Darău a fost întrebat, marți, la Digi 24, care este cea mai afectată industrie de scumpirea carburanților și a răspuns: „Absolut toate”.

„Eu cred că absolut toate și, iarăși, efectele cuantificate le vom vedea puțin mai târziu, pentru că toată această scumpire pe lanț se va regăsi într-o inflație pe care o vom cuantifica peste câteva săptămâni sau luni”, a spus Darău.

Despre scenariile creșterii inflației, ministrul Economiei a spus că nu poate face predicție.

„Știți că, până să înceapă acest război, mai degrabă erau optimiste estimările, inclusiv cele ale BNR, să ne ducem undeva în banda de 4-5% pentru finalul anului. Este clar că anul acesta va arăta puțin altfel proiecția de final, în funcție de ce se întâmplă în aceste luni. Nu pot, decât să sper, ca ministru al Economiei, că se va stabiliza situația foarte repede. Dar e o speranță, nu depinde de noi”, a mai spus ministrul Darău.

„De Ziua Mondială a Sănătății, am fost alături de Președintele României, domnul Nicușor Dan, la Timișoara, în Centrul de Mari Arși”, se arată în mesajul publicat de ministrul Rogobete pe Facebook. 

Ministrul a evidențiat progresul României în dezvoltarea capacităților de tratare a pacienților cu arsuri grave. 

„După ani în care România nu a avut capacitatea necesară pentru tratarea pacienților cu arsuri grave, astăzi putem vorbi despre centre construite de la zero, echipate și aproape de a deveni pe deplin funcționale. Această schimbare aduce șanse reale pentru pacienți și familiile lor și ne arată că România poate construi, poate progresa și poate oferi oamenilor ce merită”, spune ministrul. 

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, Alexandru Rogobete a adresat mulțumiri tuturor categoriilor profesionale din sistemul de Sănătate. 

„Ziua de astăzi este despre oamenii care fac sistemul să funcționeze. Despre medici, asistenți medicali, infirmieri, farmaciști, personal auxiliar, despre fiecare om care își dedică pasiunea și priceperea sănătății. Sunt oameni care lucrează în condiții dificile, care poartă o responsabilitate uriașă și care, adesea, fac diferența dintre viață și moarte. Ei sunt cei care dau sens întregului sistem de sănătate. Despre ei vorbim astăzi. Cu recunoștință, admirație și respect. Respectul pe care îl merită în fiecare zi, nu doar într-o zi simbolică. Pentru dedicarea, profesionalismul și efortul lor, le mulțumesc!”, se arată în mesajul ministrului Sănătății. 

Cele 5340 de străzi din București însumează 1820 de kilometri și ocupă, în total, o suprafață de 20.000 de mp.

Au denumiri sugestive, unele mai vechi decât Bucureștiul însuși – chiar de prin secolul al XVII-lea, dacă nu și de mai devreme, asta ca să nu uităm cât este de vechi Bucureștiul – orașul despre a cărui denumire istoricii sunt împărțiți – unii îmbrățișează varianta ciobanului Bucur care s-ar fi stabilit pe malurile Dâmboviței, în timp ce alții tind să creadă că, de fapt, derivă din termenul slav „buk” (fag) – o zonă împădurită, care era aici de mult – de dinainte de „dezvoltatorii” imobiliari.

„Orașul Bucuriei”

În orice caz, trimiterea, cel puțin omonimică, la substantivul „bucurie” este evidentă, iar din asta înțelegem un lucru simplu: că Bucureștiul este orașul bucuriei.

Posibile legături au făcut istoricii și cu numele domnitorului Radu cel Frumos, dar cert este că, documentar, cu această denumire, „Orașul Bucuriei”, București, apare într-un document emis de Vlad Țepeș la 1459.

Numai dacă te uiți la denumirile străzilor care-l compun constați că istoria sa e strâns armonizată cu timpurile.

Doar studiind denumirile, uneori ciudate, ale străzilor și bulevardelor sale, înțelegi că asiști la o carte care se scrie încontinuu.

Strâns legată și de timp, și de timpuri.

Un exemplu că timpul denumește locul

Mulți îi zic „Șarl dă Gol”. Alții, mai sofisticați, îi zic „Șarl deo Gol”, iar cei mai mulți pronunță cumva mai repede, un amestec între cele două, dar important e că toată lumea înțelege că e vorba de Piața Charles de Gaulle, locul extrem de aglomerat din București, a cărui denumire s-a schimbat și cu timpul, și cu timpurile, fie ca să spună un adevăr, fie ca să-l ascundă.

Inițial, se numise Piața Jianu, iar această denumire era dată spre amintirea celui mai curajos dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu.

Oltean născut în Caracal, Iancu Jianu era simbolul, prin excelență, al luptei împotriva abuzurilor celor bogați, omul cel mai de încredere al lui Tudor Vladimirescu, șef al unei temute cete de haiduci, iubit de țărani, temut de boieri.

Generalissim I. V. Stalin

În perioada interbelică, Piața Jianu a fost redenumită în Piața M. Eminescu.

În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, piața s-a numit chiar: Adolf Hitler, în semn de „iubire” pentru Germania Nazistă, ai cărei aliați eram, pentru ca, după Lovitura de Stat de la 23 august 1944, să revină la vechea sa denumire.

La puțină vreme, însă, regimul comunist instaurat în România a decis c-ar fi bine să-i aducă un omagiu în plus dictatorului rus Iosif Vissarionovici Stalin, astfel că Piața a fost rebotezată în Generalissim I. V. Stalin, (adică „culmea generalului”) cu o statuie instalată chiar la intrarea cea mare în Herăstrău.

Piața Aviatorilor

După ce Stalin moare, Piața redevine, pentru o scurtă perioadă de timp, la denumirea Piața Aviatorilor, pe care și-a păstrat-o până la căderea lui Ceaușescu, atunci când a și fost redenumită în Piața Charles de Gaulle.

În locul lui Stalin stă, din 26 septembrie 2006, o impunătoare statuie a celui mai important om politic francez, Generalul Charles de Gaulle, un monument impozant, de 4,60 metri, sculptat de Mircea Corneliu Spătaru.

Atât de multele redenumiri ale acestei pieți sunt dovada unui București viu, dar, în egală măsură, a modului în care timpul are tupeul să rescrie istoria – 50 de ani, trei ideologii diferite – fascism, comunism, democrație – dovada că „învingătorii scriu istoria”.

Prin urmare, schimbarea denumirii unor străzi nu ține doar de administrație, ci e o declarație de putere fără echivoc.

Bulveradul (Regina) Elisabeta

Din motive lesne de înțeles, Bulevardul Regina Elisabeta s-a numit doar Elisabeta în perioada comunistă. Spre deosebire, bulveradul Știrbei Vodă a rămas așa și în timpul lui Ceaușescu, și după.

Inima comercială a Bucureștiului, strada Lipscani poartă numele negustorilor venit din Leipzig să-și vândă marfa într-o zonă plină de viață, conectată la Europa cu mult înainte de timpurile moderne.

Tot în această zonă regăsim denumiri de străzi ce au legătură cu activitățile câte vreunei bresle: Blănari, Șelari, Gabroveni, Franceză, Băcani, Zarafi, Halelor.

„Perfecționării”

În sectorul 1 regăsim alte deumiri interesante de străzi: Frumoasa, Grațioasa, Modestiei sau Perfecționării, regăsim Balsamului, Vacanței, Demnității sau Inovatorilor, semn că orașul nu doarme, doar se redefinește la infinit.

Calea Moșilor este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului. La început se numea Podul Târgului din Afară, pentru că nu era parte din București, era chiar la graniță.

Calea Moșilor

Ceea ce acum se numește Calea Moșilor, era odată un bâlci tradițional de la Obor – un foarte important nod negustoresc.

Calea Moșilor a fost prima arteră pietruită din București (1825), prima, dn București, cu tramvaie electrice și sistematizată complet în vremea lui Ceaușescu.

I se spune Moșilor de la sărbătoarea Moșilor de Vară (Rusaliile), când, la Obor, avea loc un enorm târg anual. Timp de zeci de secole, acesta a fost drumul principal către periferie – un loc cu hanuri, prăvălii și asiduă viață comercială.

Strada Existenței

Tot Ceaușescu a decis ca porțiunea dintre Obor și Carol I să fie remodelată semnificativ – atunci a fost lărgit bulevardul și au fost construite blocuri de 8 și 10 etaje, care au schimbat complet identitatea vizuală a zonei.

Dar desigur că marile bulevarde au străzi adiacente cu denumiri dintre cele mai ciudate: de la Calității la Afirmării, la Melodiei, Ochișoru, Serii, Speranței, Verii, Toamnei, Iernii, Existenței, Inocenței, Cenușăresei, Poeziei, Fericirii.

Calea Victoriei

Calea Victoriei e atestată documentar în 1692 din perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu. Pe atunci se numea Podul Mogoșoaiei și unea, practic, Drumul Brașovului (care nu făcea parte din oraș) de Ulița Mare spre Sărindar. Artera nou formată era pavată cu lemn și a devenit foarte repde un punct de legătură între localnici și străini.

În 1878, după Războiul de Independență, armata română a intrat triumfătoare în Capitală. Artera capătă denumirea Calea Victoriei, spre aminirea acestui marș.

Făt Frumos, colț cu Lucifer

Dar probabil că cele mai ciudate denumiri de străzi sunt în Sectorul 5.

Aici, Făt Frumos stă împreună cu Lucifer și Ileana Cosânzeana, e vecin cu Eclipsei, Evoluției, Hărniciei, Dărniciei, Culturii, Veseliei, Leopardului, Științei, Simfoniei, Veseliei.

În sectorul 5 are și Cupidon stradă, are și Piticului, Rinocerului, Silfidelor, Simfoniei, Puișor, Odihnei. De asemenea, Floare de Gheață, Fragmentului, Voinței, Zori de Zi.

În sectorul 3 regăsim Prevederii, Părului, Năzuinței, Concursului, Arsura, Idealului, Cultul Patriei, Fetițelor. Mai există Turnătorului, Țărăncuței și Scaune.

Ce au în comun Bunicuței cu Donald Trump – una e asfaltată, alta nu e

Iată, bunăoară, că nu avem de-a face doar cu o arhivă politică, ci și cu o arhivă de viață simplă, cu o poveste aparte, cum sunt de pildă aceste denumiri din Sectorul 4: Zânelor, Mărțișor, Frigului, Gospodinelor, Idilei, Muzelor.

Și sectorul 6 are ciudățeniile lui: Binoclului, Bunicuței, Zâmbetului, Filmului, Entuziasmului, Cântării, Protonilor, Meseriașilor, Basmului, Inspirației.

În curând, dovadă că Bucureștiul e viu și mereu surprinzător, un parc din Sectorul 4 va purta numele lui Donald Trump, după cum a anunțat primarul Băluță.

Irineu Darău a explicat că majorarea prețurilor la combustibili este determinată de factori externi și nu poate fi controlată la nivel național.

„O asemenea criză, cum este cea a combustibilului, are impact pe tot lanțul, de la consumator până la fiecare companie care se aprovizionează cu combustibil. Există un efect rostogolit în inflație și asta se va simți”, a spus oficialul român.

Ministrul a subliniat că românii trebuie să facă diferența între crizele care pot fi gestionate intern și cele generate la nivel global.

„Aceasta este o criză inevitabilă, nu o putem controla. Sunt factori externi, legați de decizii politice ale unor lideri”, a adăugat Darău.

Măsuri doar pe termen scurt

Oficialul a precizat că Guvernul a adoptat deja două tipuri de intervenții, menite să limiteze impactul scumpirilor fără a destabiliza piața: „S-a dat un semnal în piață că nu se pot face profituri exagerate în această perioadă, iar apoi s-a venit cu măsuri concrete: reducerea de 30 de bani la pompă și taxa de solidaritate”.

Ministrul Economiei a insistat că aceste măsuri sunt bazate pe calcule și sunt gândite doar pentru termen scurt.

„În spatele acestor măsuri sunt niște calcule. Pe termen scurt, pentru că mai mult nu avem. Nu putem să știm ce va fi peste două sau trei luni”, a spus Darău.

Evaluări la fiecare câteva săptămâni

Guvernul nu va interveni masiv dintr-o singură etapă, ci va ajusta deciziile în funcție de evoluția pieței. „Ne întâlnim în fiecare săptămână să vedem dacă este necesară și sustenabilă o măsură suplimentară”, a explicat ministrul.

În acest context, Irineu Darău a avertizat că există două riscuri majore: promisiuni fără acoperire și intervenții prea agresive.

„Există riscul să promiți măsuri fără să calculezi impactul bugetar. Iar al doilea risc este să iei o măsură cu bătaie lungă care să dezechilibreze bugetul și lanțurile de aprovizionare”, a spus acesta.

Riscurile unor măsuri prea dure

Ministrul a avertizat și asupra faptului că intervențiile excesive ar putea avea efecte contrare celor dorite.

„Există riscul ca, dacă iei măsuri de o magnitudine mult prea mare, ori să nu suporte bugetul, ori să te trezești cu lipsă de benzină sau de motorină. Nu vrem asta”, a subliniat Darău.

Nu se pot face predicții despre prețuri

Oficialul a criticat declarațiile politice care promit evoluții clare ale prețurilor.

„Nimeni, dacă nu pretinde că are o baghetă magică sau un glob de cristal, nu poate să promită cum vor arăta prețurile peste o lună”, a spus ministrul. „Nu avem glob de cristal să știm cum vor evolua prețurile”, a adăugat acesta.

Darău: Statul nu vrea să profite de criză

Ministrul Economiei susține că Guvernul nu urmărește să obțină venituri suplimentare din scumpiri. „Intenția acestui guvern nu este să câștige bani din această criză, exclus! Încercăm să ne asigurăm că nici privații nu câștigă excesiv din această situație”, a afirmat Darău.

Impact în toată economia

Potrivit ministrului, efectele scumpirii carburanților se vor resimți în toate sectoarele economiei și vor duce la creșterea inflației.

„Absolut toate industriile sunt afectate. Efectele se vor vedea puțin mai târziu, în inflație”, a spus acesta.

Cetățenii francezi Cecile Kohler și Jacques Paris sunt „liberi și în drum spre Franța după trei ani și jumătate de detenție în Iran”, a anunțat marți președintele Emmanuel Macron într-o postare pe X, adăugând că Omanul a mediat eliberarea lor, conform Reuters.

Cei doi au fost arestați în 2022, sub acuzații de spionaj, pe care Franța le-a catalogat drept nefondate. Ei au fost eliberați în noiembrie din celebra închisoare Evin și au rămas de atunci la ambasada Franței.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus că a vorbit cu cei doi: „Mi-au împărtășit emoția și bucuria de a se întoarce curând în țara lor și la cei dragi”

Ministerul francez de Externe a precizat că Barrot a avut în weekend discuții cu omologul său iranian, Abbas Araqchi.

Parlamentarii francezi au întâmpinat anunțul eliberării cu ovații în Adunarea Națională.

Agenția oficială iraniană IRNA a confirmat eliberarea celor doi cetățeni francezi și a transmis că aceasta a venit în urma unei înțelegeri între Teheran și Paris, potrivit căreia Franța urma să o elibereze la rândul său pe Mahdieh Esfandiari, o studentă iraniană care locuiește în orașul francez Lyon.

Esfandiari a fost arestată anul trecut din cauza unor postări anti-Israel pe rețelele sociale. Ca parte a înțelegerii, Franța ar urma să își retragă și plângerea împotriva Iranului de la Curtea Internațională de Justiție, a relatat IRNA.

Eliberarea celor doi francezi a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu ajunge  la un acord cu Statele Unite pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

„Mulțumim pentru tot ceea ce faceți”

„De Ziua Mondială a Sănătății, transmit un gând de recunoștință pentru tot sistemul sanitar – medici, asistenți, tehnicieni, administratori, oameni care au un rol crucial în societatea noastră. Mulțumim pentru tot ceea ce faceți, pentru nopțile nedormite, pentru anii de studii”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare. 

Pentru a marca această zi, președintele  a vizitat la Timișoara Centrul de mari arși al Spitalului Clinic Județean de Urgență, subliniind că proiectul reprezintă o formă de progres. 

România s-a dezvoltat cu fonduri europene

„E important să spunem că se întâmplă și lucruri bune în România – ca de exemplu, construcția în trei ani a acestei unități medicale pentru a răspunde unei necesități stringente. Acest proiect a fost posibil și datorită fondurilor europene, așa cum o parte semnificativă din dezvoltarea pe care România a avut-o în ultimii 20 de ani s-a realizat cu fondurile UE”, spune Dan. 

„E esențial ca fiecare dintre noi să demaște impostura din zona sa de activitate”

De asemenea, președintele a asupra războiului informațional dus de Rusia în domeniul medical. Șeful statului a făcut apel la implicarea cetățnilor în combaterea dezinformării și a promovării opiniilor bazate pe expertiză.

„O altă temă la care am ținut să mă refer este cea a războiului informațional dus de Rusia împotriva României și al țărilor europene, în domeniul medical. Trebuie ca fiecare dintre noi să intervenim activ, astfel încât opinia și credibilitatea profesioniștilor să conteze în această dezbatere. Pentru că una e un om care a făcut 10 ani de școală în medicină, și după aceea s-a perfecționat continuu, și alta e unul care vinde o reclamă pe internet pentru un leac minune și care provoacă tragedii pentru că oamenii nu s-au informat suficient”, spune președintele Dan. 

„E esențial ca fiecare dintre noi să demaște impostura din zona sa de activitate”, se mai arată în mesajul președintelui. 

Sorana Cârstea, care a împlinit marți 36 de ani, s-a calificat în turul doi după ce a trecut de austriaca Sinja Kraus.

Românca s-a impus în două seturi într-un meci aproape o oră și jumătate.

Scorul a fost 6-3,6-3.

În turul următor, Cîrstea o va întâlni pe Dalma Galfi din Ungaria.

Jaqueline Cristian a pierdut în turul 1, marți, în fața Tamarei Korpatsch, scor 6-4, 1-6, 4-6.

• Competiția educațională inițiată de Apa Nova București, companie a Grupului Veolia, se extinde pentru prima dată la nivel național și devine, din acest an, un proiect derulat sub umbrela Veolia România
• Olimpiada se adresează elevilor din clasele II–VII din întreaga țară, înscrierile desfășurându-se în perioada 6 aprilie – 20 mai 2026
• „Natura dintre Ape” aduce biodiversitatea mai aproape de copii și îi invită să descopere lumea ecosistemelor

Într-un context în care educația pentru protejarea mediului devine tot mai importantă pentru generațiile tinere, inițiativele care apropie copiii de natură și biodiversitate contribuie la formarea unei relații responsabile cu mediul și cu resursele naturale.

Astfel, Veolia România lansează ediția 2026 a Olimpiadei „Natura dintre Ape”, care devine, începând din acest an, o competiție națională de biodiversitate dedicată elevilor din clasele II–VII din întreaga țară. Competiția se va desfășura online, pe 23 mai pentru elevii din ciclul primar și pe 24 mai pentru elevii din ciclul gimnazial, iar câștigătorii vor fi premiați în cadrul unei festivități organizate pe 13 iunie 2026.

Inițiată în 2023 de Apa Nova București, o companie Veolia, olimpiada a fost lansată ca un proiect educațional care îi invită pe elevi să descopere biodiversitatea și rolul ecosistemelor acvatice într-un mod interactiv și prietenos. În primele trei ediții organizate la nivel local, în București și Ilfov, competiția s-a bucurat de un interes tot mai mare din partea elevilor, numărul participanților crescând constant de la o ediție la alta, cu aproximativ 40%, ajungând la aproape 3.000 de elevi înscriși.

„Educația este una dintre cele mai importante investiții în viitor. Prin Olimpiada «Natura dintre Ape» ne-am dorit să oferim copiilor o experiență care să transforme curiozitatea pentru natură într-o motivație reală pentru a o înțelege și proteja. Extinderea competiției la nivel național este un pas firesc și ne bucurăm că tot mai mulți elevi din România vor avea ocazia să descopere biodiversitatea și rolul esențial al naturii în viața comunităților”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.

Ediția din acest an marchează o nouă etapă în dezvoltarea proiectului și oferă elevilor din întreaga țară oportunitatea de a participa la o olimpiadă de biodiversitate care îmbină învățarea cu spiritul de competiție și cu dorința de a descoperi lumea naturală. Competiția este organizată cu sprijinul EducațiePrivată.ro, platformă dedicată promovării inițiativelor și ideilor inovatoare din educație.

„Copiii sunt în mod natural curioși în legătură cu lumea din jurul lor, iar competiții precum «Natura dintre Ape» transformă această curiozitate într-o experiență de învățare autentică. Prin întrebări și provocări inspirate din natură, elevii descoperă biodiversitatea și înțeleg mai bine rolul pe care fiecare dintre noi îl are în protejarea mediului. Ne bucurăm că această inițiativă ajunge acum la elevii din întreaga țară și poate inspira tot mai mulți copii să privească natura cu mai multă atenție și responsabilitate”, a declarat Oana Dimofte, fondator Educație Privată.

În cadrul competiției, elevii vor răspunde unor teste realizate de specialiști în biologie și ecologie, concepute pentru a stimula curiozitatea și gândirea critică în jurul temelor legate de biodiversitate, ecosisteme și protejarea mediului. Evaluarea este realizată de cadre didactice independente, pentru a asigura transparența și obiectivitatea procesului de jurizare.

Performanța elevilor va fi recompensată cu premii în valoare totală de peste 20.000 de euro, acordate pentru fiecare nivel de clasă, împărțite în trei categorii – locul I, II și III – constând în vouchere valorice, precum și în kituri de explorator, menite să stimuleze descoperirea naturii și explorarea biodiversității. În completarea acestor premii, vor fi acordate și câte 5 mențiuni pentru fiecare clasă. Profesorii care îi susțin pe elevi în participarea la competiție vor fi, la rândul lor, recompensați pentru implicare, inclusiv prin premii dedicate cadrelor didactice ai căror elevi obțin locul I, dar și printr-un premiu special acordat profesorului cu cel mai mare număr de elevi înscriși în competiție.

Detaliile privind înscrierea și regulamentul competiției sunt disponibile pe site-ul oficial www.naturadintreape.ro.

DESPRE VEOLIA

Grupul Veolia este lider global în transformarea ecologică. Cu 215.000 de angajați pe cinci continente, Grupul dezvoltă și implementează soluții concrete care contribuie la protejarea sănătății publice, reducerea poluării și creșterea competitivității economice a industriilor și a comunităților. Prin expertiza sa în gestionarea apei și în tehnologiile pentru apă, gestionarea deșeurilor – inclusiv a deșeurilor periculoase – și energia locală, precum și prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, Veolia contribuie la reducerea emisiilor de carbon, combaterea poluării și regenerarea resurselor. În 2025, Grupul Veolia a furnizat apă potabilă pentru 110 milioane de persoane și servicii de canalizare pentru 97 de milioane de persoane, a produs 45 de milioane de megawați-oră de energie și a tratat 64 de milioane de tone de deșeuri. Veolia Environnement (Paris Euronext: VIE, Fortune 500, SBF 120) a înregistrat venituri consolidate de 44,4 miliarde de euro în 2025. www.veolia.com

În România, Veolia oferă soluții de management al apei și energiei. Cu 3.600 de angajați, compania acționează strategic la nivel local pentru a implementa servicii esențiale la cele mai înalte standarde de calitate și pentru a susține dezvoltarea orașelor inteligente, deservind peste 2,1 milioane de consumatori. În cei peste 25 de ani de activitate, Veolia România a avut un impact economic direct de peste 2,31 miliarde de euro.

DESPRE EducațiePrivată.ro 

EducatiePrivata.ro este prima platformă online dedicată educației. Vei găsi așadar aici toate informațiile relevante despre educația particulară, dar și publică, într-un conținut editorial valoros, asigurat de profesioniști.  Această platformă este un vector de idei progresiste, iar valorile noastre sunt dialogul, modernitatea, dinamismul, flexibilitatea, echilibrul. Credem că schimbarea atitudinilor este singura care aduce transformarea mentalităților, astfel că platforma noastră este, de asemenea, un vehicul de bune practici, esențiale atunci când vine vorba despre transformarea profundă a școlilor din România.

Iranul a suspendat contactele diplomatice directe cu Statele Unite în urma amenințării lui Donald Trump de a „distruge civilizația iraniană”, relatează The Wall Street Journal , citând surse. Potrivit ziarului, negocierile prin intermediari continuă.

Surse din WSJ au declarat că refuzul de a se angaja direct a complicat eforturile de a ajunge la un acord înainte de termenul limită impus de Donald Trump, ora 3:00 dimineața, ora României, pe 8 aprilie.

Sursa ziarului a declarat că Iranul intenționează să transmită un semnal de „dezaprobare și sfidare prin întreruperea comunicațiilor”.

Și NYTimes anunță că „Iranul a încetat negocierile cu Statele Unite, informând Pakistanul că nu se va mai angaja în discuțiile de încetare a focului, potrivit a trei înalți oficiali iranieni”.

Oamenii formează lanțuri umane de-a lungul podurilor și în jurul centralelor electrice și nucleare din Iran, ca răspuns la amenințările președintelui Trump de a distruge infrastructura, au arătat videoclipuri și fotografii postate de presa de stat și alte mijloace de informare locale.

Mulți dintre manifestanți au fluturat steagul Republicii Islamice Iran sau au ținut în mână imagini cu ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis în salvele de deschidere ale războiului dintre SUA și Israel.

În orașul Kermanshah, din vestul țării, fotografiile agenției de știri semioficiale Mehr au arătat protestatari în fața unei centrale electrice care purtau un banner pe care scria: „Atacurile asupra infrastructurii electrice sunt considerate crime de război”.

În nord, protestatarii din fața centralei electrice Semnan au scandat «Moarte Americii! Moarte Israelului», potrivit unui videoclip postat de ziarul reformist Shargh.

Guvernul iranian a organizat mitinguri de susținere pe tot parcursul războiului. Nu este clar dacă demonstrațiile de astăzi au fost spontane sau planificate.

În paralel, Casa Albă neagă posibilitatea utilizării armelor nucleare în Iran.

Donald Trump: „Termenul limită poate fi schimbat dacă negocierile progresează”

„Avansăm conform planurilor stabilite în legătură cu Iranul după expirarea termenului limită. Termenul limită poate fi schimbat dacă negocierile progresează, dar momentan rămâne la aceeași oră. Ora 20:00 se apropie. Dacă ajungem la acest punct, va fi un atac pe care nu l-au mai văzut niciodată”, a relatat Fox News, citându-l pe Donald Trump.

EcoVadis este unul dintre cei mai de încredere furnizori de evaluări privind sustenabilitatea în mediul de afaceri la nivel mondial, analizând cât de eficient integrează companiile sustenabilitatea în operațiunile și sistemele lor de management. În contextul unor criterii din ce în ce mai exigente, obținerea din nou a calificativului Gold reflectă progresul constant al Trust în transformarea sustenabilității într-un principiu de bază al întregii afaceri, de la designul produselor și aprovizionare, până la operațiuni și guvernanță.

Anul acesta, Trust a fost apreciată pentru performanțele solide în patru domenii-cheie: mediu, muncă și drepturile omului, etică și achiziții sustenabile. Compania continuă să demonstreze progrese clare și responsabilitate în aceste arii, inclusiv prin susținerea unor inițiative globale precum Science Based Targets initiative (SBTi), UN Global Compact (UNGC) și Business Social Compliance Initiative (BSCI).

Citeşte comunicatul integral AICI