Autoritățile din Rusia au raportat un nou val de atacuri aeriene atribuite Ucrainei. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare aeriană au distrus un număr mare de drone în câteva ore, relatează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a transmis că 148 de drone au fost doborâte în doar trei ore, în cursul serii de duminică. Cele mai multe interceptări au avut loc în zonele centrale și sudice ale țării.

Atacurile au provocat pagube și asupra infrastructurii civile. În regiunea de graniță Belgorod, o dronă a dus la moartea unui voluntar din apărarea civilă.

De asemenea, în orașul-port Novorossiisk, resturi de dronă au lovit un bloc de locuințe. Autoritățile locale nu au raportat victime în acest caz.

Situația rămâne gravă și în Crimeea, teritoriu aflat sub control rus din 2014. La Sevastopol, oficialii au anunțat mai multe atacuri pe parcursul zilei, iar unele drone au fost distruse de sistemele de apărare.

Loviturile au afectat și rețelele de energie. În regiunea Donețk, controlată de Rusia, penele de curent au lăsat fără electricitate aproape jumătate de milion de gospodării.

Echipele de intervenție au reușit să restabilească alimentarea în orașe importante, precum Donețk și Makiivka, însă lucrările continuă în alte zone afectate.

Probleme similare au apărut și în regiunea Zaporijia, unde echipele tehnice încearcă să repare rețelele electrice avariate.

Patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre discuții au afirmat, pentru Axios, că șansele de a ajunge la un acord parțial în următoarele 48 de ore sunt reduse.

Sursele au mai spus pentru Axios că negocierile se desfășoară prin intermediul unor mediatori pakistanezi, egipteni și turci, precum și prin mesaje text schimbate între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. Potrivit unui oficial american, administrația Trump a prezentat Iranului mai multe propuneri în ultimele zile, însă Teheranul nu le-a acceptat până în prezent.

De asemenea, sursele au declarat că mediatorii discută cu părțile termenii unui acord în două etape: prima etapă ar fi o potențială încetare a focului de 45 de zile; a doua etapă ar prevede un acord privind încetarea războiului.

Sursele au declarat pentru Axios că mediatorii consideră că redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și găsirea unei soluții pentru uraniul puternic îmbogățit al Iranului ar putea fi doar rezultatul unui acord final.

Totuși, sursele subliniază că aceste ultime eforturi reprezintă singura șansă de a preveni o escaladare dramatică a războiului, care să includă, printre altele, atacuri de represalii împotriva instalațiilor energetice și de alimentare cu apă din statele din Golf.

Două dintre surse au declarat pentru Axios faptul că planul operațional pentru o campanie masivă de bombardamente lansate de SUA și Israel împotriva instalațiilor energetice ale Iranului este gata de punere în aplicare.

Trump a prelungit ultimatumul dat Iranului până marți seara

Eforturile privind un armistițiu vin în contextul în care luni seara trebuia să expire termenul limită dat de Trump Iranului. Totuși, Trump a prelungit acest termen-limită și a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran.

Tot duminică, Trump a declarat pentru Axios că SUA se află „în negocieri intense” cu Iranul și că se poate ajunge la un acord înainte de expirarea termenului său limită de marți. „Există șanse mari, dar dacă nu ajung la un acord, voi distruge totul acolo”, a spus el.

The Sphere a fost deschisă în septembrie 2023 și este administrată de compania Sphere Entertainment. De la separarea financiară a proiectului, în 2022, arena a acumulat pierderi operaționale de aproximativ 1,18 miliarde de dolari. Potrivit Sherwood News, construcția complexului a costat peste 2 miliarde de dolari, iar cheltuielile ridicate de operare continuă să depășească veniturile generate de evenimente și publicitate.

Concerte spectaculoase, dar insuficiente

The Sphere a devenit rapid una dintre cele mai vizitate atracții din Las Vegas. Arena oferă spectacole immersive la 360 de grade, cu ecrane uriașe atât în interior, cât și în exterior. Concerte susținute de trupe precum U2 sau The Eagles au atras public numeros, iar complexul găzduiește sute de spectacole pe an. Cu toate acestea, evenimentele nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile ridicate ale operațiunilor.

LAS VEGAS, NEVADA – The Sphere. Sursa foto: Tayfun Coskun / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Una dintre principalele probleme este modelul de afaceri al complexului. Arena nu găzduiește concerte în fiecare zi, iar spectacolele rezidențiale ale artiștilor nu durează la fel de mult ca în cazul altor săli din Las Vegas. În plus, veniturile din închirierea lojilor VIP și din publicitate nu au atins nivelurile estimate inițial. Chiar și biletele pentru spectacolul imersiv „Postcard from Earth” au fost reduse de la 119 dolari la 99 de dolari pentru a atrage mai mulți spectatori.

Un proiect ambițios al lui James Dolan

The Sphere face parte dintr-un grup complex de companii controlate de omul de afaceri american James Dolan. Acesta conduce Sphere Entertainment, dar și Madison Square Garden Sports și Madison Square Garden Entertainment. În trecut, Dolan a preluat controlul asupra unor active importante, inclusiv echipele sportive New York Knicks și New York Rangers.

În ciuda pierderilor, compania continuă să dezvolte proiectul. Managementul analizează posibilitatea construirii unor versiuni mai mici ale Sphere în alte orașe, cu capacitate redusă și costuri mai mici. De asemenea, există planuri pentru construirea unui complex similar în Abu Dhabi, deși calendarul proiectului nu a fost încă anunțat.

Provocări pentru întregul grup

Problemele financiare ale Sphere Entertainment sunt amplificate de dificultățile unei alte divizii a grupului, MSG Networks. Compania de televiziune sportivă se confruntă cu scăderea veniturilor, pe fondul renunțării la abonamentele tradiționale de cablu și al datoriilor ridicate. În acest context, investitorii continuă să pună sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a proiectului Sphere, chiar dacă arena rămâne una dintre cele mai spectaculoase construcții de divertisment din lume.

Israelul afirmă că „valul de atacuri” asupra Teheranului s-a încheiat

Armata israeliană afirmă că forțele sale au „încheiat un val de atacuri” asupra infrastructurii guvernamentale iraniene din Teheran cu puțin timp în urmă.

Cel puțin patru persoane au fost ucise în estul Teheranului și alte 13 în județul Baharestan, din provincia Teheran, potrivit rapoartelor, scrie Al Jazeera.

Rachete observate pe cerul Ierusalimului

Imaginile video filmate de un producător CNN la Ierusalim luni dimineață au arătat rachete traversând cerul.

Armata Israelului a avertizat că au fost lansate rachete din Iran către Israel și că sistemele de apărare acționau pentru a intercepta amenințarea, scrie CNN.

Axios: SUA, Iranul și mediatorii fac eforturi pentru un armistițiu de 45 de zile

Axios relatează că SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unui potențial armistițiu de 45 de zile.

Potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre discuții citate de Axios, „negocierile au loc prin intermediul mediatorilor pakistanezi, egipteni și turci, precum și prin mesaje text trimise între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi”.

Sursele au descris șansele de a ajunge la un acord parțial în următoarele 48 de ore ca fiind „slabe”.

Kuweitul afirmă că răspunde amenințărilor cu rachete

Sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului se confruntă cu „atacuri ostile cu rachete și drone”, anunță armata.

„Statul Major General al Armatei precizează că, dacă se aud sunete de explozie, acestea sunt rezultatul interceptării atacurilor ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a declarat Armata Kuweitului într-o postare pe platforma X.

Atacurile SUA-Israel au lovit cel puțin 12 orașe din Iran în ultimele ore

Au avut loc multe atacuri în Teheran peste noapte.

12 orașe au fost țintite în ultimele câteva ore, inclusiv Bandar Abbas, Ahvaz, unde a fost lovit aeroportul, precum și orașul Mahshahr, Bandar-e Lengeh, Shiraz, Isfahan, Karaj, Qom, unde au fost ucise cinci persoane, și orașul Kong, unde șase persoane au fost ucise și 17 rănite, scrie Al Jazeera.

Avertismentul Iranului: Rutele maritime dincolo de Strâmtoarea Ormuz, în pericol dacă SUA și Israelul își intensifică atacurile

Un consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului a lansat un avertisment privind rutele energetice globale, sugerând că principalele rute maritime dincolo de Strâmtoarea Ormuz ar putea fi vizate dacă SUA și Israelul își intensifică și mai mult acțiunile, scrie Al Jazeera.

Ali Akbar Velayati, consilier al lui Mojtaba Khamenei, a declarat că o singură greșeală din partea oricăreia dintre cele două țări ar putea perturba grav fluxurile energetice globale și comerțul internațional.

Comentariile sale vin după ce Trump a amenințat că va „dezlănțui iadul” asupra Iranului dacă acesta nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți.

Iranul promite să se apere și amenință cu lovituri de represalii

Oficialii iranieni își mențin poziția conform căreia războiul SUA-Israel împotriva Iranului este ilegal, deoarece se bazează pe o serie de minciuni.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că este o minciună faptul că Iranul urmărește să obțină arme nucleare, că Iranul reprezintă o amenințare imediată pentru Statele Unite și că acest război are scopul de a elibera iranienii de un regim despotic.

Baghaei afirmă că iranienii nu se lasă intimidați de amenințările SUA și a subliniat că au tot ce le trebuie pentru a se apăra.

Atacurile israeliene asupra Beirutului: opt morți și 55 de răniți

Numărul victimelor atacurilor israeliene asupra cartierelor Jnah și Ain Saadeh din Beirut a crescut la opt, iar 55 de persoane au fost rănite, relatează Al Jazeera.

Atacul asupra cartierului Jnah a ucis cinci persoane, printre care o fată de 15 ani, și a rănit alte 52, inclusiv opt copii.

Atacul asupra dealurilor Ain Saadeh din districtul Matn a ucis trei persoane, printre care două femei, și a rănit alte trei – toate femei.

Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: ”Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că există „șanse mari” pentru un acord cu Iranul până luni, însă a avertizat că în lipsa unui rezultat rapid, este pregătit să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice.

Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News.

Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”.

Șeful parlamentului iranian îi răspunde lui Trump: Întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a reacționat dur la amenințările lui Donald Trump. Acesta a avertizat cu privire la consecințele acțiunilor Statelor Unite, subliniind că „nu va obține nimic prin crime de război”.

„Mișcările voastre nechibzuite duc Statele Unite într-un IAD pentru fiecare familie în parte, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu. Nu vă înșelați, nu veți câștiga nimic prin crime de război. Singura soluție reală este respectarea drepturilor poporului iranian și încetarea acestui joc periculos”, se arată în mesajul publicat pe X

Un nou studiu a demonstrat că în mediile cu conținut scăzut de oxigen, globulele roșii absorb mai multă glucoză și o transformă într-o moleculă care ajută la eliberarea oxigenului în țesuturi, dezvăluind o modalitate neașteptată prin care organismul reglează glicemia, potrivit Live Science.

Cercetătorii au făcut analize pe șoareci pentru a demonstra teoria. Acum, ei încearcă să producă un medicament care ar putea revoluționa tratamentul.

Este de notorietate faptul că persoanele care trăiesc la altitudini mari, cum ar fi Anzii și Himalaya, tind să aibă rate mai mici de diabet. Totuși până în prezent nu s-a putut stabili o legătură între factorii menționați.

Studiul pe șoareci a fost realizat în laborator. Cercetătorii au reprodus mediul cu nivel scăzut de oxigen, iar glicemia șoarecilor a scăzut, sugerând că glucoza din sânge a fost eliminată mai rapid.

Practic, glucoza s-a transformat într-o moleculă care a forțat hemoglobina să elibereze oxigen mai ușor în țesuturi.

Concluzia a fost că celulele s-au modificat structural pentru a consuma mai mult zahăr în medii cu conținut scăzut de oxigen.

Accidentul a avut loc în jurul orei 17:45, în apropierea adresei 28000 de pe Rancho California Road, în orașul Temecula. Potrivit Biroului Șerifului din comitatul Riverside, în coliziune au fost implicate două automobile. Adjuncții șerifului au ajuns la fața locului și au găsit ambele vehicule cu avarii. Autoritățile au precizat că toate persoanele aflate în cele două mașini au fost evaluate medical la locul accidentului, mai scrie CBS News.

Reprezentantul actriței a declarat însă că Tori Spelling și patru dintre copiii ei au fost transportați la spital. Potrivit acestuia, victimele au fost duse la unități medicale cu trei ambulanțe diferite, pentru a primi îngrijiri în urma rănilor suferite în accident. Autoritățile au anunțat că nu au fost făcute arestări și că ancheta privind cauza coliziunii este în curs.

Tori Spelling este cunoscută mai ales pentru rolul din serialul „Beverly Hills, 90210”, unul dintre cele mai populare seriale americane din anii ’90. Actrița a mai apărut în filme și producții de televiziune precum „Scary Movie 2” și reality-show-ul „Tori & Dean: Home Sweet Hollywood”. De-a lungul carierei, Spelling a publicat și șase volume de memorii, dintre care unul a ajuns bestseller în clasamentul New York Times. Actrița, originară din Los Angeles, este fiica producătorului hollywoodian Aaron Spelling și a scriitoarei Candy Spelling.

La nivel global, cererea în creştere pentru produse din peşte şi fructe de mare a pus o presiune tot mai mare asupra stocurilor de peşte sălbatic, iar dezvoltarea acvaculturii – creşterea peştilor în medii controlate – a redus această presiune. În prezent, producţia din acvacultură a depăşit capturile de peşte din mediul natural.

Potrivit analizei, citate de ZF, populaţia lumii s-a dublat în ultimii 50 de ani, consumul mediu pe cap de locuitor s-a dublat, iar producţia mondială de peşte şi fructe de mare a crescut de patru ori faţă de acum o jumătate de secol.

În anii 1960, acvacultura era o activitate de nişă, cu o producţie de numai câteva milioane de tone anual. Ritmul de creştere s-a accelerat la sfârşitul anilor 1980, astfel că în 1990 producţia ajunsese la 17 milioane de tone. În prezent, la nivel mondial se produc peste 100 de milioane de tone de peşte prin acvacultură.

În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, producţia mondială de peşte capturat din mări şi oceane a fost de 88 de milioane de tone, cea mai mare parte provenind din Asia de Est şi regiunea Pacificului, cu 36 de milioane de tone. În acelaşi timp, producţia din acvacultură a urcat la 127 de milioane de tone, de la doar 2 milioane de tone în anii 1960. Capturile de peşte sălbatic nu au mai crescut de la începutul anilor 1990.

Situația din România

În România, însă, evoluţia este inversă. În anii 1960, producţia de peşte din acvacultură era de 13.700 de tone, iar în 2023 a coborât la 11.200 de tone. În perioada comunistă şi chiar la începutul anilor 1990, România depăşea 50.000 de tone de peşte din acvacultură, însă în ultimele trei decenii sectorul a intrat pe un trend descendent. Producţia a scăzut până la 8.000 de tone în 2014, a revenit temporar la circa 13.000 de tone în 2015-2016, iar ulterior a coborât din nou la 11.200 de tone.

Şi pescuitul a urmat o traiectorie similară. Dacă în 1960 România avea o producţie de aproximativ 24.300 de tone, în 2023 aceasta a ajuns la doar 6.613 tone. La finalul anilor 1990, capturile depăşeau 200.000 de tone, în principal din Marea Neagră, însă o parte din flotă a fost vândută sau scoasă din uz, au fost introduse noi reguli, legislaţia s-a modificat, iar activitatea a devenit tot mai puţin atractivă.

Pe fondul acestui declin, România importă în prezent peste 100.000 de tone de peşte şi produse din peşte, de zece ori mai mult decât exportă, iar producţia internă acoperă doar 13% din consum.

Datele INS arată că, în ultimii ani, consumul total de peşte al românilor s-a menţinut relativ constant, la 6,4 – 6,5 kilograme pe cap de locuitor pe an, echivalentul a aproximativ 122.000 de tone anual.

După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de 8%, peştele şi produsele din peşte reprezintă categoria agroalimentară de bază cu al doilea cel mai redus grad de acoperire din producţia locală. Importurile de peşte şi preparate din peşte se apropie de 500 de milioane de euro.

În acest context, autorităţile încearcă relansarea sectorului. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat planuri de dezvoltare a acvaculturii româneşti şi a semnat un memorandum de înţelegere care vizează exportul mai multor produse agroalimentare în China, inclusiv din acest sector.

„Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Acesta spune că, în iarna aceasta, a cumpărat îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută. Potrivit lui, după escaladarea tensiunilor din Iran, prețurile au continuat să crească.

Blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, a afectat puternic piața globală. Aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare ajung pe piața mondială prin acest punct strategic. ONU și-a exprimat deja îngrijorarea, în special în privința impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare.

În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, produse din gaze, a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă. Pentru fermieri, aceasta este o nouă lovitură, după scumpirile generate deja de războiul din Ucraina.

Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, arată Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe. „Nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani”, a spus acesta. În Franța, aproximativ 300.000 de hectare de teren folosite anterior pentru cultivarea cerealelor au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, a adăugat Vernet.

Se cere intervenția Comisiei

Pe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus deja taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia, unul dintre marii producători mondiali, și intenționează să oprească importurile până în 2022, într-o încercare de a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei.

Franța și organizațiile fermierilor cer acum suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte. Totuși, Comisia a exclus deocamdată această variantă.

Susținătorii taxei spun că aceasta vizează importurile cu emisii mari de carbon și urmărește să protejeze industria europeană, supusă unor reguli stricte de mediu. În opinia lor, dezvoltarea producției interne este esențială pentru ca Europa să evite pe viitor o criză similară.

Războiul cu Iranul a arătat clar că „menținerea unei producții interne puternice de îngrășăminte este de importanță strategică pentru Europa”, a transmis Fertilizers Europe, organizație reprezentativă a industriei.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că executivul comunitar monitorizează constant evoluția prețurilor și că a luat deja mai multe măsuri pentru a sprijini fermierii în privința accesibilității îngrășămintelor. Printre acestea se numără suspendarea taxelor la import pentru toate produsele, cu excepția celor din Rusia și Belarus, precum și ajustarea mecanismului de taxare la frontieră pentru a-i reduce impactul.

Comisia promite un plan de acțiune în luna mai, care va viza „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață” și va urmări creșterea producției interne, inclusiv prin alternative cu emisii reduse de carbon.

Până atunci însă, sectorul rămâne sub presiune. Potrivit lui Luc Vernet, unele proiecte „verzi” din domeniu au fost deja abandonate din cauza costurilor prea mari, iar altele se află abia în faze incipiente.

Ce nu e bine să faci în Săptămâna Mare 2026. În ce zile nu se spală rufe și ce semnifică fiecare zi până la Paște

Paștele ortodox 2026 se apropie, iar credincioșii intră de luni, 6 aprilie, în Săptămâna Mare, perioada care precede una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Anul acesta, Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie, iar Vinerea Mare cade pe 10 aprilie. Pentru mulți români, aceste zile sunt dedicate rugăciunii, postului, liniștii sufletești și pregătirii pentru Învierea Domnului.

Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfintelor Pătimiri, este perioada de la Florii până în Sâmbăta Mare inclusiv și are ca element central Deniile, slujbe de seară care marchează, pas cu pas, ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos. În tradiția ortodoxă, fiecare zi are o încărcătură spirituală aparte și cheamă la mai multă atenție față de viața lăuntrică.

În ce zile nu se spală rufe în Săptămâna Mare

În multe zone din țară, tradiția populară spune că rufele se spală doar luni și marți din Săptămâna Mare. Lunea este considerată ziua curățeniei generale, când gospodinele aerisesc casa, spală geamurile și pun totul în ordine, în timp ce marțea este văzută ca ultima zi potrivită pentru treburi gospodărești mai grele.

De miercuri și până la Paște, potrivit obiceiului păstrat din bătrâni, nu este bine să se spele rufe. În mentalul popular, miercurea este asociată cu ziua trădării lui Iuda, iar joia, vinerea și sâmbăta sunt zile de reculegere, respect și pregătire sufletească. De aceea, în multe familii se evită spălatul, certurile, petrecerile sau activitățile considerate nepotrivite pentru solemnitatea acestor zile.

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Lunea Mare deschide Săptămâna Patimilor și, în tradiția liturgică, este ziua în care se face pomenirea lui Iosif cel preafrumos și a smochinului neroditor, simbol al vieții fără rod duhovnicesc. Este și motivul pentru care această zi este privită ca un moment de început, de curățire și de îndreptare.

Marțea Mare este legată de pilda celor zece fecioare, un îndemn la veghe și pregătire sufletească. Mesajul acestei zile este limpede: credinciosul trebuie să fie pregătit în orice clipă, cu mintea trează și cu sufletul curat.

Miercurea Mare. În tradiția populară, această zi este adesea legată și de momentul vânzării lui Iisus de către Iuda, motiv pentru care este privită cu și mai multă sobrietate.

Joia Mare are o semnificație aparte și este una dintre cele mai importante zile din această săptămână. Potrivit tradiției ortodoxe, sunt pomenite patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și începutul Pătimirilor prin vânzarea Domnului. În multe case din România, în această zi se vopsesc ouăle roșii și se fac ultimele pregătiri importante pentru masa de Paște.

Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, este ziua răstignirii lui Iisus Hristos și una dintre cele mai triste, dar și cele mai profunde zile din calendarul ortodox. În biserici se citesc cele 12 Evanghelii, are loc scoaterea Epitafului, iar mulți credincioși țin post aspru sau chiar post negru. În tradiția populară, spălatul, gătitul de plăcere și orice activitate zgomotoasă sunt evitate în această zi.

Sâmbăta Mare este ziua îngropării Domnului și a așteptării Învierii. În plan spiritual, este o zi a tăcerii și a nădejdii, iar în plan gospodăresc este momentul ultimelor pregătiri pentru noaptea de Înviere. În multe familii se pregătesc pasca, cozonacul și celelalte bucate tradiționale, însă atmosfera rămâne una de reculegere.

Ce nu e bine să faci în Săptămâna Mare

Dincolo de obiceiul legat de spălatul rufelor, bătrânii spun că în Săptămâna Mare nu este bine să porți ceartă, să vorbești urât, să faci excese sau să neglijezi rugăciunea. Accentul cade pe curățenia casei, dar mai ales pe curățenia sufletului. Pentru credincioși, aceste zile nu înseamnă doar pregătiri pentru masa de Paște, ci și un drum interior către Înviere, marcat de post, liniște și participare la slujbele speciale din biserici.

Artemis II ajunge astăzi în spatele Lunii. Prima misiune umană către vecinul cosmic după 1972 intră în momentul decisiv

Potrivit NASA, survolul părții îndepărtate a Lunii este programat să înceapă luni seară, la 21:45, ora României, și să se încheie marți, la 04:40, timp în care astronauții vor avea ferestrele capsulei orientate spre Lună pentru un survol științific de aproximativ șapte ore. În acest interval, Orion va trece la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii și va atinge o distanță maximă de 406.770 de kilometri față de Pământ, depășind recordul stabilit de Apollo 13 pentru cea mai mare depărtare la care au ajuns vreodată oameni de planeta noastră.

Miza științifică a momentului este uriașă. Echipa NASA spune că, din cauza geometriei dintre Soare, Lună și capsula Orion, doar aproximativ 20% din partea nevăzută a Lunii va fi iluminată în timpul survolului. Chiar și așa, porțiunile vizibile ar putea oferi primele observații directe făcute de ochiul uman asupra unor regiuni de pe fața îndepărtată, inclusiv întregul bazin Orientale, dar și craterele Pierazzo și Ohm.

Partea nevăzută a Lunii este foarte diferită de cea orientată spre Pământ: are o crustă mai groasă, este mult mai puternic craterizată și nu prezintă aceleași întinderi întunecate de lavă solidificată, atât de vizibile pe fața apropiată. Tocmai aceste contraste îi interesează pe geologi, pentru că pot oferi indicii despre felul în care s-a format și a evoluat Luna în primele sute de milioane de ani ale Sistemului Solar.

În centrul atenției se află bazinul Orientale, o structură de impact de aproximativ 930 de kilometri lățime, considerată cel mai tânăr și cel mai bine conservat bazin mare de impact de pe Lună. Cercetătorii NASA îl folosesc ca model pentru a înțelege cum se formează craterele și bazinele uriașe nu doar pe Lună, ci și pe alte corpuri cerești. Faptul că astronauții Artemis II ar putea vedea pentru prima dată întreaga structură direct, și nu doar în imagini robotice, este considerat un moment cu valoare științifică și simbolică aparte.

Ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros

NASA subliniază că ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros chiar și într-o epocă dominată de sonde și sateliți. Astronauții au fost pregătiți să urmărească nu doar formele mari de relief, ci și diferențe subtile de culoare, textură, strălucire și umbre, care se schimbă odată cu unghiul luminii solare. Agenția consideră că aceste observații pot completa datele obținute de sondele orbitale și pot rafina pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj spre suprafața Lunii.

Survolul va include și un interval de pierdere temporară a comunicațiilor, atunci când Orion va trece în spatele Lunii, precum și o perioadă în care astronauții vor vedea Soarele eclipsat de discul lunar din perspectiva capsulei. După manevra de azi, Artemis II va intra pe traiectoria de întoarcere spre Pământ, iar amerizarea este programată în Pacific, în largul coastelor San Diego, pe 10 aprilie.

Dincolo de valoarea istorică, Artemis II este un test critic pentru viitorul programului lunar american. Misiunea verifică în condiții reale de spațiu îndepărtat sistemele capsulei Orion și ale rachetei SLS, înaintea viitoarelor zboruri care ar trebui să readucă astronauți pe suprafața Lunii.