„PSD trebuie să închidă un proiect pe care l-a deschis prin această contestare, să spunem, a acestei formule de guvernare, pentru că în acest moment nu este vorba, chiar dacă mass-media te ajută să personalizezi foarte mult, nu este vorba doar de Ilie Bolojan, de faptul că Ilie Bolojan ar fi tema acestui conflict. Tema este într-un fel nerespectarea unei convenții politice, a unui contract politic pe care PSD l-a făcut la începutul acestei guvernări cu ceilalți parteneri”, a declarat Vasile Dîncu, la RFI, despre consultarea internă din partid.

Întrebat dacă PSD ar putea ieși pierzător din acest episod, vicepreședintele formațiunii a răspuns: „Ceea ce la un moment de criză poate să pară o pierdere poate fi câștig în viitor, nu știm niciodată pe termen lung. În orice caz, PSD-ul dacă stă într-o situație pe care membrii și simpatizanții o consideră ca nefiind folositoare pentru partid și pentru România, atunci cu siguranță că asta este o pierdere electorală mult mai mare decât o pierdere momentană în care pierzi niște posturi din Guvern, să zicem”.

„PSD se poate reseta în Opoziție”

Vasile Dîncu crede că PSD se poate reseta în Opoziție, dacă se va ajunge la acest scenariu, după consultarea internă din 20 aprilie.

„În Opoziție, până la urmă, partidele se reconstruiesc, se resetează. Noi am avut o schimbare, am adus foarte mulți tineri în Guvern în această perioadă și nu știu, poate că avem nevoie și de o perioadă de Opoziție, am mai fost în Opoziție și nu a fost nimic care să ne fi încurcat, după aceea am ieșit câștigători după perioade de Opoziție”, mai spune europarlamentarul PSD.

„PSD s-a descurcat bine de fiecare dată în Opoziție”

La remarca realizatorului că dacă ar intra în Opoziție, PSD ar fi eclipsat de AUR, Vasile Dîncu a răspuns: „Competiția nu este niciodată pentru cine este mai puternic în Opoziție. Întotdeauna, competiția este pentru putere (…). Nu ne este frică de Opoziție. Ne-am descurcat foarte bine în Opoziție, de câte ori am fost și am mai avut în Opoziție colegi puternici, era PRM-ul la un moment dat, cu care ne băteam pe același tip de electorat. Nu cred că Opoziția înseamnă moarte”.

Întrebat dacă Sorin Grindeanu va avea o problemă în partid, în cazul în care PSD nu ia o decizie radicală privind coaliția, după consultarea internă, eurodeputatul a precizat: „Nu cred că va avea o mare problemă în partid, dar în general, nu cred că vom putea să ne gestionăm foarte bine imaginea de acum încolo. Ar fi o problemă de brand pentru noi, pentru că nu poți să ameninți că ieși de la guvernare prea des, fără să faci acest lucru, nu poți să spui că nu poți să-ți faci programul, dar să nu iei nici o soluție și nici nu poți să spui că faci un mare referendum local, doar pentru niște decizii mici. Atunci când ne-am asumat și cred că și președintele Grindeanu a fost conștient când și-a asumat o mare consultare înseamnă o supralegitimare a gestului. Or gestul nu poate să fie unul pitic, va trebui să fie un gest serios, un gest care să fie decisiv pentru soarta partidului în viitor”.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a emis mesajul marți.

„Peste 14 milioane de iranieni mândri și-au declarat, până în acest moment, disponibilitatea de a-și sacrifica viața în apărarea Iranului. Și eu am fost, sunt și voi fi gata să mă sacrific pentru Iran”, a transmis președintele Masoud Pezeshkian.

Mesajul apare în timpul negocierilor cu SUA. De asemenea, în noaptea de marți spre miercuri va expira termenul impus de președintele american Donald Trump privitor la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Liderul american a amenințat că va distruge Iranul dacă autoritățile iraniene nu acceptă condițiile pentru încetarea focului.

Liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, a ales să pună în această perioadă campania sa electorală din țară înaintea responsabilităților sale de europarlamentar, ceea ce a condus la confruntări personale cu colegii săi din Parlamentul European pentru a câștiga sprijin în rândul alegătorilor.

Magyar a depus eforturi majore pentru a evita eticheta de „marionetă de la Bruxelles” promovată de Viktor Orbán, ceea ce a făcut ca prezența sa în capitala europeană să fie destul de redusă.

„Se pare că participarea sa la voturile din plen este într-adevăr destul de scăzută, în jur de 21% de la începutul mandatului. Aceasta înseamnă că s-a concentrat pe politica internă nu doar recent, ci chiar și înainte.”, a declarat pentru Euronews Doru Frânțescu, analist de la EU Matrix.

De la alegerea sa ca europarlamentar în 2024, Péter Magyar nu a redactat niciun raport parlamentar și a semnat doar o singură rezoluție, iar participarea și prezența sa la comisii a fost destul de limitată.

Parlamentul ca platformă politică

Europarlamentarul a folosit instituția Parlamentului European drept o platformă pentru a-și crește vizibilitatea și a-l critica pe premierul Viktor Orbán, pregătindu-se pentru alegerile din Ungaria care sunt programate pe 12 aprilie, mai scrie Euronews.

„Aceasta nu este o campanie de rutină, sunt alegeri definitorii pentru sistem, în care însăși apartenența Ungariei la UE este în joc și necesită întreaga atenție a lui Péter Magyar”, a declarat un oficial apropiat Partidului Tisza pentru Euronews.

„El rămâne pe deplin implicat în toate deciziile cheie. Când apar alegeri cu miză mare, în special în ceea ce privește pozițiile de vot, el adesea se angajează în discuții direct.”, a adăugat sursa anonimă.

Liderul opoziției a fost numit membru al comisiilor Afaceri Constituționale (AFCO) și Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), dar nu a contribuit la redactarea vreunui raport.

Acesta a semnat o singură rezoluție privind drepturile femeilor în Irak și a trimis o întrebare scrisă Comisiei cu privire la confiscarea terenurilor legate de decretele Beneš din Slovacia, care afectează minoritățile maghiare.

„Nu am prea multe de spus, deoarece nu l-am văzut niciodată”, a declarat pentru același post de televiziune un europarlamentar care lucrează în aceeași comisie. Un altul a precizat că activitatea lui Magyar în comisii „a fost foarte regretată” din cauza angajamentului său în campania electorală din Ungaria.

Campania electorală și poziția în PPE

Péter Magyar nu este singurul europarlamentar care folosește mandatul său pentru promovarea unei campanii naționale, însă în cazul său, sprijinul colegilor din Partidul Popular European (PPE) este văzut ca o alternativă la Viktor Orbán.

Aceștia consideră că opozantul premierului maghiar este cea mai bună opțiune pentru a contrabalansa guvernarea actuală.

Ultima confruntare directă între Magyar și Orbán a avut loc în plenul de la Strasbourg, în timpul președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, în octombrie 2024.

După discursul lui Viktor Orbán, Magyar l-a acuzat de transformarea Ungariei într-unul dintre cele mai sărace și corupte state membre ale UE. Mai târziu, cei doi și-au strâns mâna într-o fotografie care a devenit virală, în care Magyar a apărut într-o lumină favorabilă.

În tot acest context, este bine de știut că rolul unui europarlamentar implică echilibrarea responsabilităților europene cu cele naționale. Tratatele definesc în mod explicit care sunt atribuțiile unui astfel de membru: modificarea și votarea propunerilor legislative prezentate de Comisia Europeană și negocierea textelor finale cu Consiliul, reprezentând statele membre.

Echilibru delicat între Bruxelles și Budapesta

Deși accentul a fost pus pe scrutinul național, Péter Magyar a menținut o poziție atentă și la Bruxelles pentru a nu fi perceput ca nepopular pe plan intern.

Premierul Viktor Orbán l-a acuzat pe acesta că reprezintă interesele Uniunii Europene și ale Ucrainei, o afirmație pe care, totuși, Péter Magyar a respins-o.

„UE și Ungaria au nevoie de o protecție puternică a frontierelor externe și ar trebui să luptăm împreună împotriva migrației ilegale. Nu sunt de acord cu redistribuirea solicitanților de azil în Europa”, a spus Magyar într-un interviu pentru Euronews.

Partidul lui Péter Magyar, Tisza, acționează ca o punte între PPE și pozițiile interne, iar uneori chiar sfidează ordinele grupului european. Europarlamentarii partidului au votat împotriva acordului comercial UE-Mercosur pentru a apăra fermierii maghiari, iar asta a dus la sancțiuni interne și la interdicția de a vorbi în plen timp de șase luni.

O altă problemă este efortul partidul Tisza de a se distanța de președintele PPE, Manfred Weber, și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ambii descriși negativ de guvernul maghiar și reprezentați frecvent alături de Magyar în afișele de campanie ale partidului Fidesz, al premierului.

Cu toate acestea, europarlamentarii din Tisza nu au susținut-o pe Ursula von der Leyen în ultimul vot de încredere din ianuarie, ceea ce a fost considerată o mișcare intenționată.

Datele ANCPI pentru luna martie confirmă această tendință. La nivel național au fost tranzacționate 53.375 de imobile, în creștere semnificativă față de februarie și ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, conturând o piață mai echilibrată și predictibilă. Bucureștiul rămâne principalul pol de activitate, cu 8.641 de tranzacții, urmat de Ilfov și Cluj, ceea ce reconfirmă atractivitatea marilor centre urbane.

În acest context, North Bucharest Investments a generat în primul trimestru din 2026 un volum total de tranzacții de peste 57 milioane euro, reconfirmând interesul susținut pentru proprietăți premium și investiții bine poziționate. Tranzacțiile de tip portofoliu devin tot mai relevante, inclusiv un pachet investițional de 11 apartamente, cu o valoare de peste 2,1 milioane euro, ceea ce reflectă preferința investitorilor pentru plasamente consolidate în proiecte cu potențial stabil.

Citeşte comunicatul integral AICI

Alte patru persoane au fost biciuite public marți. Acestea au primit între opt și 29 de lovituri fiecare pentru infracțiuni precum contactul fizic cu o persoană de sex opus sau consumul de alcool. O femeie, condamnată la 27 de lovituri cu bastonul, a leșinat și a necesitat îngrijiri medicale, potrivit Le Figaro.

„Aplicăm legea islamică în Aceh, așa că ori de câte ori cineva o încalcă, trebuie să impunem sancțiuni precum biciuirea”, a declarat pentru AFP Rajesh Kana, un oficial al procurorului local. Relațiile sexuale între persoane necăsătorite sunt interzise în această provincie ultraconservatoare, singura din țara cu majoritate musulmană care impune legea Sharia.

Indonezia a interzis sexul extraconjugal în cel mai recent Cod Penal din 2022, o lege care a intrat în vigoare în tot arhipelagul la începutul lunii ianuarie 2026. În ianuarie, poliția Sharia din Banda Aceh a aplicat 140 de lovituri de baston unui alt cuplu necăsătorit, una dintre cele mai dure pedepse de la intrarea în vigoare a legii islamice în provincie în 2001.

Primăria Sectorului 4 va amenaja un nou parc în apropierea Parcului Tudor Arghezi, iar acesta va purta numele președintelui SUA, Donald Trump, marcând aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență și consolidarea relațiilor dintre comunitățile română și americană.

Anunțul a fost făcut de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pe Facebook.

„Comunitatea noastră, a Sectorului 4, poate deveni parte a unei povești globale, de prietenie și respect între națiuni. Anul acesta, când Statele Unite vor sărbători 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență, momentul ce a marcat nașterea națiunii americane, și noi vom putea marca lucrul acesta într-un mod deosebit. Noul parc, pe care îl amenajăm lângă Parcul Tudor Arghezi, va celebra acest moment important și va purta numele actualului președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, ca simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

În acest context, edilul Sectorului 4 a menționat și faptul că s-a întâlnit recent cu oficiali americani, inclusiv cu Paolo Zampolli, trimis special pentru parteneriate globale, și cu Darryl Nirenberg, noul ambasador al SUA în România.

„În semn de considerație pentru aceste valori, m-am întâlnit recent cu trimisul special al SUA pentru parteneriate globale, ambasadorul Paolo Zampolli și cu noul ambasador al Statelor Unite în România, Excelența Sa, Darryl Nirenberg, pentru a discuta despre colaborarea și legăturile dintre comunitățile noastre”, a mai afirmat Daniel Băluță.

Momentan, nu s-a anunțat data exactă a inaugurării parcului.

Vizita ministrului Sănătății la Timișoara a avut ca obiectiv evaluarea centrului de mari arși, analiza capacității de intervenție și dezvoltarea rețelei naționale pentru tratamentul pacienților cu arsuri severe.

Alexandru Rogobete a subliniat importanța strategică a obiectivului de investiții în fața președintelui României, Nicușor Dan, și a președintelui Consiliului Județean, prezenți la eveniment. Ministrul a felicitat echipa spitalului, echipa Consiliului Județean, constructorii și echipa Ministerului Sănătății pentru derularea proiectului.

România mai are nevoie de cel puțin un centru similar

Rogobete a anunțat că investiția de la Timișoara nu este un punct final, ci un punct de plecare. România mai are nevoie de cel puțin un centru de mari arși la București, a spus ministrul. Proiectul urmează să fie început împreună cu Banca Mondială, în viitorul apropiat.

Evenimentul a fost marcat și ca prilej de recunoaștere a eforturilor profesioniștilor din sănătate. „La mulți ani celor care țin sănătatea României pe umeri în fiecare zi”, a transmis Rogobete în deschiderea vizitei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN), în cadrul discuțiilor a fost analizat portofoliul de produse militare prezentat de Aero Precision Association, dar si potențialul inițierii unor proiecte comune, cu accent pe dezvoltarea producției în România, transferul de know-how și integrarea industriei naționale de apărare în lanțurile globale de furnizare.

De asemenea, a fost subliniată importanța acestor tipuri de cooperări în contextul în care România desfășoară un proces amplu de modernizare al forțelor armate în vederea atingerii obiectivelor asumate la nivel aliat.

Ministrul Apărării a evidențiat importanța colaborării cu companiile din Statele Unite ale Americii pentru modernizarea capabilităților armatei, în condițiile creșterii gradului de relocare a producției în România.

„Parteneriatele cu industria americană pot contribui în mod substanțial la dezvoltarea bazei industriale naționale de apărare, sprijinind totodată creșterea interoperabilității aliate”, a afirmat Radu Miruță.

Întrevederea face parte din seria de consultări desfășurate de conducerea Ministerului Apărării Naționale cu reprezentanții industriei și ai companiilor internaționale interesate de proiecte de colaborare în România.

Fostul director CIA, David Petraeus, a călătorit în Ucraina de 10 ori începând din 2022. În timpul celei mai recente călătorii sale de săptămâna trecută, el a declarat pentru CBS News că Rusia „nu mai are avantajul” pe teren.

„În ultimele două luni, ucrainenii au obținut de fapt câștiguri mai mari decât rușii”, a declarat Petraeus, într-un interviu acordat la Kiev, după ce a vizitat unități din apropierea frontului.

David Petraeus a mai spus că această evaluare poate părea improbabilă, având în vedere avantajele Rusiei în ceea ce privește forța de muncă, puterea de foc și mărimea economiei. Totuși, Ucraina a compensat aceste dezavantaje prin inovația sa în sistemele sale fără pilot, a fost concluzia lui David Petraeus.

El a explicat că avantajul Ucrainei nu constă doar în utilizarea dronei, ci în sistemul construit în jurul dronelor.

„Adevărata genialitate constă în modul în care reușesc să pună totul cap la cap”, a spus Petraeus, indicând un „ecosistem general de comandă și control” care integrează capacitățile de supraveghere, țintire și atac. În centru se află platforma ucraineană de gestionare a luptelor Delta, care servește ca un fel de „hărți Google militare”, afișând o hartă digitală a pozițiilor, țintelor și altor informații relevante. Această integrare permite forțelor ucrainene să dețină capacități de supraveghere și atac aproape absolute, în raza de aproximativ 32 de kilometri de linia frontului.

Petraeus a povestit cum a urmărit o luptă pe linia frontului în care un militar rus a fost urmărit permanent de drone.

„Odată ce ești observat pe acest câmp de luptă și nu poți ajunge într-o poziție adânc îngropată foarte repede, nu se va termina bine”, a spus el.

Sfatul expertului: învățați rapid de la ucraineni

De asemenea, Ucraina își extinde producția de drone ieftine într-un ritm mult mai rapid decât cel al armatelor occidentale. Inteligența artificială va accelera aceste inovații, a mai arătat fostul director CIA. De aceea, David Petraeus le recomandă americanilor și celorlalți occidentali să învețe rapid de la ucraineni.

„În unele țări occidentale, în acest moment, se crede că inovația înseamnă să oferi 50 de drone unui batalion blindat. Nu. Ceea ce ar trebui să facem este să renunțăm la batalioanele blindate și să le înlocuim cu un batalion de drone”, a spus David Petraeus.

Americanul a adăugat că armatele occidentale nu au nevoie doar de o reformă a achizițiilor.„Conceptul complet nou de război” presupune modificări ale doctrinei, antrenamentului și structurii forțelor. Ucraina a creat standardul prin crearea unei Forțe de Sisteme Fără Pilot, în loc să implementeze pur și simplu drone în diferite forțe, a precizat David Petraeus.

Informații obținute din zona serviciilor ucrainene indică faptul că Rusia ar fi transmis Iranului o listă detaliată cu 55 de obiective esențiale din infrastructura energetică a Israelului, transmite Jerusalem Post.

Datele arată că există o cooperare tot mai strânsă între Moscova și Teheran în domeniul militar și al informațiilor. Potrivit evaluării, țintele sunt împărțite în trei categorii, în funcție de importanța lor strategică.

Prima categorie include instalații de producție esențiale, a căror distrugere ar putea bloca întregul sistem energetic. A doua categorie vizează centre urbane și industriale majore, iar a treia se referă la infrastructura locală, precum substații și unități de dimensiuni mai mici.

Analiza Rusiei arată că sistemul energetic israelian prezintă vulnerabilități speciale, „spre deosebire de multe națiuni europene, rețeaua electrică a Israelului este caracterizată de un grad ridicat de izolare”.

În același context, Israelul este descris drept o „insulă energetică”, ceea ce înseamnă că avarierea unor puncte cheie ar putea duce la un colaps și la pene de curent greu de remediat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în mai multe rânduri, că există o relație tot mai apropiată între Rusia și Iran. El a spus că experiența acumulată de armata rusească în războiul din Ucraina ajunge acum și în alte regiuni.

„Rușii i-au ajutat și ei, așa cum iranienii au ajutat [Rusia] la începutul războiului, când le-au dat Shahed-uri. Au acumulat cunoștințe vaste pe câmpul de luptă, iar acest lucru are și va avea un impact asupra altor regiuni.”, a declarat Zelenski pentru Jerusalem Post într-un interviu de acum două săptămâni.

Președintele din Ucraina susține și că Rusia ar fi livrat Iranului drone produse pe teritoriul său. El a vorbit și despre componentele descoperite recent.

„Am văzut unele componente; acestea aveau detalii rusești. Știm asta pentru că iranienii nu le-au prezentat”, a declarat președintele ucrainean.

Oficialii ucraineni consideră că Moscova urmărește două obiective: sprijinirea unui aliat important și mutarea atenției internaționale dinspre conflictul din Ucraina către Orientul Mijlociu.

De cealaltă parte, reprezentanții Rusiei resping toate aceste acuzații. Ambasadorul Anatoli Viktorov a declarat că există unele relații vechi cu Israelul în domeniul securității.

„Rusia și Israelul au stabilit contacte pentru a discuta probleme de securitate națională cu mult timp în urmă. Aceste contacte au fost menținute intens între agențiile rusești și israeliene relevante. Cele mai presante probleme au fost discutate la cel mai înalt nivel. Prețuim experiența acumulată în acest domeniu.”, a declarat Viktorov.

„Reprezentanții conducerii politice ruse au fost în mod repetat împotriva «acuzațiilor» conform cărora țara noastră ar furniza date de informații Iranului”, a adăugat el.