruxelles, ci o cerere clară din partea societății ungare.

În ceea ce privește campania, Orban a asigurat că rezultatul va fi decis de munca efectivă din ultimele două săptămâni ale campaniei: trebuie să se bată la fiecare usă, fiecare conversație trebuie purtată și, dacă este necesar, fiecare dezbatere acceptată.

În opinia sa, dacă această efort este depus, Ungaria poate obține ceea ce își dorește și poate scapa de ceea ce se teme: țara nu va fi nevoită să-și trimită resursele, copiii sau nepoții într-un război, ci se va pregăti pentru „construcție pașnică”.

În intervalul 5 februarie, ora 10:00 – 6 februarie, ora 10:00, este în vigoare o informare meteorologică de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului.

În intervalul menționat vor fi precipitații în cea mai mare parte a țării. Pe alocuri în Moldova și estul Transilvaniei, în noaptea de joi spre vineri, va fi și lapoviță și ninsoare și se mențin condițiile de polei. La munte, la altitudini de peste 1500 m, va ninge. În sudul și estul țării, cantitățile de apă vor fi de 10…20 l/mp, iar în nord-estul Munteniei și în sudul Moldovei se vor acumula peste 25…35 l/mp.

Intensificări ale vântului se vor înregistra în regiunile sud-vestice, estice și pe arii mai restrânse în rest, cu viteze în general de 40…50 km/h, iar pe crestele montane, rafalele vor depăși 80…90 km/h.

Cod galben de ploi, ninsori viscolite la munte și vânt puternic

Meteorologii au emis și două avertizări Cod galben.

Sursa foto: ANM

Prima avertizare Cod galben este valabilă în perioada 5 februarie, ora 10:00 – 6 februarie, ora 10:00. Se vor înregistra precipitații însemnate cantitativ, la munte ninsori viscolite și strat de zăpadă. 

Potrivit ANM, „în județele Prahova, Buzău și Vrancea va ploua și se vor acumula 25…35 l/mp și izolat peste 40…50 l/mp. În zona montană a județelor Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Vrancea, Brașov și Covasna, la peste 1500 m altitudine, vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare și se va depune strat nou de zăpadă, în medie de 15…30 cm (echivalentul în apă a 20…30 l/mp), iar vântul va prezenta intensificări temporare, cu rafale de 90…100 km/h, viscolind ninsoarea și determinând reducerea vizibilității sub 100 m”.

Cea de-a doua avertizare Cod galben, de vânt puternic, este valabil în intervalul 5 februarie, ora 10:00 – 5 februarie, ora 20:00. 

Acesta vizează județul Caraș-Severin și local în județul Timiș. În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h, iar în Munții Banatului și în zona înaltă din vestul Carpaților Meridionali, rafalele vor atinge 90…100 km/h, viscolind zăpada depusă, mai anunță ANM.

Prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a declarat că rămâne în contact cu echipa președintelui Vladimir Putin pentru a aduce acasă mai mulți copii ucraineni care se află în Rusia.

„Lucrez la asta și suntem în acest proces. Sper să avem succes foarte curând.”, a spus ea, miercuri, reporterilor de la Casa Albă, conform Reuters.

Melania Trump nu a oferit detalii despre convorbirile dintre reprezentanții săi și echipa lui Vladimir Putin.

Un purtător de cuvânt al Aripii de Est a spus că liniile de comunicare au continuat după ce Melania Trump i-a trimis o scrisoare lui Putin, predată personal de președintele Donald Trump în august anul trecut, privind copiii ucraineni răpiți.

De când a început să se implice Melania în această acțiune, cincisprezece copii s-au întors în Ucraina, inclusiv șapte în decembrie.

Ucraina susține că Rusia a răpit cel puțin 19.000 de copii ucraineni și i-a dus în Rusia sau pe teritorii ocupate fără consimțământul familiei de la invazia din februarie 2022.

Rusia a negat acuzațiile, afirmând că a acționat pentru a-i proteja pe copii de lupte.

Miercuri, oficiali ruși și ucraineni au spus că discuțiile conduse de SUA pentru a încheia războiul au fost „productive”, deși Rusia a atacat Ucraina la începutul săptămânii cu sute de drone și rachete.

Melania Trump, care a păstrat un profil discret în timpul celui de-al doilea mandat al soțului ei, s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu doi ostatici israeliano-americani eliberați, Keith și Aviva Siegel.

Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.

„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.

Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.

Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.

Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.

Rezultate pozitive și eficiență ridicată

În cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.

„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.

Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.

Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoare

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.

Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.

Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.

Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timp

Specialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.

Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.

Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, a lansat acest avertisment prin intermediul unei telegrame trimise în 20 ianuarie, sugerând îngrijorarea unor cercuri cu privire la etichetele utilizate în timpul negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.

Telegrama a fost trimisă de Ambasada SUA la Helsinki către Washington și, potrivit acesteia, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a discutat problema pe 19 ianuarie cu reprezentanții SUA Jack Bergman și Sarah Elfreth, ambii membri ai Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanților.

Potrivit POLITICO, Valtonen a evidențiat poziția Finlandei potrivit căreia Rusia reprezintă o „amenințare strategică pe termen lung”.

Totodată, oficialul finlandez a avertizat împotriva oricăror sugestii de garanții de securitate „de tipul articolului 5” într-o Ucraină postbelică, subliniind că acest lucru riscă să confunde garanțiile articolului 5 al NATO cu orice promisiuni bilaterale făcute Ucrainei.

Îngrijorări crescânde

Și alți lideri finlandezi sunt îngrijorați de această situație, punctând faptul că deși doresc să ajute Ucraina ca să se protejeze, conceptul de „garanție” de securitate este o chestiune mai serioasă, pe care nu sunt încă pregătiți să o accepte.

Totodată, și foști oficiali NATO și analiști au declarat că telegrama trimisă la Washington reflectă îngrijorările din ce în ce mai mari în rândul mai multor capitale privind modul în care implicarea în Ucraina postbelică ar putea afecta pe termen lung fiecare țară în parte.

Edward Wrong, fost oficial NATO, a declarat pentru POLITICO faptul că una dintre potențialele probleme este că „utilizarea termenului articolul 5 în alte contexte sugerează implicarea NATO, care de fapt nu face parte din niciunul dintre aceste acorduri propuse”. „Finlanda și mulți alți membri NATO doresc să se asigure că se înțelege că articolul 5 este specific NATO”, a mai menționat acesta pentru sursa citată.

Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat asupra unui membru al alianței formate din 32 de state va fi tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie 2001.