Săptămâna trecută, AfD le-a cerut parlamentarilor săi care au construit legături cu mișcarea MAGA a președintelui american să reducă vizitele în Statele Unite, informează Financial Times.

„Chiar și înainte de război, situația era departe de a fi optimă”, a declarat pentru FT un înalt oficial al partidului. „AfD dorește să mențină contactele la un nivel mai restrâns și nu va mai trimite grupuri numeroase”.

În ciuda eforturilor de apropiere de MAGA și de alte figuri apropiate de Trump, liderii AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au condamnat rapid decizia SUA de a bombarda Iranul.

Alice Weidel, considerată vocea mai pro-americană din conducerea partidului, a acuzat Washingtonul că a acționat fără un plan și a descris conflictul drept „o catastrofă”.

Mișcarea MAGA a susținut public AfD înaintea alegerilor parlamentare din februarie 2025, prin intervențiile unor figuri proeminente precum Elon Musk și vicepreședintele JD Vance.

Chrupalla a cerut retragerea trupelor americane din Germania

Tino Chrupalla a folosit un discurs susținut weekendul trecut în landul său natal, Saxonia, pentru a cere retragerea celor aproximativ 38.000 de soldați americani staționați în Germania.

Un sondaj ARD-DeutschlandTrend realizat la începutul lunii martie arăta că 58% dintre germani considerau nejustificat atacul SUA și Israelului asupra Iranului.

Schimbarea de ton din AfD nu este împărtășită de toți liderii partidului. Deputatul Maximilian Krah a spus că alianța Germaniei cu SUA rămâne baza securității țării și a avertizat, într-un mesaj publicat pe X în această săptămână, că o ruptură de Donald Trump ar afecta AfD în multe feluri.

„Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Mehedinți, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Mehedinți, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, cetățean turc, de 45 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional și intern de droguri de mare risc”, se arată în informarea emisă de IPJ Mehedinți. 

În urma cercetărilor, autoritățile au interceptat vineri TIR-ul condus de suspect în urma percheziției efectuate asupra capului tractor, anchetatorii au descoperit două genți în care se aflau 30 de kilograme de cocaină, împărțite în 33 de pungi. 

Bărbatul a fost reținut sâmbătă de procurorii DIICOT – Mehedinți care vor propune arestarea preventivă pentru 30 de zile. 

Acțiunea a fost realizată în cooperare cu autorități judiciare din Uniunea Europeană și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al brigăzilor din Craiova și Timișoara, al Poliției municipiului Orșova, dar și al Jandarmeriei Mehedinți. 

Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au cerut introducerea unei taxe la nivelul întregii Uniuni Europene într-o scrisoare adresată comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra, potrivit Bloomberg și Reuters.

Ei au scris că o astfel de măsură ar „transmite un mesaj clar că cei care profită de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția pentru a reduce povara asupra publicului larg”.

Fără a oferi detalii, miniștrii au făcut trimitere la o măsură similară introdusă în 2022, după ce prețurile gazelor au explodat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

În timpul acelei crize energetice, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, a impus un plafon pentru prețul gazelor și a introdus o taxă pe profiturile excepționale ale producătorilor de energie.

Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat săptămâna trecută că blocul comunitar analizează reintroducerea instrumentelor folosite în 2022, dar a subliniat că atunci a fost vorba în principal despre o criză a gazelor, în timp ce actualul conflict generează „o gamă mai largă de probleme”.

În scrisoarea lor, cei cinci miniștri au sugerat Comisiei să analizeze „dacă și cum profiturile realizate în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse într-un mod mai țintit decât în cazul contribuției de solidaritate din 2022”.

Declarația a fost făcută de șeful guvernului de la Bratislava după o convorbire cu omologul său maghiar, Viktor Orban, 

„UE și în special Comisia Europeană ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia și să asigure un mediu politic și juridic care să permită fiecărei state membre și UE în ansamblu să refacă rezervele de gaze și petrol lipsă și să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele și direcțiile posibile, inclusiv din Rusia”, se arată în declarația premierului slovac, citată de Reuters. 

Solicitarea lui Fico vine după ce comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a făcut apel la cetățenii și guvernele blocului comunitar să adopte măsuri de reducere a consumului, inclusiv încurajarea muncii de acasă și limitarea deplasărilor. 

După ce Israel și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, Teheranul a închis strâmtoarea Ormuz, o rută care e tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol. 

Astfel prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care înaintea declanșării conflictului, cotațiile se situat la aproximativ 70 de dolari pe baril. 

Irakul a închis un punct de trecere a frontierei cu Iranul după ce, în urma unor atacuri aeriene, un cetățean irakian a fost ucis pe teritoriul iranian, potrivit Sky News. 

Punctul de trecere Shalamcheh reprezintă o rută vitală de aprovizionare pentru importurile de produse alimentare din Iran în Irak, iar orice întrerupere prelungită ar putea afecta rapid aprovizionarea piețelor locale.

Alți cinci cetățeni irakieni au fost răniți grav în urma atacurilor, care au lovit o zonă de primire a pasagerilor de pe partea iraniană a punctului de trecere.

Oficialii au declarat că au văzut drone survolând zona cu câteva momente înainte de explozii.

Autoritățile de frontieră irakiene au declarat că au fost informate de oficialii iranieni că circulația camioanelor și a pasagerilor va fi restabilită în următoarele ore, odată ce lucrările la sistemele de tranzit și de pașapoarte vor fi finalizate.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a afirmat că oferise anterior Teheranului un termen-limită pentru „a încheia un acord” sau pentru a redeschide această rută strategică, subliniind că timpul este pe cale să expire.

„Vă amintiți când i-am dat Iranului zece zile să ÎNCHEIE UN ACORD sau să REDESCHIDĂ STRÂMTOAREA ORMUZ. Timpul se scurge – mai sunt 48 de ore până când iadul se va dezlănțui asupra lor”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.

Avertismentul vine după alte ultimatumuri lansate în ultimele zile, în care Trump a amenințat că va lovi infrastructura Iranului, inclusiv centrale electrice, dacă strâmtoarea, o rută vitală pentru transportul global de petrol, nu va fi redeschisă complet navigației.

Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, este blocată în mare parte de la izbucnirea războiului, ceea ce a dus la scumpirea petrolului și a amplificat temerile privind efectele asupra economiei globale.

În UE, un total de șapte țări au îndeplinit deja obiectivul pentru 2030 de a recicla cel puțin 70% din totalul deșeurilor de ambalaje: Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Spania. Doar una dintre acestea, Slovenia, se află în regiunea Balcanilor, potrivit Eurostat.

UE generează 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe persoană pe an, dintre care 35,3 kg provin din ambalaje din plastic, conform statisticilor din 2023 citate de Euronews.

Iată cum se descurcă celelalte țări din peninsulă în ceea ce privește reciclarea deșeurilor:

Slovenia

Deșeuri reciclate: 59,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 73,6%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 51,5%

În Slovenia, deșeurile sunt sortate acasă în deșeuri biodegradabile, hârtie, materiale plastice, sticlă, deșeuri menajere mixte și textile. Colectarea funcționează pe baza unui sistem „din ușă în ușă”, majoritatea municipalităților asigurând ridicarea regulată direct de la gospodării. De asemenea, sunt disponibile containere publice și puncte speciale de colectare pentru anumite tipuri de deșeuri.

Ambalajele trebuie separate în conformitate cu Regulamentul privind gestionarea ambalajelor. Producătorii și importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor pe care le introduc pe piață. Taxele de mediu se aplică și ambalajelor, produselor electronice și altor deșeuri.

Țara respectă principiul „poluatorul plătește”, conform căruia gospodăriile plătesc o taxă pe deșeuri în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o generează. Taxele depind de dimensiunea containerului și de frecvența colectării. Separarea corectă are ca rezultat mai puține deșeuri amestecate și costuri mai mici, în timp ce separarea necorespunzătoare duce la taxe mai mari. Anumite tipuri de deșeuri, cum ar fi materialele reciclabile și vehiculele scoase din uz, pot fi eliminate gratuit.

Încălcarea regulilor de colectare separată poate duce la amenzi impuse de către companiile municipale și autoritățile de inspecție.

Turcia

Deșeuri reciclate: nu există date Eurostat (37,5% conform statisticilor naționale pentru 2025)

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

În ultimii nouă ani, reciclarea în Turcia a fost o parte integrantă a programului Zero Deșeuri, implementat sub auspiciile Primei Doamne Emine Erdogan. Strategia își propune să atingă 70% deșeuri reciclate până în 2053. Până în 2025, rata de reciclare a fost de 37,5%, în creștere de la 13% în primul an al programului.

Conform celor mai recente date de la Ministerul Mediului, Schimbărilor Climatice și Urbanizării, în Turcia au fost reciclate 90 de milioane de tone de deșeuri de la începutul programului în 2017. Cea mai mare pondere o reprezintă hârtia, cu 36,1 milioane de tone, urmată de ambalajele din materiale organice, cu 30,6 milioane de tone. Plasticul reciclat însumează 10,2 milioane de tone, sticla 3,5 milioane de tone, iar ambalajele și dozele metalice 9,6 milioane de tone.

Colectarea separată a deșeurilor este implementată în 217.000 de clădiri din întreaga țară.

Începând cu 2019, pungile de plastic din Turcia nu mai sunt gratuite. Prețul lor actual este simbolic – 1 TRY (0,02 eurocenți) la începutul acestui an. Potrivit publicației online Gıda Hattı, o persoană din Turcia folosește în medie 312 pungi pe an, în timp ce Europa își propune să reducă acest număr la 40 de persoană.

În plus, a fost instituit un sistem de depozitare în 53 de provincii și se preconizează că va acoperi toate cele 81 de provincii până la sfârșitul anului 2026. În prezent, la nivel național au fost instalate 834 de mașini de reciclare, utilizate de 117.000 de persoane înregistrate. Prin intermediul acestor mașini, au fost colectate 12,5 milioane de ambalaje și doze din diverse materiale. Dintre acestea, 200 de tone (64%) sunt din plastic, 504 tone (31%) sunt din sticlă și 11 tone (5%) sunt ambalaje și doze metalice. Sistemul de depozitare a economisit până în prezent 3 milioane de lire sterline (aproximativ 58.305 euro).

Croaţia

Deșeuri reciclate: 36%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 51,9%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 28,2%

Croația aplică o Lege privind gestionarea deșeurilor care impune separarea strictă a deșeurilor la nivel menajer pentru a crește rata de reciclare la 65% până în 2030. Legea reglementează colectarea separată a materialelor plastice, hârtiei, sticlei, metalelor și a deșeurilor menajere generale. Amenzile pentru încălcarea legii variază între 100 și 250 de euro pentru persoanele fizice și între 600 și 1.300 de euro pentru persoanele juridice.

Croația respectă, de asemenea, principiul „plătește pe măsură ce arunci”, conform căruia taxele pentru deșeuri sunt determinate în funcție de cantitatea de deșeuri mixte generate. Cu cât cetățenii își separă mai corect deșeurile, cu atât plătesc mai puțin. În plus, se aplică un sistem de garanție pentru recipientele de băuturi, cum ar fi sticlele și dozele; garanția este rambursată consumatorilor atunci când recipientul este returnat la un magazin pentru reciclare.

Cetățenii pot, de asemenea, să elimine gratuit anumite tipuri de deșeuri, inclusiv electronice, deșeuri periculoase și obiecte voluminoase, la punctele de colectare desemnate.

Albania

Deșeuri reciclate: 18,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

În 2024, Albania a produs un total de 862,2 mii de tone de deșeuri, majoritatea ajungând la gropile de gunoi, conform datelor citate de portalul de știri albanez Pozitivi. Potrivit Institutului Albanez de Statistică (INSTAT), albanezul mediu generează 360 kg de deșeuri pe an, majoritatea organice. În ciuda capacității semnificative de reciclare a industriei albaneze, doar aproximativ 18-19% din deșeuri sunt de fapt reciclate în țară, notează Pozitivi.

În 2022, Albania a interzis utilizarea pungilor de plastic subțiri și a pungilor de plastic de unică folosință. Astăzi, supermarketurile oferă pungi de plastic mai groase și mai durabile, care continuă să fie utilizate pe scară largă de către populație.

Anul trecut, Albania și-a înființat Ministerul Mediului, iar din ianuarie anul acesta, Operatorul Național de Tratare a Deșeurilor (AKEM) este operațional în cadrul acestuia. Potrivit ministrului mediului din Albania, Sofjan Jaupaj, acest operator deținut în totalitate de stat va gestiona tratarea deșeurilor cu o abordare clară a economiei circulare, aplicând principii de reducere a deșeurilor și reciclare.

Grecia

Deșeuri reciclate: 17,4%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 48%

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,7%

Reciclarea în Grecia rămâne o provocare serioasă, în ciuda presiunii publice și instituționale tot mai mari, relatează publicația greacă Proto Thema.

Conform datelor citate, țara reciclează mai puțin de 20% din deșeuri, în timp ce majoritatea, aproximativ 80%, sunt încă trimise la gropile de gunoi. Acest lucru plasează Grecia printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în acest sens și a dus la sancțiuni financiare și la o supraveghere sporită din partea instituțiilor europene. Mass-media notează că, în ciuda strategiilor și finanțării, rezultatele concrete rămân limitate.

Presa locală reamintește, de asemenea, că UE își propune să reducă deșeurile depozitate la maximum 10% până în 2035, o țintă pe care Grecia riscă să o rateze.

Ediția online a ziarului Kathimerini a relatat în februarie că Grecia a început să implementeze un sistem național pentru returnarea și reciclarea sticlelor de plastic și a dozelor de aluminiu. Sistemul este planificat să acopere întreaga țară în termen de doi ani și va include 4.200 de mașini de reciclare și 9.700 de puncte de colectare. Obiectivul este de a atinge un procent de reciclare de 90% din acest tip de deșeuri.

În februarie, autoritățile locale din Atena au anunțat extinderea rețelei așa-numitelor pubele maro pentru deșeuri biologice. Un program special include deja peste 12.000 de gospodării, având ca scop transformarea acestui tip de deșeuri în compost potrivit pentru fertilizare și amenajarea teritoriului.

Conform datelor Eurostat, Grecia are cele mai bune rezultate în ceea ce privește reciclarea deșeurilor electronice, ajungând la 82%, ceea ce este egal cu media UE.

Cipru

Deșeuri reciclate: 15,8%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 69,5% (2022)

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 39,1% (2022)

În Republica Cipru, principiul „poluatorul plătește” se aplică atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor, fiind implementat printr-un sistem „Pay-As-You-Throw” (Plătește pe măsură ce arunci).

Conform sistemului, gospodăriile și unitățile comerciale, pe lângă o taxă standard de colectare a deșeurilor, achiziționează saci sau containere preplătite de diferite dimensiuni, care sunt utilizate pentru eliminarea deșeurilor nereciclabile. Cetățenii plătesc în funcție de volumul de deșeuri nereciclabile pe care îl generează, creând un stimulent pentru separarea deșeurilor în fluxuri reciclabile și nereciclabile.

Deșeurile organice din bucătărie sunt colectate separat în containere special amenajate, pentru care nu se percepe nicio taxă preplătită pentru pungi sau containere.

Deșeurile reciclabile sunt colectate fie în containere speciale, fie în saci speciali lăsați în fața locuințelor. Potrivit companiei Green Dot, care deservește peste 90% din populație în zonele controlate de guvern, ambalajele din plastic, metal și carton pentru băuturi sunt plasate în saci speciali pentru colectarea de la marginea trotuarului. Hârtia este colectată în saci separați și colectată similar, în timp ce ambalajele din sticlă sunt depozitate în containere special amenajate.

Serbia

Deșeuri reciclate: 15,2%

Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date

Serbia generează anual aproximativ trei milioane de tone de deșeuri menajere, dar doar 15,5% sunt reciclate, potrivit ONG-ului Alianța Națională pentru Dezvoltare Economică Locală (NALED). Aproximativ 90% din deșeurile menajere ajung în continuare la gropile de gunoi în loc de centrele de reciclare, iar în multe municipalități, 90-100% din deșeuri sunt pur și simplu aruncate în gropi de gunoi.

Statisticile oficiale raportează 2.689 de gropi de gunoi ilegale în Serbia, în timp ce ONG-urile estimează peste 3.500. În 2025, guvernul sârb a furnizat peste 4.200 de pubele de gunoi și 1.178 de containere în 44 de municipalități și a introdus noi camioane moderne de gunoi în 17 orașe, potrivit Ministerului Ecologiei.

În decembrie 2025, Serbia a adoptat o nouă Lege privind gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, de când guvernul a anulat regulamentul anterior privind alocarea fondurilor pentru stimulentele de reciclare, la 1 ianuarie 2026 a apărut un vid juridic, perturbând activitatea companiilor de reciclare care se bazează pe finanțare de stat.

Oficialii declară că noua lege se aliniază la standardele UE, introduce un control sporit prin monitorizarea digitală a fluxurilor de deșeuri și permite importul de deșeuri nepericuloase în scopuri energetice, cu scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a spori competitivitatea economică. Legea descentralizează procesul de autorizare pentru colectarea, transportul, depozitarea și tratarea deșeurilor nepericuloase și inerte, oferind autorităților locale competența de a emite autorizații pentru teritoriile lor.

Experții avertizează că, în aceste circumstanțe, 120.000 de tone de deșeuri ar putea ajunge în mediul sârbesc în 2026, provocând potențial un dezastru ecologic.

De la 1 ianuarie 2026, fabricile de reciclare și-au redus forța de muncă cu 70%.

România

Deșeuri reciclate: 12,4%

Deșeuri de ambalaje reciclate: 37,3% (2022)

Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,4% (2022)

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. În ciuda taxelor și amenzilor UE, țara reciclează doar aproximativ 12% din deșeuri, comparativ cu o medie UE de aproximativ 50%.

România generează anual 303 kg de deșeuri menajere pe persoană, dintre care 74% sunt depozitate la gropile de gunoi, mult peste obiectivul UE de maximum 10% până în 2035. Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, 88% din deșeurile colectate nu sunt reciclate. Legea obligă autoritățile locale să asigure colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă, iar de anul trecut, și a deșeurilor textile. Cu toate acestea, mai multe regiuni încă nu dispun de sisteme complet integrate de gestionare a deșeurilor, iar chiar și în București, pubelele și containerele de reciclare sunt rare.

La sfârșitul anului 2023, România a introdus un nou sistem de returnare a sticlelor de plastic și sticlă. Consumatorii returnează sticlele prin intermediul unor automate speciale din lanțurile mari de magazine și primesc un voucher (0,50 RON sau 0,10 EUR per sticlă) care poate fi folosit la casă pentru reduceri.

Bulgaria

Bulgaria se numără printre țările UE cu cele mai scăzute rate de reciclare – mai puțin de 20% din deșeurile menajere sunt reciclate, comparativ cu o medie UE de aproape 48%, a remarcat recent Nikolay Nedelkov, viceprimarul pentru ecologie al municipiului Sofia, citând date oficiale de la Comisia Europeană. În același timp, obiectivele naționale vizează reciclarea a peste 65% din deșeuri până în 2035, cu reducerea depozitării deșeurilor la 10%, a reamintit el.

Într-adevăr, conform datelor Eurostat din 2023, Bulgaria reciclează doar 16,7% din deșeurile sale, comparativ cu o medie generală a UE de 47,9%. În Europa, liderul absolut pentru acel an este Germania cu 68,7%, urmată de Austria cu 62,8% și Slovenia cu 59,8%.

Conform celor mai recente date Eurostat pentru Bulgaria în 2022, țara a reciclat 58,3% din deșeurile de ambalaje și 39,5% din deșeurile de ambalaje din plastic. În UE, rata medie de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2022 a fost de 65,3%, crescând la 67,5% în 2023. Cea mai mare pondere de deșeuri de ambalaje reciclate în Europa în 2023 a fost în Belgia, cu 79,7%, urmată de Islanda cu 77,3% și Țările de Jos cu 75,8%.

Totul s-ar fi petrecut, joi seară. Tânărul, care conducea o mașină fără plăcuțe de înmatriculare a fost prins de doi pădurari din Parcul Natural Lunca Mureșului, în timp ce se afla la furat de lemne. Cei doi pădurari l-au urmărit. Atunci când pădurarii i-au verificat mașina, tânărul a devenit recalcitrant, și i-ar fi agresat pe cei doi.

Potrivit surselor din anchetă, cei doi pădurari au fost bătuți cu parul în zona mâinilor și a picioarelor, iar tânărul le-a spart un geam al mașinii.

În urma incidentului, unul dintre cei doi pădurari a primit două zile de îngriji medicale, iar al doilea pădurar a primit 7 zile de îngrijiri medicale.

„În fapt, la data de 02 aprilie 2026, în jurul orei 20:00, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că două persoane, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în Parcul Natural Lunca Mureșului, au observat un autoturism fără plăcuțe de înmatriculare, pe care l-au urmărit și oprit în apropierea localității Saravale.

În momentul opririi, conducătorul autoturismului ar fi agresat cele două persoane, în vârstă de 37 de ani și 48 de ani și ar fi provocat distrugeri autoturismului acestora”, potrivit polițiștilor IPJ Timiș.

Polițiștii Secției 11 Rurale Sânnicolau Mare, au intervenit la fața locului, l-au reținut pe tânăr pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj comis asupra personalului silvic și distrugere, iar lemnele din mașina acestuia au fost confiscate.

Poliția continuă cercetările pentru stabilirea întregii situații de fapt și luarea măsurilor legale.

Reamintim că sâmbătă, ministra Mediului Diana Buzoianu a avut o reacție dură la aflarea cazului. Oficiala a propus ca Romsilva să cumpere bodycam-uri pentru pădurari, la nivel național.

Analiza unor posibile schimbări de personal din cadrul cabinetului vine ca urmare a efectelor generate de războiul din Orientul Mijlociu, dar și după demiterea recentă a Procurorului General Pam Bondi și a Secretarului pentru Securitate Internă Kristi Noem. 

Conflictul, început la finalul lunii februarie, a generat o creștere a prețului carburanților, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran, o prăbușire în sondaje și îngrijorări în rândul republicanilor înaintea alegerilor intermediare din luna noiembrie. 

Surse din administrație susțin că, deși niciun membru al cabinetului nu este în mod cert vizat pentru demitere imediată, mai mulți oficiali sunt considerați vulnerabili, informează Reuters. 

Printre oficialii vizați de o posibilă demitere se numără Tulsi Gabbard, directorul serviciilor naționale de informații și Howard Lutnick, secretarul pentru Comerț. 

Președintele și-ar fi exprimat nemulțumirea față de activitatea lui Gabbard și ar fi consultat aliați în privința unor posibili înlocuitori.

În privința lui Lutnick, mai mulți apropiați ai președintelui au cerut înlăturarea sa după ce noi documente publicate din dosarul Epstein arată că acesta ar fi avut o relație de apropiere cu infractorul sexual care a încetat din viața în 2019. 

În paralel, președintele se confruntă cu o prăbușire în sondaje. Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Reuters, doar 36% dintre americani sunt de acord cu activitatea președintelui, iar 60% sunt împotriva războiului din Orientul Mijlociu. 

„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. 

Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. 

„Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. 

Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. 

Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.