„Tuturor credincioșilor catolici și protestanți din România, le urez un Paște fericit, cu liniște, sănătate și bucurii alături de cei dragi. Să păstrăm credința și să privim înainte cu încredere”, a transmis șeful Guvernului pe rețelele de socializare.

El și-a încheiat mesajul cu urarea „Sărbători binecuvântate!”.

Și președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe rețelele de socializare, un mesaj tuturor credincioșilor care celebrează Învierea.

„Le doresc ca aceste zile de sfântă sărbătoare să fie un prilej de bucurie alături de cei dragi, de speranță și liniște sufletească. Cristos a înviat! Este mesajul esențial care ne reconfirmă încrederea în puterea vieții asupra morții, a adevărului asupra minciunii, a luminii asupra întunericului”, spune Nicușor Dan.

„Partidul Social Democrat își exprimă regretul pentru trecerea în neființă a domnului Liviu Maior, fost ministru al Educației în perioada 1992-1996 și personalitate marcantă a vieții academice și politice din România. Transmitem sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, se arată în comunicatul de presă transmis duminică de PSD. 

Istoricul Liviu Maior a fost ministru al Învățământului în perioada 1992-1996,  senator PSD, dar și ambasador al României în Canada.

În plus,  fost decorat cu „Meritul Academic” și Premiul Academiei Române în anul 1993 și a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a trei universități din România: „Petru Maior” din Târgu-Mureș, „Lucian Blaga” din Sibiu și „Andrei Șaguna” din Constanța.

Argentianul s-a impus cu scorul de 6-2, 4-6, 7-5 într-o finală care a durat două ore și aproape 20 de minute.

El a ajuns în finală după ce a trecut de alți patru tenismeni: 6-4, 7-6 contra lui Christopher O’Connell (Australia), 6-2, 6-1 cu Elmer Moller (Danemarca), 3-6, 6-2, 6-3 cu Alex Molcan (Slovacia), în sferturile competiției, și 5-7, 7-6, 7-5 în semifinala contra olandezului Botic Van De Zandschulp (nr. 62 ATP).

Mariano Navone a primit sâmbătă din mâinile lui Ilie Năstase și trofeul de cel mai popular jucător din turneu.

Tânărul jucător spaniol Daniel Merida Aguilar, în vâstă de 21 de ani, a marcat la București primele sale meciuri disputate pe tabloul principal al unui turneu ATP, iar parcursul său a depășit toate așteptările.

Un aviz aeronautic emis sâmbătă arată că, „din cauza disponibilității reduse de combustibil din partea Air BP Italia, serviciile de realimentare pentru operatorii care au contracte cu Air BP Italia pot fi supuse unor restricții”.

Aeroporturile vizate sunt Bologna, Milano Linate, Treviso și Veneția, conform Politico.

Agenția italiană ANSA a relatat că Air BP Italia, filială a gigantului britanic BP, a informat companiile aeriene că prioritate vor avea zborurile medicale, cursele de stat și zborurile cu o durată mai mare de trei ore. Celelalte curse ar putea fi supuse unor limitări cel puțin până pe 9 aprilie.

Danilo Recine, vicepreședinte al sindicatului piloților ANPAC din Italia, a declarat pentru Sky TG24 că situația nu ar trebui să ducă la anulări de zboruri în weekendul de Paște. Totuși, el a avertizat că „problema va deveni una reală” dacă nu va fi găsită o soluție la blocajul din Strâmtoarea Ormuz.

Premierul italian Giorgia Meloni a vizitat state din Golf vineri și sâmbătă, în încercarea de a asigura accesul continuu la resurse energetice esențiale în contextul războiului din Iran. Ea a spus că va acționa „pentru a garanta că Italia are acces la resursele energetice de care are nevoie”.

Deficitul de combustibil ar putea afecta și alte aeroporturi europene, ca efect al războiului din Orientul Mijlociu.

Aeroportul Heathrow din Londra și alte aeroporturi din Marea Britanie sunt printre cele mai vulnerabile, după ce au fost deja raportate unele perturbări ale zborurilor din cauza aprovizionării cu combustibil.

Volodimir Zelenski a ajuns duminică în Siria pentru o întâlnire cu  președintele Ahmed al-Sharaa.

Pe agenda discuțiilor se află cooperarea în domeniul apărării în contextul de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, au spus surse pentru Reuters. 

La întâlnire ar urma să participe Hakan Fidan, ministrul turc de Externe. Oficialii ar urma să discute proiecte comune pentru reconstrucția Siriei, precum și evoluțiile regionale, inclusiv integrarea nord-estului Siriei în structurile guvernamentale centrale și impactul conflictelor din Iran și Liban, potrivit agenției Anadolu, citate de Associated Press. 

La finalul lunii martie, președintele de la Kiev a susținut un turneu diplomatic în regiunea Orientului Mijlociu și a Golfului, demers pe care l-a calificat drept „productiv”.

În urma vizitelor, Ucraina a semnat acorduri cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar și negociază cu Bahrain și Oman. 

În etapa a treia a play-out-ului, UTA Arad s-a impus pe teren propriu cu 5-1 în fața echipei Metaloglobus.

La pauză, gazdele conduceau cu 2-0, prin golurile marcate de Pospelov și Iacob.

În a doua repriză, au mai marcat Coman, Abdallah și Pospelov.

Singurul gol al oaspeților a fost înscris de Zakir în minutul 84.

După aceste rezultat, UTA Arad urcă pe primul loc în play-out.

Tot în play-out, duminică de la ora 17.30 se mai joacă meciul Farul Constanța – Unirea Slobozia.

Kanye West, cunoscut acum sub numele de Ye, a fost criticat intens în ultimii ani pentru declarațiile sale antisemite, pentru care și-a cerut scuze în ianuarie, relatează BBC.

Keir Starmer a declarat că este „profund îngrijorător” faptul că artistul a fost invitat „în ciuda declarațiilor sale antisemite anterioare și a elogierii nazismului”.

„Antisemitismul, sub orice formă, este abominabil și trebuie combătut cu fermitate”, a subliniat Keri Starmer.

Sponsorul evenimentului, Pepsi, a declarat duminică pentru The Independent că și-a retras sponsorizarea.

Rapperul american, în vârstă de 48 de ani, a fost anunțat la începutul săptămânii drept cap de afiș în toate cele trei zile ale festivalului Wireless, care va avea loc în iulie, în nordul Londrei.

Liderul liberal-democrat Ed Davey a cerut ca West să nu fie lăsat să intre în Regatul Unit, spunând că autoritățile trebuie să fie mai ferme în combaterea antisemitismului. Și lidera conservatoare Kemi Badenoch a criticat invitația.

Anul trecut, lui Kanye West i-a fost interzisă intrarea în Australia după lansarea unei piese intitulate „Heil Hitler”.

În trecut, conturile sale de pe rețelele sociale au fost suspendate după mai multe postări ofensatoare. Artistul a susținut ulterior că regretă acele declarații și a susținut că acestea au fost influențate de tulburarea bipolară.

„Pilda Floriilor ar trebui să fie o lecție importantă pentru mulți politicieni. Calitatea unui om nu se măsoară după aplauzele și ovațiile pe care le primește, ci după modul în care își duce la capăt datoria. Exemplul bun este dat de Mântuitorul care  intră în Ierusalim cu smerenie, călare pe un măgar, nu cu fast și nu cu spectacol”, se arată în mesajul publicat duminică de ministrul Pîslaru. 

Pîslaru consideră că această imagine ar trebui să fie un reper pentru politicienii contemporani. „E o imagine puternică și pentru viața publică din zilele noastre: politica, adică grija pentru viața cetății, ar trebui să fie despre slujirea celor mulți, nu despre înavuțirea proprie sau obținerea popularității prin minciuni spuse frumos”.

Ministrul a criticat Partidul Social Democrat: „Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi”. 

Acesta a făcut aluzie la arestarea preventivă a lui Cristian Anton pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și de constituire a unui grup infracțional organizat. Anton era șeful Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe vremea când era ministru al Transporturilor.  

În urma perchezițiilor efectuate, procurorii DNA au găsit sume de bani de până la 500.000 de euro ascunse în cutii de pantofi. 

„La mulți ani tuturor celor care își serbează astăzi onomastica și un Paște fericit comunității catolice din țara noastră!”, mai transmite Pîslaru. 

Donald Trump nu a anunțat și nu a consultat statele membre NATO atunci când a decis, alături de Israel, să lanseze o campanie riscantă de bombardamente masive în Iran, implicând Statele Unite într-un război care durează deja de cinci săptămâni și pentru care nu există o ieșire clară, scrie La Vanguardia.

Când Teheranul a blocat transportul petrolier prin strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele pârghii de presiune asupra Occidentului, președintele american a cerut sprijinul aliaților europeni. Aceștia au refuzat, argumentând că nu este războiul lor și că nu au intenția de a intra într-un conflict contrar intereselor și dreptului internațional.

Mai multe state NATO, printre care Spania, au interzis folosirea bazelor militare comune pentru această ofensivă și ulterior au închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate. Pentru Trump, care critică de ani de zile alianța considerând-o un sistem ce avantajează Europa, reacția aliaților a reprezentat un moment de ruptură. El a amenințat că Statele Unite ar putea părăsi NATO după încheierea conflictului.

NATO, „tigru de hârtie”

Președintele american a descris NATO drept un „tigru de hârtie” și a susținut că și liderul rus Vladimir Putin este conștient de acest lucru. Declarația a scos în evidență riscurile pentru Europa în cazul prăbușirii alianței, în special vulnerabilitatea în fața Rusiei. Totuși, Trump a ignorat impactul negativ asupra SUA, deși NATO reprezintă un instrument esențial pentru influența globală a Washingtonului.

Trump consideră că NATO ar trebui să servească în primul rând interesele americane, mai ales că SUA suportă aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale alianței. El a cerut aliaților să contribuie mai mult și chiar să sprijine operațiuni ofensive, deși tratatul NATO obligă doar la apărare colectivă, conform Articolului 5. Acesta a fost activat o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001, ducând inclusiv la intervenția în Afganistan.

În timpul primului mandat, Trump a criticat investițiile reduse ale europenilor în apărare. În al doilea mandat, a obținut un angajament din partea majorității statelor membre de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035. Cu toate acestea, a continuat să amenințe aliații, inclusiv că nu îi va apăra pe cei care nu ating acest prag.

Totodată, a pus accent pe idei controversate, precum anexarea Groenlandei și o strategie de securitate care vizează slăbirea Uniunii Europene, pe care a criticat-o în repetate rânduri.

Scrisoare de avertisment către Casa Albă

În acest context, 16 foști ambasadori americani la NATO și foști comandanți ai alianței au transmis o scrisoare deschisă administrației Trump, subliniind că NATO nu este un act de generozitate, ci un instrument strategic esențial pentru puterea globală a SUA.

„Nu este un gest de caritate. Este un acord strategic care asigură faptul că Statele Unite rămân cea mai puternică și sigură economie din lume, la un cost mult mai mic decât dacă ar acționa singure”, au transmis aceștia.

Potrivit experților, NATO oferă armatei americane acces la aproximativ 35 de baze în Europa, esențiale pentru operațiuni în Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Fără această rețea, Washingtonul ar trebui să negocieze acorduri bilaterale separate, mai costisitoare și mai instabile.

Specialiștii avertizează că, în lipsa NATO, SUA ar trebui să își majoreze bugetul apărării cu 100 până la 200 de miliarde de dolari anual pentru a compensa pierderea securității colective.

În 2025, cheltuielile militare ale aliaților au depășit 560 de miliarde de dolari anual, contribuind semnificativ la obiectivele de securitate ale SUA.

Beneficii dincolo de apărare

Autorii scrisorii subliniază că valoarea NATO nu constă doar în bugete, ci și în sprijinul concret al aliaților. După atacurile din 11 septembrie, statele membre au contribuit cu peste 50.000 de militari în Afganistan și au participat la protejarea spațiului aerian american.

Alianța asigură și stabilitate economică, protejând comerțul transatlantic de peste 1,6 trilioane de dolari anual. În absența NATO, SUA ar trebui să investească mult mai mult în securitatea maritimă.

În plus, NATO facilitează schimbul de informații, standardizarea echipamentelor militare și menținerea descurajării nucleare în Europa, împiedicând proliferarea armelor nucleare în rândul aliaților.

Recent, Casa Albă a solicitat Congresului un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, cu 40% mai mare decât cel actual. Această creștere este interpretată de analiști ca un posibil semn al distanțării de NATO și al costurilor ridicate pe care le-ar implica prăbușirea alianței.

Potrivit medicilor, atacul aerian a vizat un grup de persoane aflate pe strada Jaffa, în apropierea cartierului Darraj din orașul Gaza, ucigând patru persoane și rănind alte câteva.

Armata israeliană nu a făcut imediat niciun comentariu cu privire la incident, afirmă Reuters.

Gruparea militantă palestiniană Hamas și Israelul și-au aruncat reciproc vina pentru încălcarea armistițiului convenit în octombrie anul trecut, care a pus capăt unui război de doi ani.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, peste 700 de civili palestinieni au murit de la intrarea în vigoare a armistițiului. Israelul susține că, în aceeași perioadă, 4 soldați au fost uciși de militanții palestinieni.

Săptămâna trecută, o delegație Hamas s-a întâlnit la Cairo cu mediatorii din Egipt, Quatar, și Turcia, pentru a-și prezenta răspunsul inițial la o propunere de dezarmare prezentată grupării luna trecută, au declarat două surse egiptene și un oficial palestinian.

Grupul a comunicat mediatorilor că nu va discuta despre predarea armelor fără garanții că Israelul se va retrage complet din Gaza, așa cum se prevede în planul de dezarmare al „Consiliului pentru Pace” al președintelui american Donald Trump, au declarat joi trei surse pentru Reuters.

Dezarmarea Hamas este un punct sensibil în negocierile privind punerea în aplicare a planului lui Trump pentru enclava palestiniană și consolidarea încetării focului.

Atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului au provocat moartea a 1.200 de persoane, potrivit datelor oficiale israeliene.

Campania militară israeliană care a urmat, desfășurată pe parcursul a doi ani, a dus la moartea a peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit autorităților sanitare din Gaza, și a provocat foamete, a distrus majoritatea clădirilor și a determinat strămutarea unei părți importante a populației teritoriului, în multe cazuri de mai multe ori.