Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la inaugurarea Centrului de mari arși al Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, că România trebuie să își continue proiectele importante, chiar și în contextul tensiunilor politice din coaliție.

Președintele a vorbit, mai întâi, despre stadiul centrelor pentru mari arși din România, construite cu sprijinul Băncii Mondiale, menționând că există un progres diferit al lucrărilor din țară.

„Avem trei spitale de mari arși pe fonduri de la Banca Mondială… Aici, după cum vedeți, e aproape gata partea de construcție, 95% și urmează echipamentul. La Târgu Mureș suntem undeva pe la 80%, iar la București suntem undeva la 50% pe acest proiect pe Banca Mondială, la Grigore Alexandrescu, unde am semnat autorizația acum patru ani”, a declarat Nicușor Dan.

În ceea ce privește situația politică și posibilitatea ca PSD să iasă de la guvernare, așa cum se vehiculează, președintele României a evitat să comenteze scenarii concrete, dar a declarat că este nevoie de stabilitate și colaborare între partidele pro-occidentale de la putere.

„Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide pro-occidentale și minoritățile naționale să conlucreze pentru ca România să-și ducă la sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat. Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE… au colaborat destul de bine pe PNRR”, a spus el.

„Mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit.”, a adăugat acesta.

Întrebat dacă îi va cere demisia premierului Ilie Bolojan, Nicușor Dan a respins o astfel de intervenție.

„Eu? În ce calitate? Nu cred că trebuie să facem aici o analiză pe toate scenariile posibile… Ce pot eu să spun este că există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiecte importante ale României să meargă mai departe”, a afirmat președintele.

Surse medicale citate de ProSport susțin că Răzvan Lucescu a fost chemat de urgență la spital pentru a discuta cu medicii despre evoluția stării tatălui său și despre opțiunile de tratament disponibile. Mircea Lucescu, în vârstă de 80 de ani, a suferit un infarct vineri, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică starea sa s-a deteriorat semnificativ. De atunci, fostul selecționer se află internat în secția ATI a Spitalului Universitar București, unde este monitorizat permanent de echipa medicală. Potrivit informațiilor apărute în presă, Lucescu a rămas internat în terapie intensivă pe parcursul zilei de luni, iar situația sa medicală continuă să fie una delicată.

Medicii iau în calcul montarea unui sistem ECMO, un dispozitiv care poate susține funcțiile inimii și ale plămânilor în situații critice. Decizia privind această intervenție urmează să fie discutată împreună cu familia pacientului. Potrivit acelorași surse, procedura de ablație nu poate fi efectuată în acest moment din cauza problemelor cardiace severe, iar varianta unui eventual transplant de inimă ar fi extrem de dificilă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Timișoara că Mircea Lucescu este îngrijit în continuare în stare critică, sub supraveghere permanentă în secția de terapie intensivă. Potrivit acestuia, starea fostului selecționer rămâne gravă, iar prognosticul medicilor este unul rezervat. Următoarele ore sunt considerate decisive pentru evoluția stării lui Lucescu.

Președintele a fost întrebat despre scandalul fotografiilor marți, în timp ce se afla la Timișoara pentru a participa la inaugurarea Centrului de Mari Arși. El a spus că este treaba procurilor și a dezvăluit că vrea să afle cine i-a plătit pe cei implicați. De altfel, două dintre persoanele implicate au lucrat și pentru echipa Nicușor Dan, a mai spus președintele.

„Sunt două lucruri clare, eu am făcut plângere la DIICOT a doua zi după ce elementele au părut în spațiul public. (…) Eu am lucrat cu mai multe echipe. (…)  Două dintre aceste persoane au fost și în fotografiile despre care vorbim,  mai departe este treaba procurorilor (…) întrebarea esențială este cine i-a plătit pe oamenii ăștia”, a declarat Nicușor Dan.

Procurorii DIICOT au făcut mai multe audieri în scandalul fotografiilor publicate de Elena Lasconi în 2025, cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidata USR susținea atunci că Nicușor Dan și Victor Ponta s-au întâlnit cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București.

Pe scurt, procurorii cred că fotografiile ar fi fost realizate chiar de una dintre echipele implicate în campania electorală din 2025. Se pare că în realizarea scenei au fost implicate mai multe persoane care s-au „mascat”, au făcut fotografiile și închiriat imobilul din Tunari, Ilfov.

Șeful statului a declarat marți, ca răspuns la întrebările presei, că România stă bine în prezent la capitolul combustibili, dar a început să creioneze variante de lucru în cazul în care se va confrunta cu penuria.

„În primul rând, că sunt două chestiuni cumva distincte: una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. Deci în discuția de ieri de la Cotroceni am discutat de procurare, de posibilitatea ca la un moment dat să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo. România este într-o poziție ceva mai bună decât  alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte. Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost așa cum, în fine, s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România. Însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz, cum există niște scenarii de criză pentru energie electrică, începe să lucreze la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pe produse din petrol”, a declarat președintele Nicușor Dan, de la Timișoara.

„Pe partea de prețuri, aici lucrurile sunt, cum să spun, sunt mulți factori pe care noi nu-i putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a Strâmtorii Ormuz. O să vedem în zilele următoare cât de cât la sută din lipsa acestui necesar va fi suplinită prin această traversare parțială. În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț, da, să zicem, două luni, trei luni de acum și o să vedem în ce măsură, în ce măsură bugetul poate să compenseze, așa cum a făcut-o zilele trecute. Dar, așa cum am spus, sunt mulți factori și o să vedem văzând și făcând”, a declarat președintele.

Ce s-a stabilit la Palatul Cotroceni

Întrebarea jurnaliștilor a venit în completarea succintei informări transmise de Administrația Prezidențială luni după amiază, după ce președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și cei doi mari producători operaționali din industria petrolieră OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării cu țiței și combustibil în contextul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.

„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Palatul Cotroceni la finalul întâlnirii de luni.

„Totuși, având în vedere caracterul dinamic al contextului global, Președintele, Guvernul și partenerii din mediul privat au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă. Acesta va permite monitorizarea atentă a situației și adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate, dacă va fi necesar, în deplină coordonare și cu accent pe stabilitate și precauție”, a transmis Administrația Prezidențială.

Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.

Conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.

„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.

Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.

„Rusia este marele câștigător al noului război din Orientul Mijlociu”, a declarat pentru dpa Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse.

Profiturile Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte depășesc 10 miliarde de euro pe lună, a precizat organizația.

Rusia beneficiază de creșterea prețurilor globale la materiile prime, deoarece folosește alte rute de export. Toate acestea ar putea „aduce Rusiei un câștig neașteptat la o scară istorică”, a spus Matthias Schepp, la Moscova.

Prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Bugetul Rusiei depinde în mare măsură de vânzarea de petrol, fiind construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril.

„La nivelul actual al prețurilor, Moscova poate obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze”, a mai transmis Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă.

Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina.

Președintele României Nicușor Dan a vorbit marți despre scrisoarea pe care a primit-o de la administrația Trump, cu privire la invitația adresată SUA de a participa la Summit-ul B9 care se va desfășura pe 13 mai, la București. Președintele a declarat că invitația a fost adresată secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii.

„Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii.

Și în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Dar, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a declarat președintele. 

Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie anul trecut. Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán i-a spus președintelui rus Vladimir Putin că este gata să ajute „în orice fel”, oferindu-se chiar să găzduiască un summit Rusia-SUA la Budapesta pentru a aborda războiul din Ucraina, potrivit Bloomberg.

„În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, ar fi spus liderul maghiar.

De asemenea, Orbán s-a comparat cu un șoarece care ajută un leu, ceea ce i-a stârnit râsul lui Putin.

Recent, au fost publicate și înregistrările conversațiilor dintre miniștrii de externe din Rusia și Ungaria, Serghei Lavrov și Peter Szijjarto. Într-una dintre conversații, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Anterior, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții private dintre liderii UE.

În loc să îndemne populația să stea acasă pentru a se proteja, autoritățile iraniene au optat în mod evident pentru cel mai rău scenariu: folosirea acestora drept scuturi umane, potrivit Le Figaro.

Confruntat cu ultimatumul lui Donald Trump, care promitea distrugerea podurilor și a infrastructurii electrice civile dacă Iranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până miercuri, ministrul adjunct iranian al Tineretului și Sportului are o soluție radicală. Într-un videoclip postat pe X marți, Alireza Rahimi face apel la „tineri” , „artiști” și „sportivi” să participe la un „lanț uman” masiv la ora când expiră ultimatumul pentru un „viitor mai bun”, în special în apropierea centralelor electrice ale țării.

Un artist iranian s-a grăbit să răspundă apelului

Potrivit BFMTV, primul artist iranian, Ali Ghamsari, a răspuns deja favorabil apelului guvernului, stând în fața uneia dintre centralele nucleare ale țării.

Într-o postare publicată pe X în această dimineață, președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că „peste 14 milioane de iranieni” s- au declarat „până acum” pregătiți să „își sacrifice viața în apărarea Iranului” . „Și eu sunt devotat Iranului și îl voi fi mereu”, a scris el. Potrivit agenției de știri Mehr, precum și ziarelor Shargh și Ham Mihan, mai multe explozii au zguduit capitala Iranului, Teheran, marți dimineață.

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, al cărui proces pentru acuzații de corupție a început pe 9 martie, se confruntă cu o nouă investigație deschisă de procurori, în urma unor afirmații făcute în timpul unor audieri, relatează AFP. 

„În acest caz există o singură organizație criminală, iar aceea este procuratura”, a declarat Imamoglu în fața instanței. 

În urma declarației, procuratura a demarat o anchetă pentru „insultarea unui funcționar public în exercitarea atribuțiilor”. 

Imamoglu a fost arestat în martie 2025 sub acuzația de corupție, fapte pe care le neagă. Primarul este acuzat inclusiv de crearea unei organizații criminale, luare de mită și delapidare, riscând o pedeapsă cumulată de până la 2.430 de ani de închisoare. 

Atât el, cât și susținătorii săi acuză justiția din Turcia că ar acționa pentru a-l împiedica să candideze împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile prezidențiale din 2028. 

Contractele futures de referință au urcat marți cu până la 3,1%, după ce au crescut deja cu peste 55% de la începutul războiului, notează Bloomberg.

Trump a spus că armata americană ar putea lovi poduri, centrale electrice și alte obiective importante din Iran dacă autoritățile de la Teheran nu acceptă condițiile impuse de Washington până la termenul-limită de marți seară.

Liderul de la Casa Albă a insistat ca libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz să facă parte din orice acord și a descris redeschiderea acesteia drept „o prioritate foarte importantă”.

Iranul a avertizat că va răspunde la astfel de atacuri prin intensificarea propriilor atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, o măsură care ar putea afecta și mai mult aprovizionarea globală cu energie.

Pentru piața europeană a gazelor, blocajele prelungite din Strâmtoarea Ormuz riscă să îngreuneze refacerea stocurilor înainte de iarna viitoare.

Deși cea mai mare parte a gazului din Orientul Mijlociu ajunge de obicei în Asia, perturbările din zonă pot crește concurența la nivel mondial pentru cantitățile limitate de gaz natural lichefiat.