Golurile din timpul regulamentar pentru Sporting au fost marcate de Luís Guilherme (29’) și Paulo Vítor Leal Sousa Lima (49’).

AFS a redus diferența prin Pedro Lima (63’) și a egalat în minutul 90+2 prin Nenê, trimițând meciul în prelungiri.

Francezul Antoine Boroan, împrumutat de la Rapid București, și-a făcut debutul la AFS. Baroan a intrat în minutul 56. Atacantul a fost, însă, protagonistul unei accidentări grave în prelungirile celor 90 de minute regulamentare de joc.

Baroan a fost transportat de pe teren pe targă după un duel cu Luis Suárez (Sporting).

În minutul 117 din prelungiri, Geny Catamo a marcat după o pasă decisivă de la Souleymane Faye, stabilind scorul final și asigurând calificarea Sportingului în semifinale.

Sporting va întâlni în semifinale pe FC Porto.

Proiectul de lege privind amnistia reprezintă o cerere centrală a opoziției venezuelene și a organizațiilor pentru drepturile omului, susținute de Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, conținutul proiectului de lege nu a fost făcut public, iar grupurile pentru drepturile omului au reacționat până acum cu un optimism prudent, însoțit de solicitări pentru mai multe informații, arată vineri Associated Press.

Proiectul de lege, introdus la doar câteva săptămâni după ce armata americană l-a capturat pe președintele de atunci Nicolás Maduro, mai trebuie să treacă printr-o a doua dezbatere, care nu a fost încă programată. După adoptare, acesta trebuie semnat de Rodríguez pentru a intra în vigoare.

Anunțând proiectul de lege la sfârșitul lunii trecute, Rodríguez le-a spus, într-o reuniune cu judecători, magistrați, miniștri, lideri militari și alți oficiali guvernamentali, că Adunarea Națională controlată de partidul de guvernământ va aborda legislația cu maximă urgență.

„Fie ca această lege să servească la vindecarea rănilor lăsate de confruntarea politică alimentată de violență și extremism”, a declarat ea într-un eveniment televizat, preînregistrat.

„Fie ca ea să servească la reorientarea justiției în țara noastră și la refacerea conviețuirii între venezueleni”, a completat președinta interimară.

Organizațiile umanitare cer mai multe detalii

Organizațiile pentru drepturile omului, temându-se că unii deținuți politici ar putea fi excluși, cer mai multe detalii despre criteriile de acordare a amnistiei înainte de votul final.

Programul venezuelean pentru Educație-Acțiune în Domeniul Drepturilor Omului (PROVEA) a emis un comunicat în care subliniază că proiectul de lege trebuie făcut public de urgență, având în vedere impactul potențial asupra drepturilor victimelor și asupra societății venezuelene în ansamblu.

Pe baza informațiilor cunoscute până în prezent, amnistia ar acoperi o perioadă largă de timp, de la administrația regretatului Hugo Chávez (1999–2013) până la cea a succesorului său politic, Maduro, până în acest an. Potrivit relatărilor, ar fi excluse persoanele condamnate pentru crimă, trafic de droguri și încălcări grave ale drepturilor omului.

Într-un videoclip postat pe Telegram după miezul nopții, guvernatorul Vyacheslav Gladkov a spus că oficialii orașului Belgorod se află într-o ședință de urgență pentru a stabili un plan de acțiune, potrivit Reuters.

„Din păcate, nu pot spune bună seara, dragi prieteni”, a spus guvernatorul în video, filmat aproape în întuneric.

„Inamicul a bombardat orașul civil Belgorod. Toată lumea știe că nu avem obiective militare. S-au produs pagube serioase. Am ieșit să văd ce s-a întâmplat”, a completat el.

Un mesaj pe canalul neoficial de Telegram Mash, care are surse în serviciile de securitate, a relatat că rachete au lovit orașul aflat la aproximativ 40 km de granița cu Ucraina, iar curentul electric a fost întrerupt în unele cartiere.

Forțele ucrainene au atacat regulat Belgorod și zonele învecinate de la începutul invaziei rusești a Ucrainei, în februarie 2022.

Accidentul a fost raportat la 99 Ranch Market, în cartierul Westwood, potrivit purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Pompieri din Los Angeles. Trei victime, unele prinse sub vehicul, au murit la fața locului, conform AP.

Un raport ulterior al pompierilor a arătat că patru persoane au fost transportate la spital – două în stare gravă și două cu răni ușoare. Alte două persoane au refuzat transportul împotriva sfaturilor medicilor.

Potrivit poliției, șoferul unei mașini Toyota Prius a pierdut controlul după ce a lovit un biciclist și apoi a intrat în secțiunea de brutărie a magazinului.

Șoferul este o femeie care colaborează cu anchetatorii și se află sub evaluare medicală. Starea biciclistului nu a fost imediat cunoscută.

Imagini de la televiziune arătau un sedan argintiu cu portbagajul complet deschis în interiorul magazinului de pe Westwood Boulevard.

Un număr mare de polițiști și pompieri au intervenit, fiind amenajat un punct de triaj pentru tratarea pacienților în afara magazinului.

Accidentul s-a produs în apropierea campusului Universității California, Los Angeles (UCLA). Niciuna dintre victime nu era student la universitate, potrivit poliției.

În primul mesaj publicat pe platforma X, biroul explică faptul că a fost creat „pentru a combate activ minciuna, a semnala falsitățile concrete și a evidenția manevrele mass-media și ale clasei politice”, notează vineri AFP.

„Simpla informare nu este suficientă dacă dezinformarea se răspândește fără răspuns. Dincolo de a informa, trebuie să demontăm clar și direct”, se mai arată în mesajul postat.

Președintele ultraliberal Javier Milei a retrimis anunțul inaugurării biroului pe contul său de pe respectiva platformă de socializare, adăugând comentariul: „Pentru a demasca minciunile și manevrele mass-media”.

Nici contul biroului, nici comentariile oficiale care au însoțit lansarea nu precizează modul de funcționare sau cine va administra contul, acesta fiind distinct de contul oficial al președinției.

Inițiativa vine în contextul relațiilor tensionate dintre Milei și presă, deși tensiunile s-au mai atenuat de la mijlocul anului 2025.

Ziarul Clarín, țintă frecventă a criticilor lui Milei, a fost vizat și de primul mesaj al „Biroului de răspuns oficial”, fiind acuzat de „manevră grosolană” într-un articol despre presupuse întârzieri în programele guvernamentale de ajutor social și ocupare.

Asociația influentă a mass-media argentiniene, Adepa, și-a exprimat „îngrijorarea” față de acest cont, subliniind că acesta „pornește de la presupunerea că cineva minte”.

Adepa amintește că, într-o democrație, „statul este o sursă de informație suplimentară, nu arbitru al adevărului public”. Organismele de acest tip „riscă să devină mecanisme de supraveghere, stigmatizare sau control indirect al jurnalismului și opiniilor critice”.

Inițiativa amintește de site-ul „Media Bias” lansat la sfârșitul lui 2025 în SUA, care se prezintă ca „un inventar al informațiilor false și înșelătoare din mass-media, semnalate de Casa Albă”, a cărei conducere îl include pe Donald Trump, apropiat al lui Milei.

Cazul, intentat de Jaylynn Dean, a fost primul proces „pilot” dintre peste 3.000 de procese similare consolidate în instanțele federale din SUA, potrivit Reuters. Procesele pilot sunt folosite pentru a testa teoriile legale și a evalua valoarea posibilă a despăgubirilor.

Dean, din Oklahoma, a dat în judecată Uber în 2023, la o lună după presupusa agresiune comisă în Arizona. Ea a susținut că Uber era conștientă de valul de agresiuni sexuale comise de șoferii săi, dar nu a luat măsuri de siguranță suficiente pentru protecția pasagerilor.

Uber a argumentat că nu poate fi ținută responsabilă pentru faptele penale ale șoferilor săi, pe care îi consideră contractori independenți. Avocatul companiei a subliniat că șoferul nu avea antecedente penale, avusese 10.000 de curse și o evaluare aproape perfectă din partea pasagerilor.

Înainte de proces, un purtător de cuvânt Uber a declarat că platforma tratează cu maximă seriozitate fiecare raport de agresiune sexuală și continuă să investească în tehnologii pentru prevenirea riscurilor.

Potrivit procesului, Dean era sub influența alcoolului când a apelat la un șofer Uber pentru a merge de la casa iubitului său la hotel. În timpul cursei, șoferul a adresat întrebări hărțuitoare și, conform plângerii, a oprit mașina și a agresat-o sexual.

Procesul a fost supravegheat de judecătorul federal care gestionează și celelalte cazuri federale similare împotriva Uber.

În prezent, compania se confruntă și cu peste 500 de procese în instanțele de stat din California.

În singurul proces de acest tip ajuns până acum la verdict în California, juriul a decis în favoarea Uber, considerând că, deși măsurile de siguranță au fost neglijente, această neglijență nu a fost un factor determinant în producerea prejudiciului.

Echipa madrilenă a controlat jocul încă din primele minute, deschizând scorul prin David Hancko, care a transformat un corner executat de Koke.

În continuare, Giuliano, Ademola Lookman, Antoine Griezmann și Thiago Almada au punctat pentru Atlético.

Lookman s-a aflat la debutul la noua sa echipă, după transferul de la Atalanta.

Antrenorul echipei Betis, Manuel Pellegrini, a recunoscut superioritatea adversarilor.

„Înfrângere dureroasă. Au fost superiori. Meciul a fost echilibrat până când au deschis scorul. Apoi, au venit de patru ori și ne-au marcat trei goluri. Am avut un joc defensiv foarte slab. Și ofensiv, ocaziile pe care le-am avut pentru a reduce diferența nu le-am fructificat și meciul ne-a scăpat”, a spus el, la final, potrivit Marca.

Întrebat dacă l-a surprins stilul lui Atlético, Pellegrini a răspuns: „Nu m-a surprins Atlético. Are un lot foarte bun. În acest sezon, cele trei echipe mari ne-au marcat cinci goluri și sunt lucruri pe care trebuie să le analizăm”.

De partea cealaltă, Antoine Griezmann, de la Atlético, a lăudat performanța echipei.

„A fost un meci foarte bun și datorită terenului, care este cel mai bun din Spania. Al nostru nu ajută prea mult și se complică când vrem să jucăm, pentru că suntem o echipă care încearcă să joace. Ne-am mișcat mult fără minge pentru a oferi soluții celui care o are. Asta face jocul mai fluid”, a spus atacantul francez.

O veste tristă pentru Atlético a fost accidentarea lui Barrios, care a fost înlocuit în prima parte a jocului.

În semifinalele Cupei Regelui s-au mai calificat Barcelona, Real Sociedad și Athletic Bilbao.

Les Bleus, conduși de căpitanul Antoine Dupont, au dominat clar prima jumătate, impunându-se cu 22-0 la pauză după un start ofensiv fulminant.

Primul eseu a fost semnat de Louis Bielle-Biarrey, urmat de reușitele lui Matthieu Jalibert și Charles Ollivon. Bielle-Biarrey a reușit și al doilea eseu după pauză, asigurând Franței punctul bonus. Ultimul eseu al gazdelor a fost marcat de Theo Attissogbe, încheind o seară de succes pentru principalii favoriți ai actualei ediții a turneului.

Irlanda a încercat să răspundă, cu eseuri reușite de jucătorii veniți de pe banca de rezerve Nick Timoney și Michael Milne, însă nu a putut reduce suficient diferența.

Pentru Franța, toate încercările transformate de Ramos, care a mai adăugat și o lovitură de penalitate. Pentru Irlanda, eseurile marcate de Timoney și Milne au fost transformate de Prendergast.

Echipa Franței a fost alcătuită din Ramos; Attissogbe, Depoortere, Moefana, Bielle-Biarrey; Jalibert, Dupont (căpitan); Gros, Marchand, Aldegheri, Ollivon, Guillard, Cros, Jegou, Jelonch. Rezerve: Mauvaka, Neti, Montagne, Auradou, Meafou, Nouchi, Serin și Gourgues.

Irlanda a aliniat: Osborne; O’Brien, Ringrose, McCloskey, Stockdale; S. Prendergast, Gibson-Park; Loughman, Sheehan, Clarkson, McCarthy, Beirne, C. Prendergast, Van der Flier, Doris (căpitan). Rezerve: Kelleher, Milne, Bealham, Ryan, Conan, Timoney, Casey, Crowley.

Irlanda va încerca să se redreseze în meciul următor, pe 14 februarie, când va întâlni Italia la Dublin, în timp ce Franța va juca la Cardiff împotriva Țării Galilor.

Marte are aproximativ o zecime din masa Pământului și este aproximativ jumătate din dimensiunea acestuia, scrie news9live.

În ciuda faptului că este o planetă mică, Marte exercită o atracție gravitațională subtilă care modifică orbita Pământului și determină schimbări climatice pe termen lung, inclusiv ere glaciare.

Erele glaciare

Simulările Sistemului Solar au dezvăluit modul în care Marte influențează ciclurile Milankovitch, care sunt variații subtile ale formei orbitei Pământului, înclinării sale și preciziei, toate controlând distribuția luminii solare pe parcursul a zeci de mii până la milioane de ani.

Aceste cicluri sunt responsabile pentru cele cinci ere glaciare majore din istoria Pământului, cea actuală persistând de 2,6 milioane de ani.

Un ciclu de 430.000 de ani, determinat de Venus și Jupiter, are loc fără influența lui Marte, schimbând treptat traiectoria Pământului de la circulară la alungită și invers, afectând cantitatea de energie solară primită de Pământ, precum și dinamica calotelor glaciare.

Marte influențează un ciclu de 100.000 de ani, precum și un „ciclu mare” de 2,3 milioane de ani. Acestea guvernează excentricitatea orbitală, momentul apropierii maxime de Soare și înclinarea axială a Pământului, toate având un impact asupra modelelor glaciare.

Creșterea masei lui Marte în simulări scurtează aceste cicluri și amplifică efectele lor din cauza cuplajului gravitațional.

Influența lui Marte depășește așteptările bazate pe dimensiunea sa

Distanța mai mare față de Soare permite lui Marte să domine gravitația solară, mai mult decât alte planete.

Simulările indică faptul că un Marte mai masiv ar încetini schimbările în înclinarea Pământului, oferind un efect de stabilizare.

Aceste descoperiri se aplică și exoplanetelor, sugerând că lumile exterioare mici pot influența zonele locuibile prin modularea climatului planetelor interioare.

Fără Marte, Pământul ar fi suferit o glaciațiune modificată, care ar fi redus pădurile, extins pășunile și stimulat adaptări evolutive precum bipedismul și utilizarea uneltelor.

Înregistrările geologice, de la sedimentele oceanice la straturile stratigrafice, confirmă aceste amprente orbitale. Istoria geologică a Pământului în sine este o sondă în dinamica Sistemului Solar.

Tensiunile din relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni, precum și incertitudinea cu privire la viitorul relațiilor transatlantice în lunile și anii următori, au făcut ca unele țări să ezite să semneze acorduri comune, au declarat mai mulți participanți și delegați, citați de Reuters.

Angajamentul subliniază îngrijorarea crescândă a unor guverne că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale ar putea depăși normele privind utilizarea sa în scopuri militare, crescând riscul de accidente, erori de calcul sau escaladări neintenționate.

Guvernele se confruntă cu o „dilemă a prizonierului”, fiind prinse între impunerea unor restricții responsabile și dorința de a nu se limita în comparație cu adversarii, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans.

„Rusia și China avansează foarte repede. Acest lucru creează o urgență în ceea ce privește progresul în dezvoltarea IA. Dar, văzând că avansează rapid, crește și urgența de a continua să se lucreze la utilizarea sa responsabilă. Cele două merg mână în mână”, a declarat el în comentariile adresate Reuters.

Doar 35 din cele 85 de țări participante la summitul Responsible AI in the Military Domain (REAIM) de la A Coruña, Spania, au semnat joi un angajament privind 20 de principii referitoare la IA.

Acestea includ afirmarea responsabilității umane asupra armelor bazate pe IA, încurajarea unor lanțuri clare de comandă și control și schimbul de informații privind măsurile naționale de supraveghere „în măsura în care acestea sunt compatibile cu securitatea națională”.

Documentul a subliniat, de asemenea, importanța evaluării riscurilor, a testării riguroase, a formării și a educării personalului care operează capacitățile militare de IA.

La două summituri militare anterioare privind IA, organizate la Haga și Seul în 2023 și, respectiv, 2024, aproximativ 60 de țări, cu excepția Chinei, dar inclusiv Statele Unite, au aprobat un „plan de acțiune” modest, fără angajament juridic.

Deși documentul din acest an nu era nici el obligatoriu, unii erau încă incomodați de ideea de a aproba politici mai concrete, a declarat Yasmin Afina, cercetătoare la Institutul ONU pentru Cercetări în domeniul Dezarmării, consilier în acest proces.

Printre principalii semnatari de joi s-au numărat Canada, Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos, Coreea de Sud și Ucraina.