Conform portalului oficial al sistemului judiciar din Iran, liderul suprem Ali Khamenei a validat cererea formulată de șeful justiției. Acest lucru a dus la iertarea sau diminuarea sentințelor pentru un număr de 2.108 condamnați, arată Euronews.

Adjunctul șefului sistemului judiciar, Ali Mozaffari, a subliniat că autoritățile au specificat explicit că acest act de clemență nu se aplică „persoanelor acuzate și condamnate în contextul revoltelor recente”. Acordarea de grațieri cu ocazia sărbătorilor naționale este o practică obișnuită în Iran. De regulă se întâmplă în preajma datei de 11 februarie, care marchează victoria Revoluției Islamice.

Reacția violentă la proteste

Această hotărâre survine la doar câteva săptămâni după o serie de proteste inițiate la sfârșitul lunii decembrie. Declanșate inițial de creșterea costului vieții, acestea au degenerat rapid în demonstrații antiguvernamentale la scară națională, atingând punctul culminant în zilele de 8 și 9 ianuarie.

Regimul din Iran a intervenit cu fermitate pentru a dispersa mulțimile. Teheranul a comunicat oficial un bilanț de aproximativ 3.000 de morți în timpul confruntărilor violente. A inclus în raport atât membri ai forțelor de ordine, cât și civili, atribuind incidentele unor „acte teroriste”.

Totuși, organizațiile independente și apărătorii drepturilor omului contestă aceste cifre. Agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA) afirmă că a verificat aproape 7.000 de decese, majoritatea în rândul protestatarilor. Alte surse citate de presa internațională estimează că numărul real al victimelor ar putea depăși 30.000, în contextul unui blocaj mediatic impus pe teritoriul țării.

Iran: măsuri represive și arestări în rândul reformiștilor

În paralel cu anunțul privind grațierile, autoritățile iraniene au intensificat campania de arestări împotriva personalităților asociate mișcării reformiste. Diverse publicații locale au raportat reținerea a cel puțin patru membri ai acestei mișcări în ultimele zile.

De asemenea, Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, deja aflată în detenție, a primit o nouă condamnare la cel puțin șapte ani de închisoare. Conform susținătorilor săi, sentința include șase ani pentru „adunare și complot împotriva securității naționale”. În plus mai este inclus și până la un an și jumătate pentru „propagandă împotriva statului”.

Situația internă a Iranului se desfășoară într-un cadru marcat de noi discuții privind programul nuclear al țării și de tensiunile crescânde cu Statele Unite. Președintele american, Donald Trump, a avertizat în mod repetat cu privire la posibile măsuri militare în cazul eșecului negocierilor privind dosarul nuclear.

„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat.

Transportul, principala sursă de reducere a costurilor

Cancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS.

Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu.

Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%).

Situația posturilor în ianuarie 2026

Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar.

Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.

Dragoș Pîslaru a afirmat, înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii pensiilor magistraților, că reforma a fost asumată de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar amânarea constantă a adoptării ei subminează încrederea Comisiei Europene în statul român. 

„Pe palier instituțional, Comisia Europeană, evident, respectă regimul juridic în România. Pe de altă parte, ce vede Comisia Europeană de peste patru ani de zile, vede cum România s-a angajat să facă o reformă. O reformă asumată de către România în acest PNRR, pe care România o tergiversează, o amână, creează scuze pentru ca să nu o facă. Încrederea Comisiei Europene în România, că într-adevăr vom livra această reformă, este foarte scăzută”, a spus Pîslaru, miercuri, la Digi24. 

Ministrul a criticat dur întârzierile succesive în soluționarea sesizărilor privind legea, susținând că tergiversarea afectează nu doar stabilitatea bugetară, ci și echilibrul constituțional dintre puterile statului. 

„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie ca să putem rezolva această problemă de inechitate și de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Și ca să se ne înțeleagă foarte clar, guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistraților să se întâmple. Este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional, dacă guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete. Asta este o prerogativă exclusivă a executivului”, a mai spus Dragoș Pîslaru. 

Miercuri, de la ora 10:00, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au programată o nouă ședință pe reforma pensiilor speciale. Pronunțarea pe reforma pensiilor de serviciu ar putea sa fie amânată pentru a cincea oară  după ce unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile. 

În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge și o clauză de expirare în martie 2028, precum și un termen de șase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oțel și aluminiu, EFE.

Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părți, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.

Revizuirea acordului

Printre termenii conveniți se numără opțiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administrația Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oțel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.

Dacă acordul va fi aplicat în condițiile stabilite vara trecută, aceleași produse americane ar urma să intre pe piața UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.

„Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoință, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de șase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.

Pe de altă parte, Parlamentul European susține ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul și Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.

Și negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat și orientat spre viitor” și a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.

Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situație incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecție, după amenințările legate de suveranitatea Danemarcei și Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democrați, liberali și verzi.

După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care își stabiliseră deja poziția de negociere înainte de declarațiile lui Trump privind Groenlanda și nu incluseseră astfel de clauze.

Ministrul Justiției a fost întrebat, înaintea ședinței CCR, la ce se așteaptă miercuri, după ce un judecător ar fi cerut concediu paternal, iar șefa Instanței Supreme a solicitat Curții să ceară un punct de vedere de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

„Atâta timp cât anumite instrumente legale sunt exercitate cu bună credință, astfel de demersuri, țin de limitele fie ale exercitării unor drepturi individuale, fie ale exercitării unor prerogative instituționale. Sigur că ar fi de dorit să avem o dezlegare constituțională în ceea ce privește acest proiect al Executivului și care a fost asumat și prin programul de guvernare. Pe de altă parte, există niște reguli, într-adevăr, în normativele care reglementează funcționarea Curții Constituționale și, în scenariul amintit de dumneavoastră, cu ipoteza unui domn judecător care se prevalează de exercițiul unui anume drept, rămâne de văzut dacă astăzi vor fi întrunite condițiile privitoare la deliberare și pronunțarea unei hotărâri. Aștept și eu să văd care este situația”, a spus, la Digi24, Radu Marinescu.

„Ar fi de dorit să aibă o dezlegare”

Ministrul a fost întrebat dacă cei opt judecători care ar fi prezenți ar putea relua dezbaterile.

„Din câte cunosc eu, instanța Constituțională este în momentul de față în deliberare, ceea ce înseamnă că au avut loc dezbaterile și acum judecătorii analizează toate aspectele relevante pentru a pronunța o decizie. Dacă s-ar decide reluarea dezbaterilor, cum menționați dumneavoastră, asta ar însemna ca această cauză să fie repusă pe rolul Curții Constituționale, să se reia procedura de dezbatere, adică de analiză publică a argumentelor, și apoi să rămână din nou în deliberare”, a răspuns Marinescu.

Întrebat, de asemenea, ce se va întâmpla dacă nu va fi dată o soluție miercuri, Radu Marinescu a spus: „Eu vă repet ce am spus întotdeauna. Toate autoritățile și toate instituțiile trebuie să conlucreze loial, trebuie să conlucreze corect și în interesul cetățeanului. Repet, nu pot să dau un sfat în momentul de față niciunei instituții. Este atributul Curții Constituționale exclusiv să se pronunțe asupra acestei sesizări. (…) Ar fi de dorit ca această chestiune, anume a problematicii reformei pensiilor în sistemul de justiție, să aibă o dezlegare, indiferent care ar fi aceasta, pentru că instanța Constituțională este suverană, dar ca să știm pe ce drum o luăm”.

Elementul central al acestui plan este crearea unui prototip de aplicație, proiectat să poată fi adaptat de către toate cele 27 de state membre. Prin intermediul său, copiii și adolescenții vor avea posibilitatea de a raporta confidențial incidentele de bullying online (cyberbullying) către liniile telefonice naționale de asistență. Euronews arată că se vor putea stoca și transmite în condiții de siguranță dovezi relevante. Totul, beneficiind de sprijin din partea autorităților, a instituțiilor de învățământ și a serviciilor de protecție a copilului.

Comisia a specificat că inițiativa se află încă într-o etapă incipientă. Aceasta va prelua practici de la modele deja existente și considerate eficiente. Un bun exemplu este aplicația și linia de ajutor „3018” din Franța.

Cyberbullying: o realitate pentru unul din șase copii

Conform datelor prezentate de Comisie, aproximativ unul din șase copii europeni, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, este afectat de cyberbullying. Reprezentanții europeni subliniază imperativul ca mediul digital să devină un spațiu securizat pentru generațiile tinere.

Henna Virkkunen, comisarul european pentru tehnologie, a declarat că tinerii au dreptul fundamental la protecție în sfera digitală. Ea a menționat necesitatea unor politici naționale coerente în toate statele membre, pentru a defini și a combate eficient hărțuirea online.

Acest plan de acțiune se înscrie într-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a consolida protecția minorilor în mediul digital. Comisia examinează introducerea unor restricții de vârstă la nivelul blocului comunitar. De asemenea dezvoltă un nou mecanism de verificare a vârstei și investighează așa-numitele „caracteristici de design adictiv” ale aplicațiilor.

De curând, Comisia a emis concluzii preliminare. A indicat astfel că platforma TikTok ar putea încălca prevederile Actului privind Serviciile Digitale (DSA). Cauza ar fi unele funcționalități care ar putea genera dependență. Totodată nu se asigură o protecție adecvată utilizatorilor minori.

Oficialii europeni au reiterat că DSA impune platformelor online obligația de a-și asuma responsabilitatea pentru impactul pe care îl au asupra utilizatorilor. Iar acestea vizează în mod special impactul asupra copiilor și adolescenților.

AI Act și combaterea fenomenului deepfake

Pe lângă lansarea aplicației propuse, planul de acțiune vizează și o aplicare mai riguroasă a legislației existente, inclusiv a DSA și a Legii privind Inteligența Artificială (AI Act). Scopul este combaterea utilizării abuzive a tehnologiei deepfake pentru hărțuire.

Comisia a comunicat că abordarea sa va integra prevenția, instrumentele tehnologice și aplicarea fermă a reglementărilor europene. Prin acestea, se va diminua incidența cyberbullyingului și se vor pune la dispoziția victimelor mecanisme de sprijin clare și eficiente.

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Cuba asupra faptului că autoritățile locale se confruntă cu o criză de amploare, cauzată de lipsa combustibilului, fapt ce afectează funcționarea serviciilor publice și a infrastructurii de transport la nivel național”, se arată în informarea emisă miercuri de minister. 

MAE anunță că începând cu luna februarie, autoritățile cubaneze au introdus măsuri de urgență, pe perioadă nedeterminată, pentru reducerea consumului de energie și carburant.

Măsurile au generat deja perturbări în sectoare esențiale pentru călători, inclusiv transportul aerian și rutier, alimentarea cu energie electrică și apă, serviciile medicale, precum și activitățile comerciale și turistice.

„Sunt semnalate anulări, întârzieri sau redirecționări ale unor zboruri internaționale, precum și reduceri și suspendări ale transportului interurban”, mai notează MAE. 

În zonele turistice, autoritățile cubaneze au decis reorganizarea capacităților de cazare, inclusiv concentrarea turiștilor în anumite hoteluri și închiderea temporară a altora, iar la nivel național se înregistrează întreruperi frecvente de electricitate, uneori de peste 24 de ore. 

Autoritățile române recomandă cetățenilor care intenționează să călătorească în Cuba să verifice condițiile de deplasare și disponibilitatea zborurilor, dar și să încheie o asigurare de călătorie completă și să evite deplasările interne neesențiale. 

„Este recomandată constituirea unor rezerve adecvate de apă, alimente și medicamente pe durata șederii, precum și luarea de măsuri preventive pentru asigurarea unor sume suficiente de bani în numerar și evitarea rămânerii fără baterie la dispozitivele personale de comunicații”, mai transmite Ministerul Afacerilor Externe. 

Românii aflați deja în Republica Cuba sunt sfătuiți să își înregistreze prezența la Ambasada României la Havana, iar în caz de urgență pot apela ambasada la numărul de telefon +53/52868386.

Bărbatul a fost salvat, însă, de medicii din Iași. Intervenția a fost una extrem de complexă, dar a reușit. Tumora a fost îndepărtată, iar pacientul a început să își recapete vorbirea și mișcarea mâinii și a piciorului.

„Ni s-a spus că nu mai este nimic de făcut. Doar aici, la Iași, am primit o șansă la viață. Dumnezeu a lucrat prin mâinile medicilor. Soțul meu trăiește. Își mișcă mâinile. Vorbește. Este un miracol”, a declarat Yolanda Horvath, soția bărbatului, într-un videoclip postat pe pagina de Facebook a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași.

Potrivit soției sale, înainte de intervenție, nu putea să-și miște mâinile și nici să facă nimic. Acum soțul său își poate mișca și mâinile, dar și picioarele.

„Cei care au peste 70 de ani sunt clasați la moarte. Nicio șansă nu ne-au dat. Ne-au primit cu drag, ne-au operat și a fost cu reușită. Domnul meu se simte mult mai bine, înghite acum. Nu putea să-și miște mâinile, nu putea să facă nimic. Acum mișcă mâinile și picioarele”, a declarat soția bărbatului. 

Bărbatul diagnosticat cu o tumoră cerebrală de mari dimensiuni, care i-a pus viața în pericol.

„Vorbim despre această leziune, această modificare la nivelul creierului, care are 7 cm în diametru. Este situată într-o zonă care este rezecabilă din punct de vedere chirurgical. Pentru creier este o leziune de dimensiuni foarte mari, ceea ce îi pune viața în pericol”, a declarat  Prof. Univ. Dr. Habil. Lucian Eva, Medic Primar Neurochirug.

Potrivit neurochirurgului, cu cât se îndepărtează mai mult din această tumoră, cu atât durata de supraviețuire este mai mare. Tumora bărbatului a fost îndepărtată total. De asemenea, medicul afirmă vârsta nu reprezintă un impediment pentru îndepărtarea acestui tip de tumori, atunci când localizarea leziunii permite acest lucru.

Alți medici i-au spus soției că nu se mai poate face nimic

Soția a precizat că în data de 20 ianuarie, bărbatul nu mai vorbea clar. Atunci a decis că trebuie să meargă cu el la un spital din Cluj, unde după trei zile, un examen CT și un examen RMN i s-a spus că nu se mai poate face nimic.

„Acolo a făcut un CT și au constatat că are o tumoră foarte mare în creier. De acolo ne-au internat la neurologie și a făcut un RMN în data de 23. Ne-a explicat doamna doctor că are o tumoră și că nu este de făcut nimic, nu este operabil, dar, dacă vrem, ne poate transfera la neurochirurgie; însă mai bine să îl ducem acasă, că nu este de făcut nimic — exact așa mi-au spus — pentru că nu este operabil și, chiar dacă va fi, va rămâne paralizat și țintuit la pat și «ce viață este asta»”, a declarat femeia. 

Soția a fost anunțată de medicii din Iași că soțul său mai are totuși o speranță. „Am primit telefon de la doamna doctor Raluca Munteanu, să venim pentru că este operabil și să ajungem cât mai urgent. Am rezolvat cu salvarea și luni am fost aici, în data de 12, la domnul doctor Lucian Eva, dânsul care nu ne-a refuzat și l-a operat. Domnul doctor nu refuză pe nimeni și dă șansa la viață și celor de peste 70 de ani. Să știe toată lumea și îi îndrum pe toți să vină aici, în Iași, pe cei care sunt refuzați din toate părțile”, a declarat soția bărbatului. 

Potrivit medicului neurochirurg, bolnavul nu putea să-și miște mâna și nici piciorul pe partea dreaptă. După intervenție, însă acesta a început să se recupereze.

„Pacientul nu vorbea și nu putea să își miște mâna și piciorul de pe partea dreaptă. Acum, postoperator, a început să recupereze acest deficit. Cel mai important este că este în viață și trebuie să subliniez că, în aceste situații, durata de supraviețuire depinde de cât se scoate din acea tumoră. Cu cât se scoate mai mult, cu atât pacientul supraviețuiește mai mult.

Bineînțeles că în această situație urmează să facă și tratamentul oncologic complementar și, în funcție de evoluție și de tipul tumorii din punct de vedere genetic, va fi supravegheat în serviciul nostru și va beneficia și de alte intervenții chirurgicale la momentul respectiv, a declarat medicul neurochirurg Lucian Eva. 

Medicul a precizat că, în momentul de față, bărbatul de 72 de ani va fi externat și va urma un tratament de recuperare, dar și tratamentul oncologic recomandat de medicul de specialitate și de radioterapeut.

„Din punctul nostru de vedere, vârsta nu este un impediment pentru a face intervenții chirurgicale, chiar extinse, cum este cazul acestui pacient, pentru că nu noi stabilim cât are de trăit un pacient – asta ține de dorința pacientului și de câte zile are de la Dumnezeu.

Rolul nostru este de a asigura o calitate cât mai bună a vieții acestor pacienți și de a interveni atunci când organismul mai are resurse pentru a putea suporta o intervenție chirurgicală de acest nivel”, a declarat neurochirurgul ieșean. 

„Ne-au tratat ca pe niște spioni, nu ca pe turiști”

Potrivit celor doi, incidentul s-a produs pe 6 februarie 2026, după ce au decis să continue călătoria spre Siberia, în urma unei vizite anterioare în partea europeană a Rusiei. Ei susțin că au ieșit temporar din țară pentru a solicita online o nouă viză, aprobată rapid, iar apoi au revenit pe cale aeriană, sosind din Harbin, China.

În momentul controlului pașapoartelor, vloggerii afirmă că ofițerii au reacționat imediat după ce au observat în istoricul lor de călătorie vizite anterioare în Ucraina. Ei descriu un interogatoriu „agresiv și condescendent”, în care ar fi fost ironizați inclusiv pentru faptul că sunt cetățeni ai NATO și că au ajuns în Rusia „în timp de război”.

„Când au auzit de Ucraina, zici că înnebuneau, era o obsesie”, povestesc vloggerii. Interogatoriul a fost agresiv și condescendent, ofițerii rusești ironizând faptul că românii, cetățeni ai unei țări NATO, vizitează Rusia în timp de război.

„De ce am fost în Ucraina de două ori? Asta (n.r vizita anterioară) cu Rusia le-a păsat foarte puțin, deci mai mult i-a interesat de ce am venit din Ucraina. Ofițerul care știa să vorbească și engleză era destul de arogant și avea și o colegă care râdea de fiecare dată când dădeam unele informații… ca și cum: ‘proștii ăștia sigur mint’”, au adăugat aceștia.

Percheziții, confiscarea telefoanelor și fotografii tip „mugshot”

După interogatoriu, cei doi susțin că le-au fost confiscate telefoanele, laptopurile și echipamentele de filmare pentru verificări, rămânând fără mijloace de comunicare. Ei mai afirmă că au trecut printr-o percheziție corporală completă și prin proceduri de identificare specifice anchetelor penale: fotografii din față și profil și amprentare.

„Deci ne-au dezbrăcat… pe mine doar în chiloți, în boxeri, și pe soția mea în chiloți și sutien”, povestește Cristi în vlogul detaliat.

În așteptarea unei decizii, vloggerii spun că au fost ținuți peste trei ore într-o încăpere mică, neaerisită, alături de alți cetățeni străini refuzați la intrare, unii aflați acolo de mai mult timp.

„Ne-au pus la ușă în fața acelei benzi albe cu linii negre, ca la pușcărie, încât să ne facă poze din față și din profil, ca niște prizonieri .Ne-au umilit, ne-au ținut în ultimele condiții posibile… ne-au escortat până în avion ca pe niște criminali, cum vedeți prin filmele americane”, spun cei doi vlogări români.

Expulzare imediată și costuri de peste 1.000 de euro, susțin ei

Cuplul afirmă că autoritățile au decis expulzarea imediată, însă i-au obligat să își cumpere singuri biletele de întoarcere. Inițial, spun ei, au încercat să plece spre un oraș apropiat din China, dar au fost în cele din urmă îmbarcați și escortați până la avion pentru un zbor către capitala Beijing, cu pașapoartele înmânate direct echipajului.

Vloggerii estimează paguba la peste 1.000 de euro (vize nefolosite, bilete anulate și bilete noi cumpărate la prețuri ridicate) și susțin că documentul primit invocă, generic, „punerea în pericol a securității statului rus” drept motiv al interdicției până în 2076.

Recomandările Ministerul Afacerilor Externe pentru Rusia

Evitați deplasările neesențiale în Rusia și evaluați „cu toată responsabilitatea” riscurile asociate.

MAE atrage atenția asupra unor riscuri potențiale și situații neprevăzute, inclusiv modificarea unilaterală a condițiilor de ședere de către autorități.

Dacă sunteți deja în Rusia: prudență sporită, evitați adunările publice/aglomerările și nu vă implicați în proteste/manifestații.

Înregistrați-vă prezența prin platforma eConsulat (înregistrarea călătoriei).

Urmăriți surse oficiale și folosiți aplicația MAE de informare pentru călătorii (ex. „Călătorește informat”).

Pentru asistență consulară, MAE indică (conform comunicărilor preluate de Agerpres) numerele: Ambasada României la Moscova (+7 499 143 0427; +7 499 143 0430) și Consulatul General la Sankt Petersburg (+7 812 312 6141), cu redirecționare către call center-ul MAE.

Reamintire generală: pentru intrarea în Rusia este necesară viză, indiferent de tipul de pașaport.

Din primele cercetări ale poilițiștilor reiese că un bărbat de 64 de ani ar fi condus un autoturism pe DN1, către București, iar în zona km. 106+600 m ar fi pierdut controlul direcției și ar fi pătruns pe sensul opus de mers, unde a intrat în coliziune cu o autoutilitară condusă de un bărbat de 59 de ani.

În urma impactului, componente ale utilitarei au fost proiectate într-un alt autoturism care circula pe sensul de mers către București, condus de un bărbat de 55 de ani.

Echipajele medicale sosite la fața locului au efectuat manevre de resuscitare bărbatului de 64 de ani, care prezenta leziuni, însă, a fost constatat decesul acestuia.

Șoferii celorlalte două autovehicule implicate în accident au fost testați, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor evenimentului, în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.