Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 7,7% din PIB (probabil 8,1-8,3% din PIB pe metodologie ESA), o creștere economică (a PIB real) în jur de 1% și o pondere a datoriei guvernamentale de peste 60% din PIB (depășind pentru prima dată criteriul de convergență nominală stabilit în cadrul Tratatului de la Maastricht). Cu toate că cifrele sunt reci iar corelațiile clare, analizele subiectiv-partizane predomină în dezbaterea publică.

De neînțeles cu cine se luptă cei care acuză că majoritatea românilor nu apreciază efortul de reducere a deficitului bugetar și menținerea perspectivei ratingului. Ba da, orice om rațional precum și toate partidele din coaliție (cred că și opoziția!), recunosc nevoia de reducere a deficitului bugetar. Nici România nu poate sta o perioadă medie sau lungă de timp cu deficite bugetare dincolo de pragurile de sustenabilitate, mai ales în condițiile unei incertitudini / volatilități ridicate pe piețele financiare globale.

Dar majoritatea românilor – și aici mă autoinclud – nu apreciază Modul în care faci această consolidare fiscal-bugetară. Profunda inechitate  – povara exclusivă pusă în spinarea românilor vulnerabili și cei din clasa de mijloc. Profunda iraționalitate economică – ajustări tot prin creșteri de taxe si impozite puse pe contribuabilii corecți, pe cei care plătesc în timp ce evaziunea este de 10% din PIB, cât bugetele anuale ale educației, sănătății și agriculturii la un loc? Prin măsuri care au condus la explozia inflației la 10%? Blocând toate măsurile de stimulare economică, programele pentru IMM-uri și schemele de ajutor pentru sectoarele competitive? O faci aruncând peste 1 milion de români în sărăcie? O faci provocând stagflație (stagnare / recesiune economică la pachet cu o inflație ridicată)? Aruncând economia în recesiune?

Aici este problema. Se putea face și altfel, cu povară pusă pe cei care pot suporta, prin creșterea progresivității impozitării, prin reducerea haosului fiscal din sistemul de companii și prin reforme structurale de raționalizare a cheltuielilor publice și reducere a evaziunii fiscale.

Au existat numeroase controverse legate de analiza execuției bugetare. Cu privire la succesul versus eșecul programării / execuției bugetare, unii au susținut ineficiența măsurilor de austeritate iar alții au evidențiat succesul acestora. Unele opinii au considerat reducerea deficitului față de ținta programată la rectificarea bugetară ca fiind rezultatul pachetelor de austeritate, iar alții au argumentat corecția deficitului printr-un artificiu contabil – trecerea a 0,6% din PIB fonduri europene PNRR de la componenta împrumuturi la componenta granturi și fonduri structurale și de coeziune (transfer care presupune intrarea lor și la venituri, nu doar la cheltuieli, asa cum erau ca împrumuturi). Unii au vorbit despre absorbția accelerată a fondurilor europene, iar alții au arătat că există un minus consistent față de programarea în acest domeniu. Unii au arătat că deflatarea (scoaterea inflației) din dinamicile nominale ale principalelor posturi din execuția bugetară arată ineficiență alții au lăudat execuția ca având îmbunătățiri structurale.

Să analizăm împreună execuția bugetară și să constatăm cât este adevăr și cât propaganda, cât este eficiență reală și cât artificiu contabil.

1. S-a respectat ținta de deficit bugetar?

Conform datelor Consiliului Fiscal, în anul 2024, deficitul bugetar pe cash a fost de 153 miliarde lei adică 8,7% din PIB. Proiectul de buget pe anul 2025 a fost realizat pe o țintă de 7% din PIB (135 miliarde lei), la prima rectificare (inceputul lunii octombrie 2025) ținta de deficit a fost crescută la 8,4% din PIB (160 miliarde lei), nivel validat și la a doua rectificare bugetară (la sfârșitul lunii noiembrie 2025). Practic, deficitul bugetar nominal atins în 2025 (146 miliarde lei, 7,7% din PIB) este cu 7 miliarde lei mai mic decât cel din 2024 și cu 11 miliarde lei mai mare decât ținta inițială pentru 2025. Ca procent în PIB, deficitul obținut în 2025 este mai mic cu 1pp din PIB față de cel din anul 2024.

Prima concluzie. Ținta inițială de deficit bugetar era prea jos, ținta de deficit bugetar setată la rectificări prea sus.

2. S-a obținut un deficit bugetar mai mic printr-un artificiu contabil?

Da, cifrele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor în ultima execuție bugetară arată că sume în cuantum de 0,6% din PIB au fost trecute de la componenta Împrumuturi din PNRR la componenta Granturi din PNRR și la Fonduri europene structurale și de coeziune. Astfel, în loc să se înregistreze doar la Cheltuieli în bugetul general consolidat (cum ar fi stat lucrurile dacă rămâneau la Împrumuturi PNRR), aceste sume au fost înregistrate și la venituri (așa cum stau lucrurile la fondurile europene normale și la cele din Granturi PNRR – conform principiului neutralității bugetare asociat finanțărilor europene nerambursabile). Este ciudat deoarece s-a știut din timp această posibilitate (septembrie 2025) și s-a ascuns coaliției / publicului acest artificiu, stabilind și ținând sus, inclusiv la ultima rectificare din noiembrie 2025, o țintă, intenționat nerealistă, de 8,4% din PIB (evident supraestimată, generatoare de dobânzi înalte).

A doua concluzie. Din reducerea de deficit de 0,7pp din PIB (7,7% din PIB obținut față de 8,4% din PIB ținta finală), 0,6pp din PIB (adică 86%) provine dintr-un artificiu contabil, rezultat al acceptării Comisiei Europene de revizuire a PNRR și transfer al fondurilor de la Împrumuturi la Granturi.

3. Ce deficit va raporta Comisia Europeană în dreptul României pentru anul 2025?

Pentru comparabilitate, Comisia Europeană raportează doar deficitul bugetar pe metodologie ESA (European System of Accounts). Deficitul bugetar ESA în cazul României pentru anul 2025 se va situa în intervalul 8,1-8,3% din PIB și va diferi față de deficitul cash calculat la 7,7% din PIB. Diferența provine din faptul că deficitul ESA presupune metoda de înregistrare bazată pe angajamente, atunci când apare obligația economică, iar deficitul Cash arată fluxurile efective de numerar, plățile efective. Deficitul ESA va fi publicat în aprilie, dar estimările indică diferențe în plus față de cash provenind din amânările la plata facturilor pentru furnizorii de energie (circa 7 miliarde lei), plăți amânate pentru despăgubiri ANRP (2 miliarde lei), amânările aferente anului 2025 la plata drepturilor salariale câștigate în instanță de magistrați (3 miliarde lei) plus costurile la dobândă aferente refinanțărilor anticipate și schimbării maturităților la titluri de stat (circa 3,2 miliarde lei). Un total de 0,9pp din PIB din care se va scădea impactul pozitiv al încasărilor din ultima lună și care va duce la scăderea deficitului ESA față de cash de 0,3 pp din PIB. Astfel, probabil vom vedea un deficit ESA aferent anului 2025 de 8,3% din PIB, cu 0,6pp mai mare decât deficitul cash (7,7% din PIB).

A treia concluzie. Deficitul bugetar luat în considerare de Comisia Europeană și raportat în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv și publicat în statisticile oficiale va fi 8,3% din PIB, adică deficitul ESA.

4. Unde au fost cele mai mari probleme în programarea bugetară?

Din perspectiva execuției, programarea bugetară a fost greșită, inclusiv la a doua rectificare bugetară, cu o lună înainte de închiderea anului. În execuție, veniturile bugetare totale au fost mai mici cu 10 miliarde lei față de programat la rectificarea a 2-a, iar cheltuielile mai mici cu 24 miliarde lei. Problema cea mai mare a fost la supraestimarea absorbției de fonduri europene – execuția a arătat că 11,3 miliarde lei la venituri și 19 miliarde lei la cheltuieli nu s-au mai realizat față de program. Și din această cauză, în execuția bugetară a anului 2025 sunt investiții nerealizate față de program de 12 miliarde lei (137 miliarde lei față de 149 miliarde lei, țintă păstrată pentru investiții inclusiv la a doua rectificare bugetară). Economii față de program s-au realizat la cheltuieli de personal (prin înghețarea salariilor bugetarilor și alte măsuri de tăiere a veniturilor cuprinse mai ales în pachetul 1 de austeritate) și la subvenții.

A patra concluzie. Supraestimarea absorbției de fonduri europene a fost una dintre cauzele nerealizării cu 12 miliarde lei a țintei privind investițiile publice pe anul 2025.

5. Se văd în execuția bugetară încasările mai mari din creșterea TVA, a accizelor și altor taxe?

Măsura a fost ineficientă, cu un impact contracționist puternic asupra consumului, un efect inflaționist ridicat (inflația a explodat până aproape de 10%, creșterile de taxe fiind transmise aproape integral în creșterile de prețuri) și o povară pusă în mare parte pe românii cu venituri mici și medii.

Consumul, baza macroeconomică a încasărilor nete din TVA s-a redus substanțial. Informațiile disponibile nu permit acum un calcul în funcție de dinamica bazei macroeconomice aferente TVA.

Însă, la o analiză rapidă, observăm că încasările totale din TVA (încasările nete din TVA și restituirile în plus de TVA față de anul anterior) au fost în anul 2025 față de 2024 mai mari cu 16,3 miliarde lei în prețuri curente (plus 0,1pp din PIB), mai puțin decât plusul de încasări totale în prețuri curente din anul 2024 față de 2023, adică plus 16,6 miliarde lei (plus 0,4 pp din PIB). Extrăgând inflația pentru a obține valori reale, observăm încasări totale din TVA mai mari în 2024 față de 2023 (+15,7 miliarde lei) față de cele obținute în plus în 2025 față de 2024 (+15,2 miliarde lei), cu toate că de la 1 august 2025 vorbim despre creșteri consistente la TVA cota generală și la cotele reduse.

Sursa: www.mfinante.ro, www.insse.ro

Putem considera ipoteza menținerii nivelului de colectare și al evaziunii fiscale (deși aceasta este o ipoteză ambițioasă în perioadele creșterii taxării). Luăm în calcul și că România a estimat și raportat la Comisia Europeană că va obține încasări suplimentare anualizate din creșterea cotelor de TVA de 19,3 miliarde lei. Dacă privim comparativ încasările suplimentare totale reale (deflatate) din TVA din perioada august-decembrie 2025 (care încorporează creșterile de TVA) versus august decembrie 2024 și luăm în considerare estimările reale deflatate de încasări suplimentare din creșterea TVA transmise Comisiei Europene (aferente perioadei considerate), observăm că doar jumătate (54%) din estimările de încasări suplimentare de TVA s-au realizat în execuție.

Oricum am calcula, impactul contracționist al creșterii TVA a fost mai puternic decât s-a estimat, măsura fiind evident ineficientă. Nevoia de a aduce bani rapid la buget cu price preț a câștigat în fața măsurilor cu impact contracționist mai redus – vezi progresivitatea impozitării / taxării.

La accize situația stă și mai rău. Nu numai că nu s-a încasat în plus partea din cele 3,4 miliarde lei estimate anualizat din creșterea accizelor în 2025, dar încasările totale reale din accize realizate suplimentar au fost de 4,5 ori mai mici față de cel realizate în perioada anterioară. Consumul s-a restrâns, probabil că evaziunea a crescut.

Sursa: www.mfinante.ro, www.insse.ro

A cincea concluzie. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Puternic contracționistă (consumul a scăzut puternic), exploziv inflaționistă (inflația s-a dublat) și cu caracter puternic regresiv (povară pusă în spatele celor săraci și cu venituri medii), creșterea TVA a fost o măsură ineficientă, plusul la buget fiind de doar jumătate din ceea ce s-a estimat.

Da. Consolidarea trebuie făcută, dar inteligent.

În România, acest proces nu se face cum trebuie. Măsurile implementate nu sunt structurale, au un cost imens atât pentru companiile mici și mijlocii cât și pentru populația vulnerabilă și cea aflată în clasa de mijloc. Inflația a explodat, puterea de cumpărare s-a redus dramatic, plasa de siguranță socială a fost distrusă. Proiecte de investiții sunt blocate, neadoptarea bugetului crește incertitudinea economică și socială.

Alternativa propusă la creșterea TVA – progresivitatea impozitării – era o măsură structurală, care nu ar fi mărit inflația și ar fi redus inegalitățile. Cu un impact contracționist mult mai redus, ar fi adus un plus consistent asupra încasărilor la bugetul de stat și ar fi redus deficitul balanței comerciale. Nu ar fi dus economia în recesiune.

Nu s-a dorit din diverse interese.

Al 5-lea termen în procesul judecătorului CCR, Dacian Dragoș, se desfășoară astăzi la Curtea de Apel București. Într-un dosar separat, judecătorii Curții trebuie să decidă dacă anulează sau nu decretul președintelui Nicușor Dan de desemnare a lui Dacian Dragoș judecător CCR, în cazul în care actul administrativ încalcă prevederile legale.

Judecătorul Dacian Dragoș susține că are vechimea necesară

Judecătorii Curții de Apel București judecă azi, într-un proces separat, cererea de anulare a decretului prezidențial în cazul judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan la CCR.

Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secția de Contencios a Curții de Apel, Curtea rămânând în pronunțare.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Judecătorul Dacian Dragoș susține că numirea sa îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege și nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeș-Bolyai, plus experiența din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste niște lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la școala doctorală a UBB, am cursuri și doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poți ignora astfel de lucruri.

Este vorba despre o activitate juridică, așa cum cere Constituția, pentru că și CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

Președintele Nicușor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoș va fi suspendat printr-o decizie a instanței – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.

Decizia este executorie

În cazul în care magistrații decid că judecătorul CCR Dacian Dragoș a fost numit cu încălcarea legii în forul constituțional, decizia este executorie iar Dragoș este suspendat din instanță.

O altă cerere a avocatei Silvia Uscov de suspendare a decretului prezidențial în cazul Dacian Dragoș a fost judecată ieri de un alt complet al Curții de Apel.

Ieri, Curtea de Apel București a respins suspendarea decretului de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător constituțional, până la judecarea cererii de anulare a decretului prezidențial.

Judecătorii Curții de Apel București au admis, cu această ocazie, cererea de sesizare a CCR și au cerut Curții Constituționale să clarifice sintagma „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”.

Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a subliniat: „Permiteți-mi să iau din nou exemplul SUA. Un sistem financiar, o capitală financiară și o mână de alte centre financiare. Aici, în Europa, nu avem doar 27 de sisteme financiare diferite, fiecare cu propriul său organism de reglementare”, potrivit Reuters. 

„Dar, de asemenea, peste 300 de locuri de tranzacționare în întreaga Uniune. Aceasta este o fragmentare pe steroizi. Avem nevoie de o piață de capital mare, profundă și lichidă”, a mai spus șefa executivului european, adăugând acesta este obiectivul urmărit prin inițiativa Uniunii Economiilor și Investițiilor.

Von der Leyen a anunțat, totodată, că va propune liderilor europeni ca, la summitul UE din luna martie, să susțină o foaie de parcurs comună pentru piața unică până în 2028. 

Documentul ar urma să includă un calendar clar al măsurilor necesare pentru aprofundarea pieței unice europene.

Acordul dintre cele două cluburi include o opțiune de transfer definitiv, care va fi activată dacă Timotej Jambor va avea randamentul așteptat.

Rapid l-a transferat pe Timotej Jambor în 2024 de la MSK Zilina pentru un milion de euro, însă atacantul nu a reușit să se impună în Giulești.

Slovacul fusese adus ca înlocuitor pentru Albion Rrahmani, dar nu s-a adaptat la cerințele echipei.

În tricoul Rapidului, Jambor a bifat 26 de apariții și a marcat doar două goluri.

Potrivit site-ului de specialitate transfermarkt, cota sa de piață este de 400.000 de euro.

„Vă doresc mult succes în restul sezonului. Sper să vă îndepliniți obiectivele pentru care muncește toată lumea din club. Vă urez cât mai multe reușite și mult noroc! Hai Rapid!”, a transmis atacantul la despărțire, potrivit FC Rapid.

Ariane 64 își va inaugura operațiunile cu o însărcinare de anvergură: plasarea pe orbită a 32 de sateliți ce vor constitui rețeaua de internet prin satelit a Amazon, un competitor direct pentru constelația Starlink a lui Elon Musk, dezvoltată de SpaceX, scrie Euronews.

Noua configurație, echipată cu patru rachete auxiliare, sporește semnificativ capacitatea, dublând practic forța versiunii Ariane 62, care a efectuat deja mai multe lansări începând cu 2024. Având o înălțime de aproximativ 62 de metri, echivalentul unui imobil cu 20 de etaje, racheta este concepută să transporte sarcini utile considerabil mai grele în spațiu.

O colaborare industrială pan-europeană

Programul Ariane 6 este rezultatul eforturilor conjugate a 13 state membre ale Agenției Spațiale Europene. Procesul de fabricație este distribuit la nivel continental: etajul superior este produs la Bremen, Germania, în timp ce etajul principal este asamblat la Les Mureaux, Franța.

Motoarele sunt dezvoltate și testate la Vernon, unde inginerii supun fiecare componentă unor verificări riguroase, în condiții similare celor întâlnite în timpul unei lansări reale. Motorul Vulcain 2.1, care propulsează racheta în primele etape ale zborului, beneficiază de o inspecție amănunțită înainte de integrarea finală. În total, peste 600 de furnizori și colaboratori europeni contribuie la lanțul de producție.

Desfășurarea lansării, costuri, concurență

La momentul decolării, motorul Vulcain 2.1 este inițiat pentru verificări prealabile. Odată confirmată funcționarea sa corectă, cele patru propulsoare cu combustibil solid sunt activate. Se vor consuma peste 140.000 de kilograme de combustibil în puțin peste două minute. Misiunea completă este estimată să dureze aproximativ o oră și 50 de minute. Reprezintă aproape o orbită completă în jurul Pământului, înainte ca sateliții să fie eliberați progresiv, în perechi.

Ariane 6 a fost proiectată cu scopul de a reduce la jumătate cheltuielile operaționale comparativ cu predecesorul său, Ariane 5, al cărui program s-a încheiat în 2023, după aproape cinci decenii de funcționare.

🚀 Ariane 64: supporting large-scale satellite deployments

Satellite constellations are reshaping global connectivity. Deploying them efficiently requires a launcher capable of combining performance, flexibility and precision.

Ariane 64 meets these requirements with a payload… pic.twitter.com/lhWTbDtn3p

— Arianespace (@Arianespace) January 20, 2026

Cu toate acestea, arena spațială este marcată de o concurență intensă. SpaceX domină piața mondială prin adoptarea modelului rachetelor reutilizabile și printr-o integrare verticală a serviciilor. Compania controlează totul, de la construcția rachetelor și a sateliților până la vânzarea directă a serviciilor de lansare. Analiștii subliniază că pentru Europa, principalul obiectiv este păstrarea autonomiei strategice. Misiunile instituționale recente au inclus transportul unui satelit militar francez, al unor sateliți meteorologici, precum și al sistemelor europene de observare a Pământului și de navigație.

Reutilizare și extindere comercială

Pentru anul 2026 sunt prevăzute între șapte și opt lansări. Portofoliul de comenzi include aproximativ 30 de misiuni, dintre care două treimi sunt de natură comercială. Pe termen lung, ArianeGroup explorează implementarea unor tehnologii care să permită reutilizarea anumitor componente ale rachetei. Se va încerca reutilizarea inclusiv a unui etaj complet, pentru a diminua costurile și a amplifica competitivitatea.

Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale.

„Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici.

Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie

România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban.

„Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul.

Cum ar putea fi aplicată măsura

Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități.

Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș.

Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională.

Alternativă: rambursarea formării

„Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite.

În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”.

Obligația trebuie dublată de sprijin concret

Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri.

„Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”.

Ideea, susținută și la Cluj

În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor.

„Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.

JD Vance, aflat într-o vizită în Armenia, a vizitat Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din capitala Erevan, în cadrul primei vizite a unui vicepreședinte american în republica din Caucazul de Sud, relatează Reuters.

Contul oficial al lui Vance pe platforma X a descris vizita ca fiind menită „să aducă un omagiu victimelor genocidului armean din 1915”, după care postarea a fost ștearsă.

Un consilier al lui Vance a spus că mesajul a fost publicat din greșeală de către angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare.

Este a doua oară în câteva zile când Casa Albă șterge o postare de pe rețelele de socializare. La finalul săptămânii trecute, Casa Albă a șters o postare de pe contul lui Donald Trump de pe Truth Social, care includea o imagine rasistă cu Barack Obama și Michelle Obama, înfățișați drept maimuțe.

Postarea de marți arăta că Vance și soția sa, Usha, au participat la o ceremonie de depunere a unei coroane de flori la memorialul din Erevan, care îi omagiază pe cei 1,5 milioane de armeni care și-au pierdut viața în ultimii ani ai Imperiului Otoman.

„Acesta este un cont administrat de angajați, care există în principal pentru a distribui fotografii și videoclipuri despre activitățile vicepreședintelui”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Vance, adăugând că poziția acestuia reiese cel mai bine din declarațiile făcute jurnaliștilor. În acele declarații, republicanul nu a folosit termenul „genocid”.

Turcia recunoaște că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, însă contestă cifrele și neagă că uciderile au fost orchestrate sistematic și că ar constitui un genocid.

„Guvernul Japoniei este profund îngrijorat de faptul că guvernul Israelului a modificat o serie de măsuri, inclusiv tranzacțiile imobiliare în Cisiordania, și a sugerat accelerarea dezvoltării așezărilor. 

Guvernul Japoniei își reiterează regretul profund față de continuarea acțiunilor unilaterale, inclusiv activitățile de colonizare ale Guvernului Israelului, în ciuda apelurilor repetate ale comunității internaționale, inclusiv ale Japoniei, și îndeamnă din nou cu fermitate Guvernul Israelului să revizuiască decizia și să înghețe complet activitățile de colonizare”, potrivit comunicatului de presă publicat de Ministerul de Externe al Japoniei, citat de Agenția Palestiniană de presă WAFA. 

Prin declarația sa, oficialul japonez a îndemnat Israelul să ia măsuri imediate pentru a preveni violența coloniștilor, subliniind necesitatea de a evita orice sancțiuni care ar putea escalada tensiunile în contextul eforturilor internaționale de stabilizare a regiunii din jurul Fâșiei Gaza.

Oficialul japonez a mai adăugat că „activitățile de colonizare încalcă dreptul internațional și subminează viabilitatea soluției cu două state”.

„Guvernul Japoniei va depune toate eforturile diplomatice pentru a opri activitățile de colonizare ale guvernului israelian, colaborând alături de comunitatea internațională”, a mai precizat Kitamura Toshihiro.

CFR Călători informează că circulația mai multor trenuri este afectată din cauza defectării locomotivei unui tren de marfă (circulație închisă temporar) între stațiile Petroșani-Târgu Jiu.

Trenurile pot înregistra întarzieri suplimentare, în funcție de condițiile de circulație și vor genera întârzierea altor trenuri care vor staționa pentru asigurarea corespondentelor pentru călători.

CFR Călători anunță că traficul în zona afectată se desfășoară în continuare în funcție de măsurile operative stabilite și dispuse de managerul infrastructurii feroviare – CFR SA.

Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters.

Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord.

Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză.

El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului.

Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah.

„Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA.

Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate.

După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.

Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza.

„Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.