A household in Romania had an average monthly income of 9,399 lei in 2025 and expenses of 8,037 lei, according to the INS. Compared to the previous year, income increased by 13.6%, and expenses by over 1,000 lei per month. The difference between the two values ​​shows that a household had, on average, approximately 1,362 lei per month left after covering all expenses.

Salaries remain the main source of income

The majority of income comes from salaries. These represented 68.5% of total household income, equivalent to 6,438 lei per month. In second place were social benefits, which brought in an average of 1,879 lei per month and represented 20% of total income. The data also show a significant difference between cities and villages. In urban areas, the average monthly income per person reached 4,489 lei, while in rural areas it was 3,038 lei.

Where most of the money goes

The majority of household expenses are for current consumption. On average, Romanians spent 4,833 lei per month on consumption, which represents over 60% of total expenses. Another important category is represented by taxes, contributions and fees. These amounted to almost 2,700 lei per household and represented a third of total expenses.

Within consumer expenses, food and non-alcoholic beverages remained the main destination of money, with an average of 1,553 lei per month and a share of 32.1%. Expenses for housing, water, electricity and gas followed, with 761 lei per month, respectively 15.7% of consumption. At the opposite end is education. The INS shows that households spent an average of only 27 lei per month on this category, equivalent to only 0.6% of total consumer expenses.

Cities continue to spend more than villages

The differences between urban and rural areas are also noticeable in terms of expenses. An urban household spent an average of 9,123 lei per month, approximately 30% more than one in rural areas. Per person, spending was 3,816 lei in cities and 2,622 lei in villages. INS data suggests that although Romanians’ incomes continued to grow in 2025, much of this additional earnings was absorbed by daily expenses, especially consumption and tax obligations.

Tricolorele au dominat partida de la un capăt la altul, intrând la pauză cu un avantaj confortabil, 22-8. În partea secundă echipa U20 a României și-a mărit diferența și s-a impus la un ecart de 25 de goluri.

România a avut o eficiență excelentă la finalizare, de 73%, față de doar 31% în dreptul Canadei.

Printre cele mai eficiente jucătoare ale României s-au numărat Enryka-Valentina Bodijar, cu 7 goluri din 8 aruncări, Maria-Alexandra Voicu, autoare a 6 reușite din 9 tentative, și Daria-Florentina Mihăilă, care a marcat de șase ori din șapte încercări.

Au mai înscris pentru România Gabriela-Maria Tulea (4 goluri), Ana-Martina Stan (3), Alexia-Maria Niță (3), Bianca-Maria Vintilă (2), Sara-Ana-Maria Trușcă (2), Ioana-Codruța Hrenaru (2) și Daria-Iuliana Uțan (1).

Joi, România va întâlni Brazilia, iar apoi, sâmbătă, în ultimul meci al grupei, se va confrunta cu Germania.

Primele două clasate vor avansa în faza principală.

Plenul Curții Supreme a Greciei a respins ca inadmisibil, cu o majoritate covârșitoare de 72 de voturi la 10, recursul formulat de Procurorul General European, Laura Kovesi, prin care cerea reînnoirea pentru cinci ani a mandatului celor trei procurori din cadrul diviziei elene a Parchetului European. 

Consiliul Judiciar Suprem al Curții Supreme a Greciei a decis să reînnoiască mandatul lui Popi Papandreou, Chariklia Thanou și Dionysis Mouzakis pentru doi ani.

Recursul înaintat de șefa EPPO, Laura Codruța Koveși, a fost respins pe motiv că legislația greacă privind statutul funcționarilor judiciari prevede că numai aceștia pot face apel la Plenul Curții Supreme și cu condiția să fi primit cel puțin două voturi (minoritare) în Consiliul Judiciar Suprem, în timp ce în acest caz decizia a fost unanimă, arată CNN Grecia.

Vlachopoulos a insistat, de asemenea, că, pentru a clarifica definitiv problema cine are competența de reînnoire, întrucât instituția Parchetului European este nou înființată, Plenul Curții Supreme ar trebui să trimită o întrebare preliminară Curții Europene de Justiție, opinie susținută de minoritatea Plenului atât în ​​ceea ce privește dreptul de apel al Laurei Kövesi, cât și în ceea ce privește cine are competența de a reînnoi mandatul procurorilor europeni.

În același timp, Consiliul Judiciar Suprem va decide asupra numărului de trei procurori suplimentari care vor fi numiți în echipa greacă a Parchetului European, deoarece, din cauza volumului de muncă, Laura Kovesi a solicitat consolidarea echipei grecești.

Numărul candidaților este de aproximativ 20. Dimitris Zimianitis, care a lucrat și în cadrul Parchetului European din Luxemburg, precum și Olympia Kleitsaki, printre alții, fiind cei mai populari, arată presa din Grecia.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca punct de plecare pentru negocierile de pace cu Ucraina.

Acesta a susținut că Moscova a fost deja „înșelată” în timpul negocierilor eșuate din 2022 și nu intenționează să repete aceeași experiență, scrie Kyiv Post.

Vorbind la forumul internațional „Primakov Readings”, Lavrov a spus că Rusia rămâne deschisă dialogului, însă a adăugat că discuțiile trebuie purtate cu ceea ce a numit „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” din partea ucraineană.

„Nu vom crede pe cuvânt pe nimeni”, a declarat Lavrov.

Serghei Lavrov a respins ideea unui armistițiu pe zona respectivă înainte de începerea negocierilor. El a spus că Moscova a încercat o abordare asemănătoare în timpul negocierilor de la Istanbul, desfășurate în primele luni ale războiului.

Potrivit lui, Rusia și-ar fi retras trupele din apropierea Kievului și ar fi oprit operațiunile militare ca un „gest de bunăvoință”, însă negocierile nu au mai continuat.

Poziția Kievului privind înghețarea frontului

De partea cealaltă, Kievul a propus în repetate rânduri înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului ca bază pentru un eventual acord de pace.

În schimb, președintele rus Vladimir Putin a spus că orice soluție negociată ar presupune ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk.

Sunt incluse și zonele care se află încă sub control ucrainean și pe care armata rusească nu a reușit să le cucerească după mai bine de un deceniu de confruntări.

„Suntem gata să le reluăm [negocierile] în orice moment, de unde au rămas”, a declarat Lavrov marți, în cadrul unei mese rotunde organizate la Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe.

Totodată, Lavrov l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că formulează cereri „grosolane și nerealiste” și a declarat că aliații europeni ai Kievului împiedică ajungerea la o soluție.

În același context, Vladimir Putin a declarat marți că Rusia este dispusă să negocieze cu Ucraina, însă doar pe baza acordurilor discutate la Istanbul în 2022.

Dar deși Zelenski a cerut în mod repetat președintelui rus să vină la discuții directe, Putin a respins posibilitatea unor negocieri, spunând la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că o astfel de întâlnire ar fi „inutilă”.

Într-o scrisoare deschisă transmisă pe 4 iunie, liderul ucrainean i-a solicitat lui Putin o întâlnire față în față și a propus o discuție în marja summitului G7.

Negoiță spune că așteptările create au fost prea mari, iar viitorul premier nu va putea reduce taxele, crește salariile sau majora pensiile, scrie Gândul.

„S-au generat niște așteptări care din punctul meu de vedere nu sunt realiste, adică foarte probabil că nu poate să îndrepte nimic din ceea ce a făcut domnul Bolojan. Adică nu poate să scadă TVA-ul, nu poate să scoată nici taxe sau impozite, nu poate să crească pensiile și salariile, că eu nu cred că poate, că nu prea văd de unde să se întâmple treaba asta. Sper din suflet că o să avem o echipă guvernamentală competentă care să ajute, de exemplu, la o mai bună încasare la ANAF. Adică să fie un nivel de corectitudine mai ridicat și nivel de performanță de asemenea, astfel încât să fie tratată toată lumea la fel și toată lumea să plătească conform prevederilor legale”, a spus Negoiță.

„Datele INS pentru primele patru luni din 2026 confirmă ce am construit la ministerul Energiei. Producția de energie electrică a crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile de energie electrică au scăzut cu 15%”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de fostul ministru. 

Creșteri majore în energia verde

Cea mai mare creștere a fost înregistrată de hidroenergie, cu un avans de 31.5%, echivalentul a peste 1.2 TWh suplimentari față de aceeași perioadă din 2025. Popescu a subliniat măsurile luate în privința companiei Hidroelectrica. 

„Hidroelectrica produce astăzi pe baza unui program de reabilitare și modernizare de 3 miliarde de lei demarat în mandatul meu. Listarea companiei la Bursă, obiectiv asumat prin PNRR și bifat în 2023, i-a dat acces la capital și credibilitate internațională pentru a investi mai departe”, spune fostul oficial. 

În plus, producția de energie din surse regenerabile a continuat să crească. Energia solară a înregistrat un plus de aproape 300 de milioane kWh față de primele patru luni din 2025, iar producția eoliană a crescut cu peste 265 de milioane kWh. 

„Cadrul legislativ care a deblocat acest boom, începând cu ElectricUP, schemele de sprijin, transpunerea directivelor europene, a fost construit în mandatul meu, bucată cu bucată, în timp ce mulți nu credeau că România poate face asta”, notează europarlamentarul liberal. 

Energie din termocentrale a scăzut cu 3.6%. „Exact direcția în care trebuie să mergem. Energia produsă din cărbune este printre cele mai scumpe din sistem, mai ales după includerea costurilor cu certificatele de emisii de CO₂”, spune Popescu. 

Referitor la scăderea consumului de energie prezentată de INS, fostul ministru a transmis că INS nu a luat în calcul prosumatorii.  „Mulți români consumă astăzi aceeași energie sau chiar mai multă, dar o fac din propriile panouri fotovoltaice și la costuri mult mai mici”, se mai arată în mesajul publicat de Virgil Popescu. 

„Securitatea energetică, investițiile și tranziția către energie mai ieftină nu s-au construit peste noapte, ci  în ani de muncă. Datele și rezultatele pe care le vedem acum sunt dovada că acele decizii au fost mai mult decât corecte!”, conchie fostul ministru.  

Ministerul anunță că sistemul anti-dronă Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului strategic bilateral.

MApN anunță că sistemul a devenit operațional și a fost integrat în dispozitivul de apărare al Armatei României.

Anterior, acesta a parcurs etapele necesare de testare, evaluare și validare operațională.

Merops reprezintă o soluție tehnologică modernă, bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini joase.

MApN transmite că integrarea acestui sistem contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot, completând măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național.

Cele două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au devenit teme de discuții la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, astfel că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, spunea președintele României, Nicușor Dan, la începutul lunii iunie.

Cel mai mare aeroport din lume ar trebui să fie gata în anul 2032, la capătul unei investiții de peste 27 de miliarde de euro, potrivit Express.

Aeroportul Internațional Al Maktoum din Dubai trece printr-un amplu proces de extindere și modernizare astfel încât să poată prelua pasagerii de pe Aeroportul Internațional Dubai care se va închide în 2035.

Noul aeroport ar trebuie să primească 260 de milioane de pasageri în fiecare an. Acesta nu va fi doar cel mai mare, dar și cel mai modern aeroport din lume, cu personal robotizat și „fără cozi” pentru pasageri.

Cel mai mare aeroport cu cele mai moderne sisteme

Proiectul a fost gândit astfel încât călătoria să fie cât mai ușoară posibil. De exemplu, în interior nu vor fi cozi deoarece bagajele vor fi lăsate înainte ca pasagerii să ajungă la terminal. Practic, vor fi eliminate cele mai multe proceduri de securitate și vamale, iar în interior nu vor fi oameni care cară bagaje.

O altă modalitate prin care viața clienților în aeroport va fi îmbunătățită este prin intermediul unui „sistem integrat subteran automat de transport persoane”, care elimină necesitatea de a merge pe jos dintr-o parte în alta a imensului aeroport. Sistemul va include un tren cu mai multe linii și cu 14 stații.

De asemenea, colectarea bagajelor va fi un proces rapid, deoarece noul sistem va putea procesa zeci de mii de bagaje în mai puțin de 60 de minute. În plus, bagajele vor fi disponibile în câteva minute după debarcare.

Cel mai mare aeroport din lume va avea roboți

Toate îmbunătățirile vor fi posibile datorită sistemelor automate de călătorie, controlului de securitate bazat pe inteligență artificială și a personalului robotizat. Roboții vor îndeplini sarcini precum manipularea bagajelor și serviciile pentru clienți.

Extinderea aeroportului mai include cinci piste paralele și până la 400 de porți de aterizare pentru aeronave.

Regula europeană MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation) intră pe deplin în vigoare de la 1 iulie și promite să schimbe radical piața criptomonedelor din Uniunea Europeană. Pentru prima dată, schimburile de criptomonede, brokerii și furnizorii de portofele digitale vor funcționa după un set unic de reguli valabile în toate cele 27 de state membre, mai scrie Euronews.

Scopul noii legislații este de a înlocui sistemul actual, în care fiecare țară avea propriile reguli, cu o piață unică europeană. Companiile care obțin o licență într-un stat membru vor putea oferi servicii în întreaga Uniune, însă vor trebui să respecte cerințe mai stricte privind capitalul, protecția fondurilor clienților, guvernanța și combaterea spălării banilor.

Nu va exista o perioadă de grație pentru firmele fără autorizație

Problema este că multe firme nu sunt pregătite pentru noua realitate. Potrivit datelor citate de Euronews, până în luna mai doar aproximativ 210 companii obținuseră autorizația necesară, deși peste 1.200 de operatori activau anterior pe baza unor înregistrări naționale. Cu alte cuvinte, mai puțin de una din cinci firme a reușit să facă tranziția către noul regim. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a anunțat că nu va exista o nouă perioadă de grație. Companiile care nu dețin licență după 1 iulie vor trebui să își înceteze activitatea sau să transfere clienții către platforme autorizate.

Bitcoin, ilustrație.

Pentru investitori, schimbarea ar putea aduce mai multă siguranță. Specialiștii susțin că noul cadru va elimina o parte dintre operatorii mici sau insuficient capitalizați și va favoriza companiile care pot respecta standardele impuse de autorități.

Platforme mari riscă să piardă accesul la piața UE

Printre platformele care au obținut deja autorizațiile necesare se numără Coinbase, Kraken și Revolut. În schimb, viitorul unor jucători importanți rămâne incert. Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume, riscă să piardă accesul la piața europeană dacă nu va obține o licență într-un stat membru înainte de expirarea termenului. Experții estimează că după 1 iulie piața cripto europeană va deveni mai concentrată, cu mai puțini operatori, dar cu reguli mai clare și cu protecții mai solide pentru utilizatori. Pentru Uniunea Europeană, MiCA reprezintă cea mai amplă încercare de a integra industria criptomonedelor în sistemul financiar reglementat și de a transforma spațiul comunitar într-o piață unică pentru activele digitale.

Potrivit directorului general Rafael Grossi, inspecțiile vor avea loc în viitorul apropiat, însă detaliile logistice privind modul de desfășurare nu au fost încă finalizate, scrie Reuters.

Acordul interimar dintre Statele Unite ale Americii și Iran a fost semnat săptămâna trecută sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte. Documentul stabilește principii generale pentru încetarea conflictului și deschide calea unor negocieri de 60 de zile, în cadrul cărora urmează să fie discutate aspecte sensibile, inclusiv programul nuclear iranian.

Acest cadru diplomatic este considerat un pas preliminar important în direcția detensionării relațiilor bilaterale, însă rămâne dependent de implementarea detaliilor tehnice și politice.

Declarațiile AIEA

Directorul general al Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a confirmat într-o conferință de presă susținută în Japonia că inspecțiile vor avea loc în mod cert.

„Inspecțiile vor avea loc. Vom lucra în curând la modalități – date, proceduri, locații”, a declarat Grossi, subliniind că discuțiile cu autoritățile de la Teheran sunt în desfășurare pentru stabilirea cadrului exact de implementare.

Negocieri în desfășurare 

În prezent, negocierile dintre AIEA și Iran se concentrează pe definirea aspectelor tehnice ale inspecțiilor, inclusiv accesul inspectorilor, calendarul vizitelor și locațiile vizate. Oficialii internaționali subliniază că aceste detalii sunt esențiale pentru credibilitatea procesului de monitorizare nucleară.

Totodată, acordul interimar prevede o perioadă de 60 de zile de consultări intensive, în care părțile implicate încearcă să ajungă la un compromis privind programul nuclear iranian, un subiect sensibil în relațiile internaționale.