Rusia și-a schimbat tactica de atac și epuizează sistemul de apărare aeriană din Ucraina, anunță The Times. Acum, atacurile durează până la 24 de ore și pot implica până la 1.000 de drone. De asemenea, atacurile nu mai au loc doar noaptea, ci și ziua.

Oficialii militari ucraineni susțin că scopul nu este doar distrugerea țintelor, ci și epuizarea sistemului de apărare aeriană.

Dronele false sunt utilizate frecvent în atacuri. Țintele false suprasolicită sistemul de apărare aeriană și îl obligă pe ucraineni să cheltuiască resurse. Totodată, atacurile în valuri cu drone oferă oportunități pentru utilizarea unor rachete distrugătoare.

Ucrainenii cred că schimbarea tacticii are legătură cu războiul din Iran. SUA și aliații săi redistribuie sistemele de apărare aeriană, iar Ucraina riscă să se confrunte cu o criză de muniție.

În mesajul său, Mihai Fifor enumeră mai mulți politicieni USR despre care susține că au fost implicați în controverse publice sau probleme de integritate, printre care Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu, Clotilde Armand, dar și foști miniștri ai Sănătății precum Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

El afirmă că aceste cazuri ar demonstra existența unui tipar politic în interiorul partidului, caracterizat — în opinia sa — de acuzații lansate împotriva adversarilor, urmate de controverse proprii.

Ținta principală: ministrul Apărării

Cea mai dură parte a declarației îl vizează pe ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță, despre care deputatul PSD susține că ar fi implicat într-o situație ce ar putea duce la demisie sau demitere dacă acuzațiile prezentate public se confirmă.

Potrivit lui Fifor, o anchetă jurnalistică difuzată la Antena 3 CNN ar ridica suspiciuni privind:

• declarații publice contradictorii,
• posibile incompatibilități,
• venituri nedeclarate,
• implicarea într-un dosar penal sensibil.

Social-democratul afirmă că aceste elemente ar pune sub semnul întrebării credibilitatea unui ministru aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului.

„Problemă de securitate instituțională”

În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român.

În perioada de Florii, echipele de intervenție din România au avut o activitate intensă, cu mii de misiuni desfășurate în doar trei zile. Pompierii militari au acționat la nivel național pentru gestionarea a aproximativ 4.600 de situații de urgență.

Pe parcursul zilelor de vineri, sâmbătă și duminică, echipajele SMURD au desfășurat 3.888 de intervenții. Dintre acestea, 3.872 au fost pentru acordarea primului ajutor, iar 16 au vizat descarcerarea victimelor implicate în accidente rutiere. În urma acestor misiuni, aproape 3.900 de persoane au primit asistență medicală.

În paralel, pompierii au intervenit pentru stingerea a 181 de incendii produse în diferite zone ale țării, acțiunile lor contribuind la limitarea extinderii flăcărilor și la prevenirea altor situații de risc.

Totodată, autoritățile au gestionat 531 de misiuni pentru protejarea comunităților.

Acestea au inclus salvarea persoanelor și animalelor din medii ostile vieții, gestionarea unor incidente din domeniul CBRN, dar și alte situații care puteau pune în pericol viața sau bunurile cetățenilor.

Datorită intervențiilor rapide ale echipajelor operative, 12 persoane aflate în situații critice au fost salvate în această perioadă.

În ceea ce privește informarea populației, în ultimele trei zile au fost transmise 13 mesaje prin sistemul RO-ALERT. Cele mai multe au semnalat prezența unor animale periculoase în localități din județele Argeș, Buzău, Covasna, Neamț și Vâlcea.

Autoritățile anunță că adoptarea unui comportament preventiv poate contribui la salvarea de vieți și la protejarea bunurilor, iar pentru informații utile recomandă consultarea platformelor oficiale dedicate situațiilor de urgență.

Ministerul german al Apărării a anunțat faptul că forțele armate ale țării lucrează la clarificarea prevederii din legea privind serviciul militar potrivit căreia bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească țara pentru mai mult de trei luni. Această prevedere a trecut aproape neobservată la începutul anului, când a intrat în vigoare legea privind serviciul militar.

Potrivit Reuters, ministerul Apărării a subliniat că serviciul militar în Germania este voluntar și că  „elaborează în prezent reglementări specifice pentru acordarea de scutiri de la cerința de aprobare, inclusiv pentru a evita birocrația inutilă”.

Prevederea stipula că orice bărbat german din intervalul de vârstă menționat trebuie să solicite un permis de la centrul de carieră al Bundeswehr (armata germană – n.r.) înainte de a pleca din Germania pentru o perioadă mai lungă de trei luni.

Regula a generat numeroase controverse odată ce a fost adusă în atenția publică de un ziar local zilele trecute. În aceste condiții, Partidul Verde din Germania a solicitat autorităților să clarifice prevederea.

„Cetățenii au dreptul să afle rapid dacă sunt obligați să se prezinte la autorități și, dacă da, care sunt obligațiile lor în acest sens”, a declarat Sara Nanni, purtătoarea de cuvânt a partidului pe probleme de politică de securitate, pentru ziarul „Die Welt”, scrie DPA.

Legea privind serviciul militar a fost adoptată anul trecut pentru a crește efectivele armatei germane, dar și pentru a îndeplini obiectivele NATO. La sfârșitul anului 2025, armata germană număra 183.000 de soldați. Până în 2035, planul Berlinului este acela de a mări efectivele de soldați la 260.000.

Carabinierii din Napoli l-au arestat pe Roberto Mazzarella în noaptea de vineri spre sâmbătă, în localitatea Vietri sul Mare, unde se ascundea într-un resort de lux. Potrivit autorităților italiene, citate de Il Post, liderul clanului camorrist își închiriase o vilă sub un nume fals pentru a petrece sărbătorile de Paște alături de soție și cei doi copii. Mazzarella figura pe lista celor mai periculoși patru fugari din Italia, întocmită de Ministerul de Interne.

Fugar din ianuarie 2025, acuzat de omor

Roberto Mazzarella, în vârstă de 48 de ani, era căutat de autorități din 28 ianuarie 2025. El reușise să scape de arestarea ordonată de Tribunalul din Napoli, care îl acuza de omor agravat prin metodă mafiotă. Pe numele său fusese emis și un mandat european de arestare. Procurorii îl acuză că a fost instigatorul uciderii lui Antonio Maione. Victima era fratele lui Ivan Maione, cel care îl ucisese în trecut pe Salvatore Mazzarella, tatăl lui Roberto. Crima ar fi fost legată de o veche rivalitate dintre clanul Mazzarella și clanul Rinaldi, conflict care datează de mai multe decenii.

Potrivit anchetatorilor, Mazzarella nu ar fi fost doar instigatorul crimei. Procurorii susțin că el ar fi participat direct la ambuscada din 15 decembrie 2000, conducând scuterul de pe care a tras autorul atacului. Un alt suspect, Clemente Amodio, este în prezent investigat ca posibil executant al crimei.

Bani, ceasuri de lux și documente false găsite în vilă

În vila în care se ascundea, carabinierii au descoperit mai multe bunuri care ar putea fi relevante pentru anchetă. Autoritățile au găsit trei ceasuri de lux, aproximativ 20.000 de euro în numerar și documente false. De asemenea, au fost ridicate telefoane mobile și notițe care par să conțină evidențe financiare ale unor activități economice suspecte. Anchetatorii au anunțat că documentele vor fi analizate pentru a identifica eventuale legături cu activități ale clanului camorrist.

Președintele SUA, Donald Trump, nu a participat la obișnuitele slujbe de Paște, făcând în schimb un tur al Washingtonului, anunță Express. El s-a plimbat cu mașina în jurul Memorial Circle și s-a oprit la Trump National Golf Club din Sterling, Virginia. Președintele nu a participat la niciuna dintre cele trei slujbe de duminică de la Biserica Episcopală Sf. Ioan din Piața Lafayette, acolo unde Trump obișnuia să apară de Paște.

De asemenea, Donald Trump și-a făcut timp pentru un interviu în care a amenințat Iranul. El a publicat și mai multe mesaje pe rețeaua Truth Social, unul dintre ele încheindu-se cu mesajul „Slavă lui Allah.”

„Deschideți naibii Strâmtoarea, nebunilor, sau veți trăi în Iad. Doar uitați-vă! Slavă lui Allah”, a scris Donald Trump.

Mesajul său a stârnit numeroase reacții negative. Jurnalistul britanic Piers Morgan a exclamat: „Este jenant. Ștergeți-l, domnule președinte”.

Republicana Marjorie Taylor Greene i-a îndemnat pe membrii administrației Trump să „intervină în nebunia lui Trump” și a declarat că acțiunile sale „nu fac America din nou măreață”.

Trump a fost criticat dur și de democrați, în timp ce senatorul independent Bernie Sanders a cerut Congresului „să acționeze acum pentru a pune capăt războiului”.

„Deși nu a fost intenția guvernului nostru, ne exprimăm regretul față de Coreea de Nord pentru tensiunile militare inutile cauzate de acțiunile iresponsabile și nesăbuite ale unor oameni”, a declarat Lee Jae Myung la o ședință de cabinet,potrivit Le Figaro.

Phenianul a anunțat în ianuarie că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului nord-coreean Kaesong, la câțiva kilometri de granița intercoreeană, și a promis un răspuns „teribil” în cazul unor noi incursiuni ale dronelor din partea Sudului. Trei civili sud-coreeni au fost acuzați.

„Un incident care a implicat drone civile, care nu ar fi trebuit să se întâmple, a avut loc sub această administrație și s-a confirmat că au fost implicați un oficial al Serviciului Național de Informații și un soldat în serviciu activ”, a declarat Lee luni.

În septembrie, agenția oficială de știri nord-coreeană KCNA acuzase deja Coreea de Sud că a trimis o dronă similară deasupra orașului Kaesong, susținând că aeronava s-a prăbușit după ce a fost neutralizată de bruiaj electronic.

Lee Jae-myung a încercat să reia dialogul cu Coreea de Nord de la preluarea mandatului anul trecut, însă liderul nord-coreean Kim Jong Un, care a numit Seulul „cel mai ostil dușman al său”, i-a respins până acum propunerile. Cele două țări nu au semnat niciodată un tratat de pace după Războiul din Coreea (1950-1953), care s-a încheiat cu un armistițiu.

Printre cele mai cunoscute simboluri ale Paștelui se numără ouăle și iepurii, elemente asociate în mod frecvent cu ideea de renaștere și fertilitate. Paștele este sărbătorit într-o zi de duminică deoarece, potrivit Evangheliilor, mormântul gol al lui Iisus a fost descoperit în ziua următoare sabatului. Data exactă a sărbătorii variază de la an la an. Calculul este stabilit în funcție de calendarul lunar: Paștele se sărbătorește în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Acest sistem de calcul este folosit de aproape 1.700 de ani, mai arată Il Post.

Ouăle, simbol al vieții și al învierii

Ouăle sunt unul dintre cele mai vechi simboluri asociate Paștelui. Primele comunități creștine le foloseau ca simbol religios, vopsindu-le în roșu pentru a aminti de sângele lui Hristos. Ouăle erau decorate cu cruci sau alte semne religioase. O legendă populară spune că Maria Magdalena i-ar fi arătat împăratului roman Tiberius un ou roșu atunci când a anunțat învierea lui Iisus. Tradiția ouălor vopsite s-a păstrat până astăzi în multe țări ortodoxe și din Europa de Est.

Răspândirea tradiției ouălor pascale este legată și de regulile Postului Mare, perioada de aproximativ 40 de zile care precede Paștele. În trecut, credincioșilor li se interzicea consumul de carne și ouă în această perioadă. Cum găinile continuau să depună ouă, acestea erau fierte pentru a fi conservate. La finalul postului, ouăle erau decorate și consumate în timpul sărbătorilor.

Apariția ouălor de ciocolată și asocierea iepurelui cu Paștele

Versiunea modernă a ouălor de Paște, realizată din ciocolată, a apărut mult mai târziu. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, progresele în procesarea cacao au permis fabricarea ouălor de ciocolată goale, produse în matrițe. În 1875, compania britanică Cadbury a creat primul ou de ciocolată cu surpriză în interior. Câteva decenii mai târziu, a introdus și ouăle din ciocolată cu lapte, care au devenit cele mai populare.

Iepurele este un alt simbol foarte cunoscut al sărbătorii, deși nu apare în Evanghelii și nu făcea parte din simbolistica primilor creștini. Legătura sa cu Paștele este asociată cel mai probabil cu tradiții precreștine legate de fertilitate și renașterea naturii. În Antichitate, iepurele era considerat un simbol al fertilității datorită capacității sale ridicate de reproducere și era asociat cu revenirea vieții după iarnă.

Tradiția iepurașului de Paște

În timp, simbolul iepurelui s-a suprapus peste celebrarea Paștelui, care are loc primăvara. În țările din nordul Europei și în Statele Unite s-a dezvoltat tradiția „iepurașului de Paște”, care aduce cadouri copiilor. În aceste țări este popular și jocul „vânătorii de ouă”. În joc, copiii trebuie să găsească ouă ascunse în grădini sau în case. Astăzi, ouăle și iepurele au devenit unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale sărbătorii pascale, combinând tradiții religioase, obiceiuri populare și elemente culturale apărute de-a lungul secolelor.

Autoritățile din Rusia au raportat un nou val de atacuri aeriene atribuite Ucrainei. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare aeriană au distrus un număr mare de drone în câteva ore, relatează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a transmis că 148 de drone au fost doborâte în doar trei ore, în cursul serii de duminică. Cele mai multe interceptări au avut loc în zonele centrale și sudice ale țării.

Atacurile au provocat pagube și asupra infrastructurii civile. În regiunea de graniță Belgorod, o dronă a dus la moartea unui voluntar din apărarea civilă.

De asemenea, în orașul-port Novorossiisk, resturi de dronă au lovit un bloc de locuințe. Autoritățile locale nu au raportat victime în acest caz.

Situația rămâne gravă și în Crimeea, teritoriu aflat sub control rus din 2014. La Sevastopol, oficialii au anunțat mai multe atacuri pe parcursul zilei, iar unele drone au fost distruse de sistemele de apărare.

Loviturile au afectat și rețelele de energie. În regiunea Donețk, controlată de Rusia, penele de curent au lăsat fără electricitate aproape jumătate de milion de gospodării.

Echipele de intervenție au reușit să restabilească alimentarea în orașe importante, precum Donețk și Makiivka, însă lucrările continuă în alte zone afectate.

Probleme similare au apărut și în regiunea Zaporijia, unde echipele tehnice încearcă să repare rețelele electrice avariate.

Patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre discuții au afirmat, pentru Axios, că șansele de a ajunge la un acord parțial în următoarele 48 de ore sunt reduse.

Sursele au mai spus pentru Axios că negocierile se desfășoară prin intermediul unor mediatori pakistanezi, egipteni și turci, precum și prin mesaje text schimbate între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. Potrivit unui oficial american, administrația Trump a prezentat Iranului mai multe propuneri în ultimele zile, însă Teheranul nu le-a acceptat până în prezent.

De asemenea, sursele au declarat că mediatorii discută cu părțile termenii unui acord în două etape: prima etapă ar fi o potențială încetare a focului de 45 de zile; a doua etapă ar prevede un acord privind încetarea războiului.

Sursele au declarat pentru Axios că mediatorii consideră că redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și găsirea unei soluții pentru uraniul puternic îmbogățit al Iranului ar putea fi doar rezultatul unui acord final.

Totuși, sursele subliniază că aceste ultime eforturi reprezintă singura șansă de a preveni o escaladare dramatică a războiului, care să includă, printre altele, atacuri de represalii împotriva instalațiilor energetice și de alimentare cu apă din statele din Golf.

Două dintre surse au declarat pentru Axios faptul că planul operațional pentru o campanie masivă de bombardamente lansate de SUA și Israel împotriva instalațiilor energetice ale Iranului este gata de punere în aplicare.

Trump a prelungit ultimatumul dat Iranului până marți seara

Eforturile privind un armistițiu vin în contextul în care luni seara trebuia să expire termenul limită dat de Trump Iranului. Totuși, Trump a prelungit acest termen-limită și a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran.

Tot duminică, Trump a declarat pentru Axios că SUA se află „în negocieri intense” cu Iranul și că se poate ajunge la un acord înainte de expirarea termenului său limită de marți. „Există șanse mari, dar dacă nu ajung la un acord, voi distruge totul acolo”, a spus el.