Republica Moldova va avea un nou ambasador în România. Este vorba despre Mihail Mîțu, cel care îl va înlocui pe Victor Chirilă în această funcție.

Victor Chirilă a fost numit în funcția ambasador al Republicii Moldova în România în noiembrie 2021.

Decretul privind numirea acestora, semnat de președinta Maia Sandu, a fost publicat joi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Cine este Mihail Mîțu

Mihail Mîțu s-a născut în 1983, iar cariera sa diplomatică a început în urmă cu peste două decenii, în 2005, când a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) în calitate de atașat, Secția Imunități și Privilegii, Departamentul Protocol Diplomatic de Stat.

În perioada 2006–2008, Mîțu a activat în calitate de secretar III, secretar II al Secției Ceremonial și vizite, MAEIE. În 2008, a fost detașat ca Secretar I la Ambasada Republicii Moldova în Regatul Suediei, fiind acreditat de asemenea pentru Norvegia și Finlanda.

În perioada 2013-2016, Mîțu a fost consul în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în SUA, urmând ca între 2016 și 2019 să activeze în calitate de consilier în cadrul Departamentului Protocol Diplomatic de Stat, MAEIE.

Între 2019 și 2021, Mihail Mîțu a fost consilier al Ambasadei Republicii Moldova în București, iar în perioada 2021-2022 a fost șef de Protocol al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Din 2022 și până în prezent, Mîțu ocupă funcția de Secretar General în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova.

Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia.

Documentul, care include numeroase propuneri din partea PSD, potrivit surselor Mediafax, prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant

De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.

Măsuri fiscale

• Intervenția BID cu instrumente specifice de sprijin

La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.

• Impozitul pe profit – Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal

Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.

Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).

Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă.

Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata:  Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).

Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca  mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.

Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.

Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat –  începând cu anul 2026.

Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.

Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.

La ce să se aștepte mintroînreprinderile

Pentru microîntreprinderi se propune:

• Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.
• Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent
• Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.
• Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.

Ce primește bonificații

Documentul propune:

• Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.
• Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridice

La capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,

• Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.
• Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare

Măsuri privind TVA

Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă.

Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

• Stimularea investițiilor strategice în economie:

Administrator: Ministerul Finanțelor

Obiectiv: Crearea unui cadru competitiv pentru atragerea investițiilor noi, strategice, cu impact major în economie.

Investiții vizate:

• Proiecte de investiții cu valoare de minim 1 miliard lei
• Proiecte cu efect de antrenare: producție, export, substituire importuri, inovare, dezvoltare regională.

Beneficiari: Companii / investitori cu investiții majore pe teritoriul României, eligibile pe criterii economice și de impact.

Finanțarea proiectelor strategice: prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat ad-hoc

Instrumente de sprijin

• Granturi / sprijin nerambursabil
• Credit fiscal
• Garanții de stat / instrumente de garantare
• Bonificații / stimulente
• Simplificare concesionare pentru terenurile domeniu public/privat al statului prin atribuire directa la valoarea de piata
• Aport de capital / capitalizare (după caz)

Criterii de eligibilitate a companiilor:

• a) întreprinderilor nou înființate au capital social în valoare de minim 25 milioane lei;
• b) în cazul întreprinderilor în activitate :
• i) cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minim 50 milioane lei;
• ii) au valoarea totală a activelor corporale și necorporale de minim 50 milioane lei

Efecte obținute: impact semnificativ la nivelul economiei naționale, efect multiplicator, promovarea inovației și a tehnologiei avansate, diminuarea deficitului balanței comerciale

• Stimularea investițiilor in sectoare de activitate cu deficit comercial semnificativ din industria prelucrătoare

Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari:  întreprinderile care fac investiții în sectoarele de activitate din industria prelucrătoare (Anexa 3 prezinta sectoarele din industria prelucrătoare ordonate in 5 grupe in funcție de deficitul balanței comerciale pornind de la cel mai mare la cel mai mic)

Buget total: 1,05 mld. Euro, buget  mediu anual – 150 de mil euro;

Tip ajutor de stat: grant

Valabilitate: 2026 – 2032 –emiterea acordurilor pentru finanțare; 2026-2036 – perioada de plată

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

1. să fie investiții inițiale;
2. să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției de minimum 50 milioane lei;
3. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției +5 ani de la finalizarea acesteia;

Depunerea aplicatiilor se va face in sesiuni de 30 de zile lucrătoare.

Proiectele vor primi punctaje functie de: (valoarea investitiei, locatia investitiei, valoarea deficitului comercial al sectorului de activitate respective, grad automatizare) prezentată în anexa nr. 4. Punctajul va stabili ordinea analizei

• Stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale și producția bazata pe tehnologie ”zero net

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Baza legală:  Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, Regulamentul (UE) nr. 651/2014; 2024/1252

Valabilitate: 2026-2032 emiterea de acorduri finanţare; 2027-2036 pentru plata ajutorului de stat.

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari: întreprinderile care realizează investiţii în sectoarele de activitate in care se realizează procesarea/prelucrarea resurselor minerale în special a materiilor prime strategice și critice, așa cum sunt prezentate în Anexa nr.1, sau dezvoltă produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora prezentate în Anexa 2

Bugetul maxim al schemei: 1,05 mld. euro, cu bugetul mediu anual al schemei este de 150 mil. euro.

Tip ajutor de stat: credit fiscal – in următorii 7 ani de la finalizarea investiției + Garanție de stat / jumătate din intensitatea regională acordată de BID

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/ schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare);

să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 75 milioane lei;

1. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției
2. să mențină investiția 5 ani de la data finalizării acesteia;
3. să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi care demonstrează viabilitatea economica.

Criterii de eligibilitate cumulative pentru beneficiari

1. să nu fie companii in dificultate, insolvența sau să poată fi solicitată deschiderea procedurii de insolvență
2. să prezinte un plan de afaceri din care să reiasă viabilitatea proiectului
3. nu au datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local

• Stimularea cercetării dezvoltării pentru crearea de înaltă tehnologie – TechUpi

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor prin BID

Obiectiv: crearea de tehnologii noi, cu impact sistemic ridicat care redefinesc economia globală și generează valoare adăugată mare

Bază legală: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 – ajutor de stat pentru cercetare, dezvoltare, inovare

Beneficiari: companii care realizează investiții de cercetare – dezvoltare în sectoarele de tehnologii avansate

Buget total (7 ani): 1050 mil. Euro, Buget mediu anual: 150 mil. Euro,

Tip ajutor de stat: grant;

Valoarea proiectelor de investiții: 5 – 50 mil lei (aproximativ 1 -10 mil. EUR)

Perioada de valabilitate a schemei: 2026 – 2032

Efecte obținute: Creșterea nivelului de maturitate tehnologica (scara TRL technology readiness level a NASA preluat de UEFSCDI) de la nivel universitar pana la sistem cu funcționalitate demonstrata in mediu operațional, conform Anexa 5.

Domenii vizate:

• Inteligența Artificială (AI)
• Microelectronica (Semiconductori)
• Bio-Tehnologie și Sănătate de Precizie
• Tehnologii avansate pentru energie verde și stocare
• Producție Avansată (Industry 4.0), robotica, tehnologie spațială si nanotehnologii

• Consolidarea capacităților industriale de apărare

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Bază legală:

–           Decizia de punere în aplicare a CE nr. C (2022) 9445 de aprobare a programului “Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regional în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România CCI 2021RO16RFPR001.

Gestionarea programului:

–           MIPE prin AM POCIDIF furnizor de ajutor de stat,

Bugetul: 200 mil. euro, finanțare din FEDR prioritatea 5. ”Consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare” din POCIDIF”,

Perioada contractare: 2026-2028

Valoarea investiției minim 10 milioane lei, investiții in active corporale și necorporale dual-use (investitii in tehnologii, echipamente, capacitati de productie care pot fi folosite atat in scop civil, cat si in scop militar)

• Ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investiții productive

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții si Dezvoltare (BID)

Beneficiari: întreprinderi care desfășoară activitate economică în România si realizează investiții productive

Buget mediu anual: 100 mil. EUR/an

Perioada contractare: 2027-2032

Tip ajutor de stat: instrument financiar împrumut garantat pana la 50% cu dobîndă subvenționată

Forma: împrumut pe 10 ani garantat de către BID cu subvenționarea dobânzii pe o perioada de cel mult 5 ani pus la dispozitia beneficiarului final de către un intermediar financiar selectat, pentru realizarea de investiții productive

Cheltuieli eligible: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziţionării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizări de constructii, achiziție de echipamente și active necorporale;

Principalele condiții de eligibilitate:

1. desfășoară activitate economică în România;
2. realizează o investiție inițială de minim 7 mil. lei – maxim 50 mil. lei, în domenii strategice sau în zone mai puțin sau mediu dezvoltate
3. nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operaţională sau lichidare
4. Întreprinderile care realizează investiții în zonele mai puțin dezvoltate vor beneficia de un ajutor de stat la nivelul unei intensități maxim admise, (investitiile in zonele dezvoltate având o intensitate diminuată față de nivelul maxim).

Efecte preconizate: atragerea de fonduri de la băncile comerciale urmare garanției BID si subventiei de dobanda acordate de MFP pentru realizarea unor investitii de 7 milioane lei – maxim 50 mil (suma va fi determinata in funcție de valoarea anuala a bugetului si de valorile stabilite de MFP pentru investitii eligibile)

• Susținerea exporturilor si a investițiilor românești

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și EXIM Bank

Obiective:

1. Facilitarea accesului la finanțare pentru export și internaționalizare
2. Creșterea competitivității exportatorilor
3. Acoperirea riscurilor la care sunt expuși exportatorii și investitorii români pe piețele-țintă

Implementarea schemei de asigurare a exportului în Europa Centrala, Sud-Est si bazinul marii Negre, în valoare de 35 milioane EUR pentru perioada 2025-2027, în baza EU Export Credit Pilot Facility.

PRODUSE ECA

1. Produse existente

• Asigurarea creditului furnizor (pre-livrare și post-livrare). Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea creditului furnizor – pentru operațiuni de factoring
• Asigurarea creditului cumpărător pe termen scurt si lung. Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea garanțiilor bancare împotriva riscului de executare nejustificată
• Asigurarea investițiilor românești împotriva riscurilor politice.

2. Produse nou-propuse

• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale pentru capitalul de lucru necesar realizării contractelor de export
• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale companiilor românești care investesc
• Contragarantarea scrisorilor de garanție bancară, necesare participării la licitații internaționale și îndeplinirii obligațiilor din contractele de export
• Finanțare acordată cumpărătorilor pentru achiziția de bunuri/servicii din România, în cazul în care băncile comerciale nu acordă această facilitate (market gap).

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a oferit Ucrainei o finanțare record de 2,9 miliarde de euro în 2025, notează Kyiv Independent.

Aproape jumătate din suma alocată a mers către sectorul energetic, grav afectat de război, potrivit unui comunicat de presă publicat joi, pe 5 februarie.

Sectorul energetic ucrainean a suferit pagube majore din cauza atacurilor dezastruoase ale Rusiei cu drone și rachete. Milioane de oameni au rămas fără electricitate, apă și căldură în plină iarnă.

Anul trecut, investițiile BERD în energie au depășit 1,2 miliarde de euro. Fondurile au sprijinit importurile de gaze, producția descentralizată, reparațiile și proiectele de energie regenerabilă.

Din anul 2022, Banca Europeană a direcționat aproape 3,3 miliarde de euro către acest sector.

BERD a oferit două împrumuturi companiei de stat Naftogaz pentru refacerea rezervelor de gaze înainte de sezonul rece, mai relatează aceeași sursă.

Unul dintre acestea a fost un pachet de 500 de milioane de euro acordat în august, după ce stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani.

După atacurile Rusiei asupra facilităților de producție de gaze din octombrie, care au dus la pierderea a 60% din capacitatea de producție a Ucrainei, banca a vrut să finanțeze importurile de gaze.

Deși BERD este mai focusată în mod tradițional pe sectorul privat, războiul a dus la un sprijin mai mare pentru companiile de stat, mai ales în domeniul energiei.

Banca a asigurat și un împrumut de 50 de milioane de euro pentru refacerea izolației de la centrala nucleară de la Cernobîl, după un atac cu drone rusești în februarie 2025.

În 2024, investițiile private au reprezentat 57% din totalul fondurilor Băncii Europene alocate Ucrainei și 90% din proiecte.

„Ponderea sectorului public și privat reflectă mediul în care ne aflăm. Mă aștept ca, într-o situație de reconstrucție, să vedem o creștere relativă a volumului de muncă pe care îl facem în sectorul privat.”, a declarat Greg Guyett, șeful serviciilor pentru clienți al BERD, miercuri, la Kiev.

De la începutul invaziei rusești în februarie 2022, BERD a alocat Ucrainei 9,1 miliarde de euro. În 2024, sprijinul financiar a fost de 2,4 miliarde de euro.

BERD a anunțat că va continua să ofere cel puțin 1,5 miliarde de euro anual Ucrainei pe durata războiului, cu o majorare a capitalului băncii cu 4 miliarde de euro în 2023.

Noile investiții de capital includ construirea de centre de date, achiziția de servere și dezvoltarea tehnologiilor care permit funcționarea sistemelor de inteligență artificială.

Analiști americani din domeniul tehnologiei, citați de CNBC, au descris dimensiunea investiției drept una impresionantă: „Este o sumă incredibilă. Zâmbim pentru că această cifră este atât de bună pentru ecosistemul Google”.

Google alimentează cererea pentru cipurile Nvidia

Investițiile Google au dus la creșterea acțiunilor producătorului de cipuri Nvidia, una dintre cele mai importante companii din lume în domeniul hardware-ului pentru inteligență artificială.

Cipurile produse de Nvidia sunt folosite pentru antrenarea și rularea modelelor AI. Deși Google dezvoltă și tehnologii proprii, compania continuă să utilizeze și soluții Nvidia. „Probabil este bine și pentru Nvidia, deoarece Google va împărți investițiile, nu doar pentru propriile TPU-uri, ci și pentru Nvidia”, spun experții sursei citate.

Rolul Broadcom în dezvoltarea tehnologiei AI

Investițiile masive ale Google au dus și la creșterea acțiunilor companiei Broadcom, care ajută gigantul american să dezvolte cipuri personalizate pentru inteligență artificială. Google utilizează propriile unități de procesare (TPU), folosite inclusiv pentru dezvoltarea unor modele AI avansate, precum Gemini. Broadcom participă la producerea acestor cipuri.

Experții spun că astfel de cipuri personalizate sunt utilizate în principal de companiile tehnologice uriașe, care operează infrastructuri globale și centre de date de mari dimensiuni.

AI, noul câmp de luptă al giganților tech

Google face parte dintr-un grup restrâns de giganți tehnologici care investesc masiv în inteligență artificială pentru a-și extinde serviciile digitale. Alături de Google, companii precum Microsoft, Amazon sau Meta dezvoltă, la rândul lor, tehnologii similare.

Creșterea investițiilor arată că piața inteligenței artificiale devine una dintre cele mai importante zone de competiție globală, iar producătorii de cipuri și infrastructură tehnologică sunt printre principalii beneficiari.

Xi i-a spus lui Trump să fie „prudent” atunci când furnizează arme insulei, a relatat presa de stat, adăugând că „acordă o mare importanță” legăturilor cu Washingtonul și speră că ambele părți vor găsi modalități de a-și rezolva diferențele, potrivit BBC.

Trump a calificat convorbirea drept „excelentă” și „lungă și amănunțită”.

Apelul telefonic de miercuri vine în urma unei serii de vizite ale liderilor occidentali, inclusiv al premierului britanic Keir Starmer, în China în ultimele luni, în speranța de a reseta relațiile cu a doua cea mai mare economie a lumii.

Trump însuși urmează să viziteze China în aprilie, o călătorie pe care spune că „o așteaptă cu nerăbdare”. El a adăugat că Beijingul are în vedere cumpărarea a 20 de milioane de tone de soia din SUA, față de 12 milioane de tone câte este în prezent.

„Relația cu China și relația mea personală cu președintele Xi este extrem de bună și amândoi ne dăm seama cât de important este să o menținem așa”, a scris el într-o postare pe Truth Social.

Cei doi lideri au discutat ultima dată la telefon în noiembrie despre o serie de subiecte, inclusiv comerțul, invazia Ucrainei de către Rusia, fentanilul și Taiwanul, potrivit lui Trump și Ministerului de Externe al Chinei.

SUA, cel mai mare furnizor de arme al Taiwanului

Pe lângă Taiwan și soia, Trump și Xi au discutat, în cadrul apelului de miercuri, și despre războiul Rusiei în Ucraina, situația actuală din Iran și achiziționarea de petrol și gaze de către China din SUA, a scris președintele SUA. În ceea ce privește Taiwanul, Xi a declarat că insula autoguvernată este „teritoriul Chinei” și că Beijingul „trebuie să protejeze suveranitatea și integritatea teritorială a Taiwanului”.

„Statele Unite trebuie să gestioneze problema vânzărilor de arme către Taiwan cu prudență”, a avertizat el, potrivit agenției de știri Xinhua a statului.

China a promis de mult timp că se va „reunifica” cu Taiwanul și nu a exclus utilizarea forței în acest sens.

SUA are legături oficiale cu Beijingul și nu cu Taiwanul și a mers pe o strânsă structură diplomatică timp de decenii. Cu toate acestea, rămâne un aliat puternic al Taiwanului și este cel mai mare furnizor de arme al insulei.

În decembrie, administrația Trump a anunțat o vânzare uriașă de arme în valoare de aproximativ 11 miliarde de dolari (8,2 miliarde de lire sterline) către Taiwan, care a inclus lansatoare de rachete avansate, obuziere autopropulsate și o varietate de rachete.

Incendiul a izbucnit în noaptea de miercuri spre joi la Spitalul Lehigh Valley din Dickson City, Pennsylvania, potrivit AP. Echipajele de urgență s-au luptat cu flăcările și au evacuat pacienții. Focul a cuprins o parte a unității, potrivit oficialilor.

Guvernatorul Josh Shapiro a anunțat pe platforma socială X că poliția statului, agenția de gestionare a situațiilor de urgență și departamentul de sănătate au ajutat la evacuarea pacienților și la securizarea zonei de la Spitalul Lehigh Valley.

„Mulțumesc celor care își riscă viața pentru a-i ajuta pe cetățenii din Pennsylvania. Lori și cu mine ne rugăm pentru personal, pacienți, familiile lor și întreaga comunitate în această seară”, a transmis guvernatorul.

Flăcările au cuprins partea superioară a clădirii și se pare că au afectat Institutul de Ortopedie al spitalului. Nu se știe ce a provocat incendiul. De asemenea, nu au fost prezentate informații despre eventualele victime și despre valoarea pagubelor.

Într-un interviu acordat France2, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit cifre oficiale privind pierderile suferite de armata Ucrainei în război.

„În Ucraina, numărul oficial al soldaților uciși pe câmpul de luptă – fie profesioniști, fie recruți – este de 55.000”, a declarat liderul de la Kiev într-un interviu preînregistrat și difuzat miercuri.

Zelenski a mai adăugat că, pe lângă acest număr de victime, există și un „număr mare de persoane” considerate oficial dispărute, notează Reuters.

Cucerirea estului Ucrainei ar costa Moscova 800.000 de soldați, susține Zelenski

Zelenski a vorbit și despre pretențiile teritoriale ale Moscovei, reiterate de președintele rus Vladimir Putin încă de la debutul invaziei în Ucraina. Cucerirea estului țării, potrivit lui Zelenski, ar costa Moscova 800.000 de soldați.

„Rusia vrea să părăsim întreg Donbassul. De ce? Pentru că de când au început acest război, nu au obținut nicio victorie. Noi, ucrainenii, suntem pe deplin conștienți de prețul pe care fiecare metru și fiecare kilometru din acest teritoriu îl costă armata noastră. Pentru a cuceri estul Ucrainei, [pe ruși] i-ar costa încă 800.000 de cadavre [de soldați]. Le va lua cel puțin doi ani, cu progrese foarte lente. În opinia mea, nu vor rezista atât de mult”, a spus Zelenski în interviul pentru France2.

Avertismentul lui Zelenski: Dacă Ucraina nu îl oprește pe Putin, acesta va invada Europa

Zelenski susține că Ucraina luptă în numele UE, în fața unei Rusii hotărâte să se extindă spre vest.

„Țările vecine Ucrainei înțeleg că vor fi primele victime” ale politicii expansioniste a Kremlinului, a afirmat el. „Dronele lor pot acționa în profunzime. Raza de acțiune a rachetelor lor este nelimitată… Vor lovi peste tot”, a spus acesta pentru France2.

El a adresat un avertisment direct țărilor europene. „În Europa, viața este frumoasă, este plăcută… De aceea spun că luptăm cu toții pentru a apăra acest mod de viață. Dar astăzi este foarte clar că, dacă Ucraina nu îl oprește pe [Vladimir] Putin, acesta va invada Europa”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean îi îndeamnă pe europeni să „conștientizeze toate riscurile care există astăzi” și să își revizuiască prioritățile, care, potrivit lui, sunt prea concentrate pe „afacerile lor interne”. „Cred că presiunea asupra lui [Vladimir] Putin nu este suficientă. (…) Părerea mea este că trebuie să dialogăm, dar stabilind condiții”, a mai spus Zelenski.

Acesta a mai subliniat că Putin se teme doar de Trump, nu și de europeni, și că dacă Ucraina va deveni parte a Rusiei, „ar fi o pierdere monstruoasă”.

„Dacă pierdem acest război, vom pierde pur și simplu independența țării noastre. Am reușit să o păstrăm până acum. (…) Dacă vom deveni parte a Rusiei, ar fi o pierdere absolut monstruoasă”, a conchis el.

Capitala Ucrainei a fost vizată de un nou atac cu drone lansat de forțele rusești, în urma căruia au apărut mai multe pagube și o victimă, relatează Ukrinform.

În districtul Obolonskyi din Kiev, mai multe autoturisme aflate într-o parcare au luat foc după loviturile dronelor. Informația a fost transmisă de șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Tymur Tkachenko, printr-un mesaj publicat pe Telegram.

„Ca urmare a atacului inamic din districtul Obolonskyi, mașinile ard într-o parcare”, a scris acesta.

Inițial, autoritățile au anunțat efecte ale atacului și în districtul Sviatoshynskyi, însă fără incendii sau victime. Ulterior, Tkachenko a precizat că aceste informații nu s-au confirmat.

„În districtul Solomianskyi, o persoană a fost rănită”, a adăugat oficialul.

Pe durata nopții, autoritățile au instituit alertă aeriană în Kiev și în mai multe regiuni ale țării, din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești.

Potrivit informațiilor, apărarea aeriană a Ucrainei a neutralizat 88 dintre cele 105 drone lansate de armata rusă începând cu seara zilei de 3 februarie.

Redactorul executiv al ziarului The Post, Matt Murray, a numit mișcarea dureroasă, dar necesară pentru a consolida poziția publicației și pentru a face față schimbărilor tehnologice și obiceiurilor utilizatorilor. „Nu putem fi totul pentru toată lumea”, a spus Murray într-o notă către membrii personalului, potrivit AP.

El a prezentat schimbările într-o întâlnire online la nivelul întregii companii, iar membrii personalului au început apoi să primească e-mailuri cu unul dintre cele două subiecte – prin care li se spunea că rolul lor a fost sau nu eliminat.

Zvonuri despre concedieri circulaseră de săptămâni întregi, încă de când se scursese vestea că reporterii sportivi care se așteptau să călătorească în Italia pentru Jocurile Olimpice de iarnă nu vor mai pleca. Dar când a apărut vestea oficială, amploarea și amploarea reducerilor de personal au fost șocante, afectând practic fiecare departament din redacție.

„Sunt vești devastatoare pentru oricine este interesat de jurnalismul din America și, de fapt, din întreaga lume”, a declarat Margaret Sullivan, profesoară de jurnalism la Universitatea Columbia și fostă editorialistă media la Post și The New York Times. „The Washington Post a fost atât de important în atâtea moduri, în ceea ce privește relatările despre știri, sport și cultură.”

Martin Baron, primul redactor al ziarului Post sub conducerea actualului proprietar, miliardarul Jeff Bezos, l-a condamnat pe fostul său șef și a numit ceea ce s-a întâmplat la ziar „un studiu de caz de distrugere aproape instantanee și autoprovocată a mărcii”.

Bezos, fără reacție

Iar fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a numit concedierile „parte a unui model reprobabil mai amplu, în care deciziile corporative golesc redacțiile din întreaga țară”.

Într-un discurs adresat membrilor Fundației Washington Press Club, Pelosi a spus: „O presă liberă nu își poate îndeplini misiunea dacă este lipsită de resursele de care are nevoie pentru a supraviețui. Iar atunci când redacțiile sunt slăbite, republica noastră este slăbită.”

Bezos, care a păstrat tăcerea în ultimele săptămâni pe fondul apelurilor jurnaliștilor de la Washington Post de a interveni și de a preveni reducerile, nu a făcut niciun comentariu imediat.

Ziarul a pierdut abonați parțial din cauza deciziilor luate de Bezos, inclusiv retragerea susținerii Kamala Harris, o democrată, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 împotriva lui Donald Trump, un republican, și adoptarea unei direcții mai conservatoare pe paginile de opinie liberale.

Fiind o companie privată, Post nu dezvăluie câți abonați are, dar se estimează că sunt aproximativ 2 milioane. Post nu a precizat nici câți angajați are, ceea ce face imposibilă estimarea numărului de persoane concediate miercuri. Post nu și-a prezentat nici situația financiară.

Principalul concurent și-a dublat personalul

Problemele ziarului The Post contrastează cu cele ale concurentului său de lungă durată, The New York Times, care a prosperat în ultimii ani, în mare parte datorită investițiilor în produse auxiliare, cum ar fi jocurile și recomandările de produse Wirecutter. The Times și-a dublat personalul în ultimul deceniu.

Eliminarea secțiunii de sport pune capăt unui departament care a găzduit de-a lungul anilor multe personalități cunoscute, printre care John Feinstein, Michael Wilbon, Shirley Povich, Sally Jenkins și Tony Kornheiser. The Times și-a desființat în mare parte secțiunea de sport, dar a înlocuit acoperirea prin cumpărarea The Athletic și încorporarea lucrărilor sale în site-ul web al Times.