Ciprian Ciucu a spus că indemnizația sa lunară de Primar General este, mai degrabă, un fel de „glumă proastă”, raportat la responsabilități.

Potrivit acestuia, încasează un salariu de 19.000 de lei ca primar al Capitalei. Ciucu a comparat salariul de acum cu perioada în care lucra în consultanță.

De la 500 de euro pe zi, la 3.800 de euro pe lună

„Câștigam foarte bine din consultanță înainte, 400-500 de euro pe zi. Acum am salariu 19.000 de lei la Primărie. Îmi ajung banii pentru că nu am cheltuieli mari. Am doar un apartament cu 3 camere. Pentru responsabilitatea pe care o are un primar, acest salariu este o glumă proastă. Pentru mine ca persoană este suficient, dar raportat la responsabilități și la volumul de muncă, nu este bine plătit,” a spus Ciucu în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”.

Edilul a exclus varianta unei candidaturi la Președinție, pe modelul lui Nicușor Dan.

„Nu vreau să candidez la președinție. Eu nu mă văd stând 5 ani cu SPP-ul după mine. Eu am dreptul la SPP, pentru că sunt singurul primar demnitar. Nu e genul de viață pe care mi-l doresc, nu vreau să fac politică până la adânci bătrâneți”, a mai spus edilul.

Când va fi reabilitat Herăstrăul?

În emisiune, Ciucu a subliniat că are ca prioritate reabilitarea Parcului Herăstrău, unde a constatat un șir de nereguli în administrare.

Întrebat de Ionuț Cristache când vor putea să se bucure de parcuri și mai ales de Herăstrău locuitorii Bucureștiului, Ciucu a precizat că el nu va aproba recepția lucrărilor făcute de echipa PMB în Herăstrău.

„Parcurile arată mult mai bine deja unele dintre ele. Într-un an și jumătate cred că Herăstrăul o să arate civilizat”, a declarat Ciprian Ciucu în studioul Gândul.

Primarul a mai spus că a reușit să deblocheze un program esențial pentru condiția parcului, pericolul de surpare a malurilor.

„M-am ocupat și de asta. Se deblocase de un an și ceva proiectul prin care urmau să fie puse în siguranță malurile. Am semnat autorizația de construire pentru a pune malurile în siguranță. După care va urma proiectul de amenajare. Dar e prematur să vorbim acum de amenajare până când nu punem malurile în siguranță”, a mai spus Ciucu.

„Avem două locuri de joacă pe care am refuzat să le facem până în aprilie. Erau suprabugetate de ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București). Erau la niște costuri fabuloase, de 6-7 ori decât făceam parcuri mult mai faine în Drumul Taberei, Crângași, Militari. Aștept să expire contractul-cadru și le facem la un preț corect”, explică primarul.

Aproximativ 120 de persoane se aflau la bord când ambarcațiunea a plecat duminică din orașul Tajoura din nord-vestul Libiei. Nava s-a răsturnat ulterior după ce a luat apă în timpul unor condiții meteorologice dificile, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), citată de Associated Press.

O navă comercială și un remorcher au reușit să salveze 32 de persoane, iar garda de coastă italiană le-a transferat pe insula Lampedusa, din sudul Italiei. De asemenea, două cadavre au fost recuperate, au declarat autoritățile.

Punct de tranzit după moartea lui Gaddafi

Libia a fost un punct principal de tranzit pentru migranții care fugeau de război și sărăcie din Africa și Orientul Mijlociu. Țara a intrat în haos după ce o revoltă din 2011 a răsturnat și ucis dictatorul Moammar Gaddafi.

Incidentul de duminică are loc la aproximativ o săptămână după ce garda de coastă italiană a găsit 19 cadavre și a salvat 58 de persoane atunci când a interceptat o barcă plină cu migranți la aproximativ 80 de mile marine de Lampedusa. Salvarea a avut loc cu garda de coastă italiană care operează în zona de căutare și salvare libiană în condiții meteorologice dificile.

Mica insulă Lampedusa este principalul punct de intrare în Europa pentru migranții care traversează Marea Mediterană din Africa de Nord, mii de persoane murind în timpul călătoriei periculoase. Majoritatea deceselor au fost atribuite ambarcațiunilor mici care pornesc de pe coastele Tunisiei și Libiei.

2026, record de morți între migranții care traversează Mediterana

OIM a declarat marți că începutul anului 2026 a adus cei mai mulți morți între migranții care traversează Marea Mediterană din 2014, cu cel puțin 990 de decese înregistrate până acum în acest an. Între timp, numai în Mediterana Centrală, 765 de persoane au murit în 2026, reprezentând o creștere de aproximativ 150% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Directorul general al OIM, Amy Pope, a declarat pentru Associated Press la începutul acestei luni că agenția observă un număr tot mai mare de migranți din Bangladesh, Pakistan, Afganistan și Sudan pe ambarcațiuni în Mediterana.

„Problema oamenilor care traversează Mediterana depinde într-adevăr de ce se întâmplă în lume și de factorii existenți în acest moment: războiul, instabilitatea, lipsa accesului la hrană, violența sexuală – toate aceste lucruri îi vor determina pe oameni să se mute”, a spus ea.

Etapa votului public marchează o fază esențială a competiției și precede momentul mult așteptat, anunțarea oficială a câștigătorilor. Aceștia vor fi desemnați în cadrul Galei Destinația Anului 2026, care va avea loc pe 14 mai, la Cazinoul din Constanța.

Susține Conacul Mocioni în competiția Destinația Anului și arată că valorile Timișului merită să fie recunoscute în întreaga țară. Acesta poate fi găsit la secțiunea Sanctuare ale Istoriei, accesând link-ul următor: https://www.destinatiaanului.ro/competitia/voteaza

Conacul Mocioni spune o poveste despre eleganța Banatului de altădată. Ridicat în secolul al XIX-lea de familia aristocrată Mocioni, conacul impresionează prin arhitectura sa nobilă, sălile ample cu tavane înalte și detaliile rafinate care respiră istorie.

Citeşte comunicatul integral AICI

Potrivit ISU București – Ilfov, primele echipaje de intervenție ajunse la fața locului au constatat că incendiul se manifesta cu flacără deschisă la materiale lemnoase depozitate în exteriorul unei clădiri, afectând şi fațada acesteia.

Fumul s-a propagat în interiorul clădirii şi a altui imobil din vecinătate.

Ca urmare a incendiului de pe Bulevardul Iancu de Hunedoara, o singură persoană s-a autoevacuat, fără a necesita îngrijiri medicale.

În momentul de față incendiul este lichidat.

Luna martie 2026 indică o evoluție moderată a pieței chiriilor din România: chiria medie la nivel național a crescut cu 3,7% comparativ cu martie 2025. Potrivit prețurilor medii solicitate în anunțurile publicate pe Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România, diferențele dintre orașe rămân semnificative, chiar și într-un context de ajustări lunare temperate.

În Capitală, diferențele dintre sectoare sunt vizibile atât la nivelul fiecărui tip de locuință, cât și din perspectiva prețului mediu de închiriere per sector.

„În martie 2026, interesul pentru închirieri a continuat să crească, atât din perspectiva contactărilor, care au fost cu 4% mai numeroase față de luna anterioară, cât și a vizualizărilor, care au crescut cu 4% față de februarie și cu 3% comparativ cu anul trecut. Acest interes se manifestă într-o piață a chiriilor puternic diferențiată ca nivel de preț: București și Cluj‑Napoca rămân cele mai scumpe piețe, în timp ce orașe precum Arad sau Oradea se mențin în zona chiriilor mai ieftine. Datele arată o piață activă, în care interesul se menține ridicat, chiar dacă nivelurile de preț variază semnificativ de la un oraș la altul”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).

Citeşte comunicatul integral AICI

„Dacă nu luăm aceste măsuri imediate, să știți că ducem cu bună știință industria alimentară și agricultura în faliment”, a declarat Barbu marți, într-o intervenție la Digi24. Acesta susține că scăderea consumului și reducerea producției afectează deja sectorul.

Proiectul pentru motorina subvenționată, blocat

În coaliția de guvernare persistă tensiunile pe tema motorinei subvenționate pentru fermieri, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuză „lipsa de colaborare în Guvern” și spune că „proiectul privind motorina mai ieftină este blocat”. În acest context, ministrul Agriculturii a atras atenția că întârzierea măsurilor de sprijin are deja efecte vizibile: costurile ridicate apasă asupra producției agricole și a industriei alimentare, iar riscurile pentru economie cresc.

Acesta a precizat că estimările făcute anterior încep să se confirme: „În decembrie spuneam că consumul va scădea până la 30%. În momentul de față suntem la 25%”.

Barbu: Jumătate dintre angajați ar putea fi concediați

Florin Barbu a detaliat impactul direct asupra industriei alimentare, unde producția este deja afectată semnificativ. „Industria alimentară, în momentul de față, are o producție cu 30% mai mică”, a spus oficialul.

De asemenea, funcționarea redusă a unităților de procesare ar putea duce la concedieri masive: „Dacă nu funcționează 24 din 24, procesatorii nu o să mai țină cei 240.000 de angajați și, dacă vor reduce perioada de procesare la 12 ore, sigur jumătate din angajații din industria alimentară vor fi concediați”, susține ministrul.

Industria alimentară, în pericol

Barbu a subliniat că, în prezent, România nu se confruntă cu o lipsă de alimente, însă pericolul va deveni real dacă industria intră în colaps.

„Penurie de alimente nu poate fi în momentul de față în România. Penurie de alimente va fi atunci când noi vom duce industria alimentară în faliment”, a afirmat ministrul.

Oficialul a insistat că intervenția trebuie să fie rapidă: „De aceea, aceste mecanisme trebuie luate urgent”.

Pierderi de sute de milioane

Ministrul Agriculturii avertizează că România riscă să piardă aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri europene dacă măsurile de sprijin nu sunt adoptate la timp, pe lângă impactul deja resimțit în economie și la buget.

În același timp, costurile rămân ridicate pentru fermieri. Deși motorina s-a ieftinit ușor – cu aproximativ 36 de bani pe litru – scăderea este mult sub creșterile anterioare, de peste 2 lei, astfel că se menține presiunea asupra agriculturii și transportului.

Primarul General a criticat campania de atacuri pe care social-democrații au îndreptat-o spre Ilie Bolojan.

Referitor la faptul că PSD organizează un referendum intern pentru a decide dacă rămân sau pleacă de la guvernare, Ciprian Ciucu a fost întrebat cum se văd aceste demersuri social-democrate din perspectiva liberală.

„Sunt debusolați, nu-și găsesc ritmul. S-au apucat să-l atace pe Ilie Bolojan complet aiurea. Într-o perioadă în care țara are nevoie de stabilitate, ei vin și o zgâlțâie și mai tare. Nu înțeleg care sunt motivele, ei și-au inventat motivele. Nu au răbdare să le vină rotativa, altfel nu înțeleg ce mize au și de ce fac asta”, a spus Ciucu.

Ciprian Ciucu vede demersul social-democraților drept o eroare strategică într-un moment în care România are nevoie de liniște administrativă.

„Toată lumea este preocupată de cu totul altceva, numai PSD se apucă să facă turnee prin țară. PSD este foarte decuplat de la realitate. Pe ei nu-i interesează, ei au probleme cu Bolojan”, critică primarul general.

PNL „are din nou suflet”

De cealaltă parte, tot în ediția de marți a emisiunii Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache, vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a dat detalii neștiute și din culisele PNL, care face în prezent obiectul unei scindări între două grupări.

În opinia primarului Capitalei, criza este una artificială și este cauzată în special de social-democrați. Liberalul apreciază că s-a dus vremea tandemului Ciucă – Ciolacu, când PSD avea multă influență.

„Nu ne spune PSD-ul cine să fie prim-ministru. Noi avem un protocol de guvernare. Nu noi am creat această criză și nu vine ce își permite PSD–ul să spună, pe cine trebuie să se desemneze prim-ministru sau prim-ministru partidul ala liberal. Avem și noi demnitatea noastră. Nu mai suntem pe vremea lui Nicu (Ciucă) și Marcel (Ciulacu), în care Marcel îl lua pe Nicu deoparte și intra cu ideile PNL și ieșea cu ideile PSD”, a declarat Ciucu.

Întrebat de moderatorul Ionuț Cristache dacă PNL Ionuț Cristache și-a recăpătat demnitatea, Ciucu a răspuns: „Absolut. Și sufletul. Partidul are iarăși un suflet”.

Întrebat, în continuare, ce face PNL „cu sufletul”, când e atacat chiar din interior, de cei care nu mai vor cu Bolojan, vicepreședintele PNL a declarat: „Suntem un partid democratic, un partid care are suflet. Oamenii se poziționează într-o formă sau alta. Important e ce decid la vot, în Biroul Politic Național și deciziile politice pe care le luăm. Sunt minoritari în acest moment”.

Transformarea institutului într-un „Institut pentru Studiul Păcii” este „o încercare străvezie de a salva o instituție lipsită de relevanță printr-un artificiu de imagine”, au transmis marți reprezentanții USR, după ce comisiile de cultură și administrație publică din Senat au dat raport de admitere inițiativei legislative care prevede redenumirea instituției.

USR: un institut creat pentru un fost președinte

Senatorul USR Remus Negoi, membru al Comisiei pentru cultură a Senatului, a declarat că institutul, al cărui consiliu științific este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, „nu a produs nimic cu valoare științifică nici în domeniul studiului Levantului și nici în domeniul diplomației culturale”.

„Un președinte de stat nu are nevoie de validare sau revalidare prin crearea unor instituții special pentru el, finanțate de la bugetul statului”, a adaugat senatorul USR.

Acesta a dat drept exemple SUA, unde nu există institute dedicate foștilor președinți Bill Clinton sau Barack Obama, și Polonia, unde fostul președinte Lech Wałęsa coordonează într-adevăr un institut care îi poartă numele, dar care nu este finanțat din fonduri publice.

USR: se măresc salariile angajaților

USR a atras atenția că, odată cu noile modificări, salariile angajaților ar urma să fie majorate: „Mai grav, cu această ocazie (prin această inițiativă legislativă, n.r.) se măresc salariile angajaților la nivelul prevăzut de lege pentru personalul contractual din administrația centrală de specialitate”.

Consiliul Economic și Social (CES) a emis deja un aviz nefavorabil asupra proiectului, arătând că modificarea ar putea genera probleme juridice și ar putea duce la echivalarea salariilor personalului institutului cu cele din administrația publică centrală. Avizul CES este însă consultativ, iar proiectul a mers mai departe în procedura parlamentară.

„Noul regim de salarizare ar crea un tratament preferențial, necorelat cu restul sistemului public, ce poate produce inechități și nemulțumiri” și ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului public, a transmis CES.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit inițiativei legislative depuse de deputații Adrian Solomon (PSD) și Daniel Gheorghe (PNL), Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, înființat în 2017, al cărui Consiliu Științific este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, ar urma să fie redenumit „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”.

Inițiatorii susțin că schimbarea reflectă mai bine misiunea instituției și programele de diplomație culturală, inclusiv inițiativa „Levant pentru Pace Globală”, prezentată în foruri internaționale precum ONU și UNESCO. De asemenea, proiectul prevede că instituția își păstrează statutul de instituție publică autonomă, de interes național, fără modificarea structurii organizatorice sau a schemei de personal.

Și alte tentative de creștere a salariilor

Tema salarizării angajaților institutului a mai fost discutată în trecut. În 2019, Curtea de Conturi a semnalat neclarități privind cadrul legal de salarizare al angajaților institutului. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a încercat să rezolve problema printr-o ordonanță de urgență, însă actul a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, după ce a fost contestat de președintele Klaus Iohannis.

În 2023, o nouă inițiativă legislativă, depusă de senatorul PNL Viorel Badea, propunea includerea instituției în grila de salarizare aplicată administrației publice centrale, măsură care ar fi permis majorări salariale și acordarea unor sporuri similare celor din alte instituții publice, inclusiv sporuri pentru condiții vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. Proiectul nu a fost însă adoptat.

USR a amintit că a depus deja o inițiativă legislativă pentru desființarea mai multor instituții de „pseudo cercetare”, inclusiv Institutul Levantului, și susține că menținerea acestuia reprezintă „o amânare costisitoare a unei decizii inevitabile”.

Conform estimărilor experților citate de Financial Times , SUA au cheltuit aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul.

Elaine McCusker, cercetător senior la American Enterprise Institute (AEI), a declarat publicației că, începând cu 28 februarie, costul campaniei militare împotriva Iranului s-a situat între 22,3 și 31 de miliarde de dolari.

Cifrele oficiale indică, de asemenea, că 13 militari americani au fost uciși și peste 300 au fost răniți.

În ceea ce privește costurile materialelor, experții notează că cifrele totale includ între 2 și 3,6 miliarde de dolari pentru înlocuirea și repararea echipamentelor și a hardware-ului militar.

Printre cele mai costisitoare proiecte s-au numărat repararea portavionului Gerald Ford după un incendiu și repararea sistemului de avertizare timpurie împotriva rachetelor din Qatar, avariat de dronele iraniene.

Cheltuielile au inclus, de asemenea, înlocuirea aeronavei de avertizare timpurie Boeing E-3 Sentry (aproximativ 700 de milioane de dolari), care a fost grav avariată într-un atac asupra unei baze a Forțelor Aeriene SUA din Arabia Saudită, precum și repararea a două radare terestre în Iordania și Qatar (485 de milioane de dolari).

Avionul de vânătoare-bombardier F-15 Eagle, doborât deasupra teritoriului iranian pe 3 aprilie, era evaluat la aproximativ 100 de milioane de dolari. Pilotul american a fost salvat ulterior în timpul unei operațiuni terestre a Forțelor Delta ale Armatei SUA și al forțelor SEAL ale Marinei SUA.

Iranul a raportat distrugerea a peste 10 drone de recunoaștere și atac MQ-9 Reaper, fiecare în valoare de aproximativ 16 milioane de dolari.

Poliția nu a confirmat numele fostului militar în vârstă de 47 de ani, arestat marți. Dar a fost relatat pe scară largă în presă că este vorba de Roberts-Smith, un fost caporal al Regimentului Special al Serviciilor Aeriene, decorat atât cu Crucea Victoria, cât și cu Medalia de Curaj pentru serviciile sale în Afganistan, scrie Associated Press.

Poliția l-a acuzat marți de cinci capete de acuzare pentru crimă de război. El va rămâne în arest peste noapte și va apărea pentru prima dată în instanță miercuri, se arată într-un comunicat al poliției, citat de Associated Press. Este posibil ca miercuri să solicite eliberarea pe cauțiune.

Roberts-Smith este doar al doilea veteran australian al campaniei din Afganistan acuzat de crimă de război.

Alt miltiar acuzat de crime de război

Fostul militar SAS, Oliver Schulz, în vârstă de 44 de ani, a pledat nevinovat la acuzația de crimă de război. El este acuzat că l-a împușcat pe afganul Dad Mohammad de trei ori în cap, într-un câmp de grâu din provincia Uruzgan, în mai 2012.

Crima de război poate fi condamnată la închisoare pe viață. Este o infracțiune federală în Australia, definită ca uciderea intenționată, în contextul unui conflict armat, a unei persoane care nu participă activ la ostilități, cum ar fi civili, prizonieri de război sau soldați răniți.

Poliția l-a arestat pe Roberts-Smith pe aeroportul din Sydney, marți, după ce a sosit cu un zbor din Brisbane, a declarat comisarul poliției federale australiene, Krissy Barrett.

„Se va pretinde că victimele nu luau parte la ostilități în momentul presupusei lor crime în Afganistan. Se va pretinde că victimele erau reținute, neînarmate și se aflau sub controlul membrilor ADF când au fost ucise”, a declarat Barrett reporterilor, referindu-se la Forțele de Apărare Australiene.

„Se va pretinde că victimele au fost împușcate de acuzat sau de membri subordonați ai ADF în prezența și acționând la ordinele acuzatului”, a adăugat Barrett.

Acuzat că a ucis necombatanți

O instanță civilă a considerat deja credibile acuzații similare împotriva lui Roberts-Smith într-un proces de defăimare pe care l-a intentat după ce mai multe ziare au publicat articole în 2018 în care îl acuzau de o serie de crime de război. În 2023, un judecător federal a respins afirmațiile lui Roberts-Smith și a decis că acesta a ucis probabil patru necombatanți în mod ilegal în 2009 și 2012.

Însă, deși instanța civilă a constatat că acuzațiile de crime de război au fost în mare parte dovedite pe baza unui echilibru al probabilităților, noile acuzații ar trebui dovedite într-o instanță penală la un standard mai înalt, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În septembrie, Înalta Curte a Australiei a declarat că nu va audia un apel, punând capăt șanselor sale de a anula hotărârea.

Nick McKenzie, un reporter dat în judecată fără succes pentru defăimare de Roberts-Smith, care investighează acuzațiile împotriva soldatului din 2017, se aștepta ca colegii SAS să depună mărturie în procesul penal, așa cum au făcut-o și în timpul procesului civil.

„Investigați un comportament presupus al unor membri ai celei mai secrete forțe de luptă de elită pe care o are Australia. Sarcina jurnalistică este dificilă. Ceea ce a fost cu adevărat dificil, însă, este mărturia acelor martori curajoși SAS”, a declarat McKenzie pentru Australian Broadcasting Corp.

„Ca ei să iasă în față și să spună: «Ei bine, ne-am servit țara cu curaj, așa cum a făcut Ben Roberts-Smith, alături de el în Afganistan, dar am văzut lucruri cu propriii noștri ochi care ne simt inconfortabil.» Acești soldați curajoși, unii dintre ei, au cedat după ce au depus mărturie, atât de greu le-a fost să se ridice și să vorbească”, a adăugat McKenzie.

Acuzațiile vin în urma unui raport militar publicat în 2020, care a găsit dovezi că trupele de elită australiene SAS și ale regimentelor de comando au ucis ilegal 39 de prizonieri afgani, fermieri și alți necombatanți.

Acuzațiile vizează puțini soldați

Barrett a declarat că puțini soldați au fost implicați în noile acuzații.

„Conduita presupusă legată de aceste acuzații se limitează la o secțiune foarte mică a ADF-ului nostru de încredere și respectat, care ajută la menținerea siguranței acestei țări”, a spus Barrett.

„Majoritatea covârșitoare a ADF-ului nostru face țara noastră mândră. Acuzațiile de astăzi nu reflectă majoritatea membrilor care servesc sub steagul nostru australian cu onoare, distincție și cu valorile unei națiuni democratice”, a adăugat ea.

Biroul Investigatorului Special a fost înființat pentru a lucra cu poliția la acuzațiile de crime de război. Directorul de investigații al biroului, Ross Barnett, a declarat că acuzațiile de 53 de crime de război au fost investigate și 39 dintre aceste investigații s-au încheiat fără acuzații. Aproximativ 40.000 de militari australieni au servit în Afganistan între 2001 și 2021, dintre care 41 au fost uciși.