Uniunea Europeană accelerează măsurile împotriva Rusiei și analizează introducerea unor restricții de intrare în Europa pentru foștii combatanți ruși, scrie Kyiv Post. Inițiativa urmează să fie prezentată până în luna iunie.

După reuniunea Consiliului Afaceri Externe, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituțiile europene lucrează la un nou set de măsuri care vizează persoanele implicate direct în conflict.

„În cele din urmă, vom veni cu propuneri pentru a restricționa intrarea foștilor combatanți ruși în Uniunea Europeană până la Consiliul European din iunie”, a spus ea.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a salutat planul UE de a restricționa intrarea combatanților ruși. Într-o postare pe X, el a spus că măsura propusă ar demonstra că participarea la războiul Rusiei are consecințe dincolo de câmpul de luptă.

„Acesta este un pas oportun și binevenit, care va arăta fiecărui rus că, prin semnarea unui contract de a purta un război criminal de agresiune împotriva Ucrainei, semnează și o interdicție de intrare în Europa”, a scris el.

El a adăugat că măsura este „corectă”, spunând că cei care „duc un război pentru a dăuna Europei și statelor europene” nu ar trebui să aibă voie să călătorească acolo și a îndemnat toate statele membre ale UE să sprijine inițiativa.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru Ucraina, adăugând că Rusia și-a intensificat atacurile în ciuda declarării unui armistițiu ortodox de Paște.

„Deși a existat un armistițiu ortodox de Paște, Rusia nu l-a respectat. De fapt, și-a intensificat atacurile împotriva civililor ucraineni”, a spus Kaja Kallas.

Ea mai declarat că acest aspect arată că liderul Kremlinului, Vladimir Putin, nu și-a abandonat „obiectivele de război maximaliste”.

Miniștrii europeni au convenit că sprijinul militar și financiar pentru Kiev trebuie să continue până când Rusia își schimbă cursul.

UE a antrenat deja peste 90.000 de soldați ucraineni în cadrul misiunii sale EUMAM și promovează un nou „al patrulea pilon” de garanții de securitate axate pe reforma apărării, amenințările cibernetice și veteranii.

Kaja Kallas a declarat că există un nou impuls în cadrul blocului european în urma alegerilor din Ungaria. Ea a spus, de asemenea, că există speranță că un pachet de împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina ar putea fi aprobat în termen de 24 de ore.

Miniștrii au impulsionat, de asemenea, discuțiile privind un al 20-lea pachet de sancțiuni și revizuirea deciziilor blocate anterior, inclusiv finanțarea prin intermediul Facilității Europene pentru Pace.

Dincolo de câmpul de luptă, UE și-a intensificat eforturile împotriva operațiunilor de influență rusească. Au fost aprobate noi sancțiuni care vizează campaniile de dezinformare din cadrul blocului comunitar.

„Războaiele nu se poartă doar cu drone și rachete”, a spus Kallas. „Trebuie, de asemenea, să continuăm să respingem încercările de destabilizare ale Moscovei.”

Într-o intervenție telefonică la Digi 24, Radu Marinescu a declarat miercuri că tensiunile din coaliție trebuie înțelese ca parte a unui „exercițiu democratic”.

Întrebat dacă urmează o criză politică și chiar o moțiune de cenzură în lipsa unui consens în coaliția de guvernare, ministrul PSD a respins ideea că demersurile partidului său ar destabiliza situația.

„Nu aș vrea să ajungem în paradoxul în care democrația devine un pericol pentru stat. Avem un exercițiu democratic: în PSD a existat o consultare, a existat un vot. Nu a fost o decizie arbitrară, ci voința expresă a membrilor”, a spus Marinescu.

PSD reclamă lipsa de respect în coaliție

Social-democratul a lăsat să se înțeleagă că PSD nu a fost tratat ca un partener egal în coaliție. „O coaliție politică se construiește pe acord de voințe, pe respect și pe posibilitatea ca fiecare membru să-și valorifice programul. Asta a încercat PSD în mod repetat”, a afirmat ministrul.

Marinescu a evitat să răspundă dacă PSD urmărește ieșirea de la guvernare pentru a forța schimbări politice, inclusiv în ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan. „Mai mult decât a spus președintele partidului, nu cred că mai am eu de adăugat. Răspunsul a fost dat prin consultarea membrilor PSD”, a spus el.

Demisia, lăsată în așteptare

În privinta demisiei sale, Marinescu a precizat că nu există încă o decizie și că totul depinde de discuțiile din partid.

„Soluțiile concrete, juridice și politice, vor fi stabilite în conducerea PSD. Deocamdată sunt consultări. Președintele României, în rol de mediator, a inițiat aceste discuții. Vom vedea ce se întâmplă”, a declarat ministrul.

El a menționat că nu și-a pregătit demisia, așteptând rezultatele discuțiilor: „Scrierea unei demisii nu necesită zile întregi. Este un exercițiu simplu care, dacă va fi cazul, ține de opțiunile democratice. În acest moment așteptăm rezultatul discuțiilor”, a explicat Marinescu.

Marinescu: Nu toate reformele pot fi făcute prin ordonanțe de urgență

Referitor la posibilitatea adoptării unor reforme prin ordonanță de urgență, în contextul unei eventuale retrageri din guvern, ministrul Justiției a avertizat că există limite legale și constituționale clare.

„Nu pot să speculez, mai ales în chestiuni juridice. Adoptarea unor măsuri prin ordonanță de urgență se face în anumite limite, constituționale și legale. Trebuie evitată atingerea unor valori fundamentale. În unele cazuri este nevoie de lege, nu de ordonanță”, a spus Marinescu, subliniind că astfel de decizii „trebuie analizate cu atenție”.

Rusia a lansat de mai multe ori drone și rachete în apropierea centralei nucleare de la Cernobîl în timpul atacurilor asupra Ucrainei, sporind riscul unui accident major, a declarat procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, pentru Reuters.

Într-un raport detaliat privind activitatea militară rusă, care nu a fost publicat anterior, oficialul ucrainean a menționat faptul că atât centrala de la Cernobîl, cât și centrala nucleară cu două reactoare de la Hmelnițki, din vestul Ucrainei, s-au aflat pe traiectoria de zbor a rachetelor hipersonice rusești Kinzhal de la începutul invaziei.

Kravchenko a mai declarat pentru Reuters că au fost detectate 35 de rachete Kinzhal la distanțe diferite, pe o rază de aproximativ 20 kilometri de centrala de la Cernobîl sau de cea de la Hmelnițki.

„Astfel de lansări nu pot fi explicate prin niciun fel de considerente militare. Este evident că zborurile deasupra instalațiilor nucleare sunt efectuate exclusiv în scopul intimidării și terorizării”, a spus el, potrivit sursei citate.

Centrala nucleară de la Cernobîl este scoasă din funcțiune. În afară de aceasta, Ucraina mai are patru centrale nucleare, inclusiv cea mai mare din Europa, situată în regiunea Zaporijia din sudul țării, ocupată de forțele ruse la câteva zile după izbucnirea războiului în 2022.

AIEA, îngrjiorată de activitatea militară din apropierea centralelor nucleare

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat în mod frecvent despre activitățile militare din apropierea centralelor nucleare, dar și despre atacuri asupra substațiilor electrice, acestea fiind esențiale pentru siguranța nucleară.

„Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat în repetate rânduri profunda îngrijorare cu privire la riscurile și pericolele pe care aceste activități militare le prezintă pentru siguranța și securitatea nucleară”, se arată în comunicat, potrivit Reuters.

Kravchenko a mai spus pentru sursa citată că radarele ucrainene au detectat cel puțin 92 de drone rusești care au zburat într-o rază de cinci kilometri de scutul antiradiații al centralei de la Cernobîl.

„Zborurile deliberate ale (dronelor) cu o încărcătură explozivă puternică deasupra unei instalații nucleare sunt cel puțin extrem de iresponsabile și indică o totală indiferență… față de siguranța civililor nu numai în Ucraina, ci în întreaga Europă”, a spus el.

Scutul împotriva radiațiilor, avariat la începutul anului 2025

Scutul împotriva radiațiilor a fost avariat în timpul unui atac rus la începutul anului 2025, care a provocat un incendiu major în învelișul exterior al structurii din oțel.

După acel atac, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a emis un avertisment că scutul „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță”.

Directorul centralei de la Cernobîl, Sergiy Tarakanov, a declarat în decembrie 2025 pentru AFP că restaurarea completă a acestui scut ar putea dura și trei-patru ani și a avertizat că un alt atac rus ar putea provoca prăbușirea învelișului interior.

„Dacă o rachetă sau o dronă lovește direct sau chiar cade undeva în apropiere, de exemplu, o rachetă Iskander, Doamne ferește, aceasta va provoca un mini-cutremur în zonă. Nimeni nu poate garanta că adăpostul va rămâne în picioare după aceea. Aceasta este principala amenințare”, a declarat Tarakanov pentru AFP.

Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a estimat că repararea daunelor va costa cel puțin 500 de milioane de euro și că, fără aceste lucrări, „coroziunea ireversibilă” a structurii va începe în patru ani. O anchetă efectuată de procurorii de stat ucraineni a concluzionat că atacul rus de la începutul anului 2025 a fost probabil deliberat, a mai spus Kravchenko.

„Într-o democrație, este absolut legitim să vorbim cu parlamentarii votați de români, pentru a susține inițial un Guvern minoritar ori anumite proiecte de legi”, afirmă, miercuri, Fritz, la RFI.

Liderul USR a criticat decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Bolojan.

„I-au retras sprijinul, acest lucru nu e prevăzut în Constituție, trebuie să-și retragă miniștrii din Guvern sau trebuie să voteze o moțiune de cenzură, dacă vor o schimbare de Guvern, lucru pe care încă nu l-au făcut. PSD pare să nu știe foarte clar ce își dorește”.

Mesajul USR la consultările cu președintele Dan

Liderul USR spune cu ce mesaj va merge partidul la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan.

„Noi îi vom spune președintelui că miniștrii noștri sunt la locul de muncă, muncesc pentru România, este enorm de important să nu pierdem cele zece miliarde de euro din PNRR, 16 miliarde din programul SAFE, unde trebuie să semnăm contracte până la sfârșitul lui mai, deci suntem într-o criză de timp, nu ne putem permite acum tot felul de jocuri politice”.

În opinia sa, „dacă PSD merge înainte și votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, cu voturile AUR, adică dacă găsește o altă majoritate decât cea proeuropeană, atunci nu putem în a doua zi să refacem această majoritate pe care PSD tocmai a distrus-o, dar încă nu suntem acolo”.

USR este pregătit să facă parte dintr-un eventual Guvern minoritar

„Noi suntem gata să guvernăm, noi nu dezertăm într-un moment greu, miniștrii noștri își fac treaba, sunt pregătiți chiar să preia interimar portofoliile miniștrilor PSD și da, bineînțeles, dacă apoi găsim o susținere în Parlament, poate PSD până la urmă decide să treacă în Opoziție, să se refacă acolo și totuși să arate un minim de responsabilitate și să susțină cu un vot inițial un Guvern minoritar, da, noi am face parte dintr-un astfel de proiect (…). Eu nu propun un Guvern minoritar, eu propun ca PSD să-și revină și să continuăm această guvernare. E foarte important, povara de a spune cum mergem înainte trebuie să fie în primul rând la PSD. Presiunea trebuie să fie pe PSD”.

Negocieri cu AUR

Întrebat dacă va fi nevoie de discuții cu AUR sau cu alți parlamentari pentru susținerea unui eventual Guvern minoritar, liderul USR a spus că el este 1primar de aproape șase ani și nu am avut niciodată o majoritate în Consiliul Local, întotdeauna am fost nevoit să-mi negociez proiectele cu consilieri individuali, care au văzut într-un proiect sau altul un beneficiu pentru comunitatea lor. La fel, într-o democrație, este absolut legitim să vorbim cu parlamentarii votați de români, pentru a susține inițial un Guvern minoritar ori anumite proiecte de legi. Acest lucru se întâmplă deja și se va întâmpla mai departe. Unde tragem o linie sunt negocieri formale cu partidul extremist AUR, pentru că motivul pentru care ne aflăm în această coaliție care încă există este că ne dorim o guvernare proeuropeană pentru România și acest lucru nu este negociabil”.

La remarca realizatorului că nu vor exista negocieri formale cu AUR, ci mai degrabă informale, Fritz a precizat: „Cu parlamentari. Cu siguranță, nu putem pretinde să supunem la vot susținerea pentru un Guvern minoritar, fără să vorbim cu ceilalți parlamentari”.

Susținere pentru Ilie Bolojan

Întrebat ce le-ar putea oferi la schimb Guvernul pentru sprijinul din Parlament, liderul USR a răspuns: „Bineînțeles că poate au și ei idei bune, poate vor să îmbunătățească anumite proiecte de legi. Asta e cu siguranță o muncă pe care în primul rând premierul trebuie să o facă, să vadă ce majoritate ar reuși să strângă. Noi îl susținem în acest demers (…), dar încă o dată, greutatea responsabilității de a spune ce vor să se întâmple concret ca România să se facă bine (…) este pe umerii PSD”.

Întrebat ce ar face USR, dacă președintele Nicușor Dan ar propune aceeași coaliție, dar cu alt premier, Fritz a precizat că îi vor spune „președintelui că dacă cu adevărat vrem ca lucrurile să funcționeze, să fie stabile, dar să se și redreseze, adică să nu cădem în păcatele trecutului, atunci avem nevoie de o coaliție responsabilă și nu de un partener ca PSD, care constant, folosește o majoritate cu AUR ca un mijloc de șantaj, pentru a obține lucruri pentru propriile interese, asta înseamnă pentru a avea acces nestingherit la resursele statului, cu asta nu vom putea să fim de acord”.

Meloni a fost întrebată la un târg de mobilă din Milano dacă e dezamăgită de declarațiile lui Donald Trump și a răspuns negativ, scrie Gazeta Express.

Conflictul este legat de criticile dure ale președintelui american Trump la adresa apelurilor repetate la pace ale Papei Leon al XIV-lea, pe care Meloni le-a descris ca fiind inacceptabile.

Ca răspuns, președintele Trump a acuzat-o de lipsă de curaj și s-a arătat șocat, adăugând că prim-ministrul italian este de nerecunoscut.

Meloni a subliniat că și-a exprimat pur și simplu opinia, subliniind că „curajul înseamnă să-ți spui părerea chiar și atunci când nu ești de acord”.

Ea a adăugat că acest lucru nu schimbă sprijinul ei pentru unitatea occidentală și nici relația dintre Italia și SUA.

Întrebată de reporteri, Meloni a confirmat, de asemenea, că nu a vorbit recent cu președintele american.

Evenimentul reunește anual milioane de oameni și este considerat una dintre cele mai ample mobilizări civice dedicate mediului.

Peste 10.000 de evenimente în lume

Inițiativa este coordonată de EARTHDAY.ORG, iar tema din 2026, „Our Power, Our Planet”, pune accent pe rolul comunităților și al acțiunilor individuale în protejarea mediului și menținerea unor condiții de viață sustenabile.

Tema reflectă și legătura directă dintre mediul înconjurător și viața de zi cu zi: „Condițiile de mediu influențează sistemele alimentare, disponibilitatea apei, accesul la energie, riscul de dezastre și reziliența economică în toate regiunile”.

Peste 10.000 de evenimente sunt organizate în întreaga lume, de la acțiuni de ecologizare și plantări de copaci până la dezbateri publice, demonstrații pașnice și inițiative de implicare civică. Organizatorii subliniază că implicarea civică a contribuit, de-a lungul timpului, la adoptarea unor politici și standarde de mediu cu efecte asupra calității vieții și stabilității economice.

De la protest la mișcare mondială

Ziua Pământului a fost organizată pentru prima dată în 1970, în Statele Unite, la inițiativa senatorului american Gaylord Nelson. Aproximativ 20 de milioane de americani au participat atunci la manifestații de stradă, cerând politici mai stricte privind protecția mediului.

Mișcarea s-a extins rapid, iar în 1990 a devenit un eveniment global, la care au participat circa 200 de milioane de oameni din peste 140 de țări. În 2009, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut oficial data de 22 aprilie drept „Ziua Internațională a Mamei-Pământ”.

De la ecologizare la campanii civice

Evenimentele dedicate Zilei Pământului sunt organizate la nivel mondial pe parcursul mai multor zile și includ acțiuni de ecologizare, campanii civice, dezbateri și programe educaționale.

Printre inițiativele promovate se numără campanii pentru aer și apă curate, programe de reciclare, proiecte de energie regenerabilă și activități de conștientizare, organizate în comunități din întreaga lume.

Politicile de mediu, impact asupra gospodăriilor

Organizatorii atrag atenția că protecția mediului este influențată de presiuni tot mai mari: „Protecțiile de mediu sunt supuse presiunilor la nivel global din cauza tensiunilor economice, conflictelor, impactului climatic și schimbărilor de priorități politice”.

De asemenea, „politicile de mediu influențează costurile suportate de gospodării, administrații locale și economii naționale”, arată organizația. Acțiunile la nivel local și implicarea comunităților sunt văzute ca factori esențiali pentru menținerea acestor echilibre.

România, inițiative locale și proiecte simbolice

În România, Ziua Pământului este marcată prin inițiative punctuale, în special în zona educației și a sustenabilității.

Un exemplu este proiectul derulat de PPC România, care a lansat un obiect de design realizat din materiale reciclate, inspirat din energia eoliană, pentru a promova tranziția către energie curată și responsabilitatea față de mediu. Inițiativele de acest tip reflectă tendința de a combina mesajul ecologic cu tehnologia, designul și economia circulară.

La Palatul Parlamentului, este organizată o dezbatere dedicată Zilei Pământului, care reunește reprezentanți ai autorităților, experți și membri ai societății civile, cu accent pe identificarea unor soluții concrete pentru problemele de mediu.

Organizațiile de mediu subliniază însă că implicarea individuală rămâne esențială, de la reducerea risipei și reciclare până la participarea la proiecte de conservare a naturii.

Elena-Gabriela Ruse, locul 71 WTA, vine după un parcurs solid la primul său turneu disputat pe zgură din 2026, de la Linz (Austria), în urmă cu două săptămâni.

Ruse a ajuns în semifinale la Linz, obținând victorii în fața unor adversare precum Katie Boulter, Dayana Yastremska și Jelena Ostapenko. A pierdut atunci cu Mirra Andreeva, jucătoare de Top 10, care a și câștigat turneul.

De cealaltă parte, Antonia Ruzic (locul 59 WTA) traversează cel mai bun an al său. A obținut rezultate notabile, precum semifinala de la Hobart (prima sa semifinală la un turneu WTA) și sferturile de finală la Dubai.

În februarie 2026, a atins cea mai înaltă poziție a sa din carieră în circuitul WTA, ocupând locul 51.

Cu toate acestea, croata vine după două eliminări consecutive în primul tur, la Miami și la Stuttgart.

În ceea ce privește meciurile directe, Elena-Gabriela Ruse conduce cu 2-0, ambele victorii fiind obținute în acest sezon, fără set pierdut.

Partida este programată în jurul orei 12:00. Câștigătoarea va avea parte de un duel dificil în turul secund, urmând să se confrunte cu a doua jucătoare a lumii, Elena Rybakina, din Kazahstan.

Veteranul de 41 de ani a încheiat partida cu 28 de puncte, opt recuperări și șapte pase decisive, conducând o echipă afectată în continuare de absențele lui Luka Dončić și Austin Reaves.

Los Angeles (locul 4 în Conferința de Vest) a profitat de avantajul terenului propriu, după ce câștigase și primul joc al seriei (107-98).

Lakers au compensat inferioritatea la recuperare prin eficiența ofensivă. Marcus Smart a reușit 25 de puncte, dintre care cinci aruncări de trei puncte din șapte tentative, și șapte pase decisive. Luke Kennard a adăugat 23 de puncte și șase recuperări.

Meciul a fost controlat în mare parte de gazde, care au reușit un parțial de 9-0 la finalul primului sfert și s-au desprins la 49-34 în sfertul al doilea, înainte ca Rockets să reducă diferența la pauză (54-51). Finalul a fost echilibrat, scorul fiind 89-85 cu patru minute înainte de final. Însă, Lakers au gestionat mai bine posesia și au închis partida cu o victorie.

De partea cealaltă, Kevin Durant, revenit după o accidentare, a fost cel mai bun marcator al texanilor, cu 23 de puncte. Vedeta lui Rockets a înscris, însă, doar trei puncte în partea secundă a meciului.

Alperen Şengün a contribuit cu 20 de puncte și 11 recuperări, iar Amen Thompson a adăugat 16 puncte și nouă pase decisive.

Houston a avut mari probleme la aruncările de la distanță, cu doar 7 coșuri din 29 de tentative, și un procentaj general de 40,4%.

Seria se mută acum în Texas, unde următoarele două meciuri vor avea loc pe terenul Rockets.

În alt meci din playoff, Philadelphia 76ers a câștigat pe terenul lui Boston Celtics, scor 111-97, și a egalat seria la 1-1. Portland a egalat, de asemenea, pe San Antonio, după succesul cu 106-103.

„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Gorj, împreună cu polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Gorj au pus în aplicare 21 mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Gorj, Mehedinți și Timiș, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, trafic de droguri de risc, în formă continuată și efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată”, potrivit DIICOT.

În anchetă, procurorii arată că, la finalul anului 2025, patru suspecți au constituit o grupare de criminalitate organizată în județul Gorj, la care ulterior au aderat alți șapte membri, implicați în transportul și vânzarea substanțelor interzise.

„Actele de urmărire penală au arătat că, unul dintre suspecți, inițiator și lider al grupării de criminalitate organizată, pe lângă activitățile de procurare și vânzare de substanțe interzise și-a asumat și rolul de a-i învăța pe ceilalți membri modalități de prepare și porționare a drogurilor și substanțelor psihoactive”.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupării foloseau inclusiv metoda „dead drop”.

„Investigațiile au stabilit că membrii recrutați pentru operațiunile de vânzare, fie au comercializat substanțele în mod direct, fie au adoptat metoda dead drop, plasând ”dozele” în diferite locații și transmițând coordonatele geografice cumpărătorilor, după ce aceștia efectuau plata”.

Plata era făcută inclusiv în criptomonedă

La solicitarea suspecților, clienții au achitat contravaloarea substanțelor în criptomonedă și de asemenea, membrii grupului infracțional organizat au convertit sumele de bani obținute în criptomonede pe care le-au depus în portofele electronice.

Ancheta arată că drogurile erau vândute la prețuri de 100 de lei pentru un gram, „iar pentru a-și fideliza clienții aplicau și anumite reduceri, prețul solicitat pentru o punguță cu 3 grame de substanță fiind de 250 lei”.

„Pe parcursul urmăririi penale au fost indisponibilizate diferite cantități de droguri și substanțe psihoactive vândute de către suspecți și au fost identificați mai mulți consumatori de substanțe interzise, clienți ai grupării de criminalitate organizată, majoritatea fiind elevi ai unor instituții de învățământ de pe raza județului Gorj, limita de vârstă coborând până la 15 ani”.

Audierile au loc la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Gorj.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că instituția nu a emis încă o decizie finală. Raportul transmis băncilor este unul preliminar și poate suferi modificări după etapa de audieri, în care instituțiile financiare își vor prezenta punctele de vedere. Această fază este esențială pentru stabilirea concluziilor finale, iar autoritatea evită să tragă concluzii publice înainte de finalizarea procedurilor, scrie Hotnews.

Ce verifică, de fapt, Consiliul Concurenței

Ancheta se concentrează pe modul în care băncile participante la calculul ROBOR transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea principală este că acestea nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing”. Acest lucru ar putea afecta corectitudinea indicatorului. Independența acestor cotații este esențială pentru ca ROBOR să reflecte real condițiile din piața interbancară. Dacă există coordonare între bănci, indicele ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți.

De ce contează ROBOR pentru economie și populație

ROBOR reprezintă dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei și este calculat zilnic pe baza ofertelor transmise de un grup de 10 instituții financiare majore. După eliminarea valorilor extreme, se face media cotațiilor rămase. Acest indicator influențează direct ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Pentru mulți români, ROBOR la 3 sau 6 luni este elementul principal care determină valoarea lunară a ratelor. Evoluția sa depinde de lichiditatea din piață și de deciziile BNR privind dobânda-cheie. În perioade de tensiune financiară, ROBOR crește, iar costurile creditelor urcă.

Posibile sancțiuni și precedent internațional

Autoritatea de concurență atrage atenția că, dacă se vor confirma încălcări ale legislației, sancțiunile pot fi semnificative. Legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor instituții bancare mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. Cazuri similare au fost investigate în Europa și SUA, unele finalizate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi contestate ulterior în instanță, la Curtea de Apel București și, ulterior, la Înalta Curte.

Reacția BNR: „Confuzie” și probleme de comunicare

Guvernatorul BNR a criticat public interpretările legate de ROBOR, considerând că există o înțelegere greșită a modului în care funcționează piața monetară. Acesta a subliniat că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această coordonare nu trebuie confundată cu o înțelegere anticoncurențială. În opinia sa, mecanismul este esențial pentru transmiterea politicii monetare în economie. Isărescu a atras atenția și asupra impactului mediatic al discuției, pe care îl consideră periculos, în condițiile în care publicul nu înțelege pe deplin mecanismele financiare.

De la declarații la investigație. Reacțiile din spațiul public

Ancheta actuală a pornit, paradoxal, chiar de la declarațiile făcute de guvernator în 2022, când acesta afirma că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie. Ulterior, Consiliul Concurenței a demarat investigația și a efectuat controale inopinate la cele 10 bănci implicate în calculul indicelui. Controversa a fost amplificată de reacțiile sindicatelor. Blocul Național Sindical a acuzat BNR că încearcă să influențeze sau să discrediteze investigația și a cerut intervenția Parlamentului. Organizația solicită inclusiv înființarea unei comisii de anchetă care să analizeze rolul BNR în supravegherea pieței și eventualele intervenții din trecut asupra dobânzilor.

Urmează decizia finală

Cele 10 bănci implicate au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea tuturor argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026. În caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. În funcție de concluzii, cazul ROBOR ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare din domeniul concurenței din România, cu impact direct asupra sistemului bancar și a milioane de clienți.