Parlamentul European a decis să renunțe la Premiul Cetățeanului European, ca parte a măsurilor de economisire a banilor.

Premiul, creat în 2008, recompensa proiecte ale cetățenilor care sprijină cooperarea europeană și valorile Uniunii Europene. În fiecare an, 50 de proiecte primeau distincția.

După o pauză în 2024 din cauza alegerilor europene, premiul a fost suspendat luni seară, la o reuniune a biroului condus de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și cei 14 vicepreședinți.

„În ciuda investițiilor semnificative de-a lungul anilor și a multiplelor modificări ale regulamentului său, Premiul s-a dovedit a fi un proces complex, care necesită multe resurse, și care a produs rezultate minime de informare, inclusiv un impact media măsurabil neglijabil”, se arată într-o notă internă semnată de secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiochetti, revizuită de POLITICO.

„Experiența a arătat că proiectele distinse cu Premiul nu au reușit să atragă suficientă atenție la nivel local și regional, ceea ce, la rândul său, împiedică Premiul să contribuie semnificativ la vizibilitatea Parlamentului la scară largă”, mai notează documentul.

Suspendarea premiului va ajuta la economisirea a aproximativ 200.000 de euro pe an, majoritatea din bugetul de comunicare.

Acești bani vor fi redirecționați către activități mai folositoare din punct de vedere al costurilor, fără a fi specificat exact care activități vor beneficia.

Alessandro Chiochetti a spus că este îngrijorat că premiul „ocazional” poate afecta reputația Parlamentului „din cauza percepțiilor de influență politică în unele nominalizări, a problemelor etice sau a acuzațiilor de abateri care implică unii câștigători ai premiilor”.

Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare și reduceri, care ar avea ca scop să reducă bugetul de comunicare de 127 de milioane de euro.

Mai multe focuri de armă au fost auzite miercuri după amiaza în Paris, potrivit Le Figaro. Incidentul a fost provocat de un bărbat înarmat cu un cuțit. El a atacat și amenințat un șofer de autobuz.

Polițiștii sosiți la fața locului au încercat să-l imobilizeze. Ei au deschis focul și l-au rănit pe agresor. Totuși, rănile nu-i pun viața în pericol, anunță surse din interiorul Poliției.

Conform primelor informații, nicio altă persoană nu a fost rănită, inclusiv șoferul de autobuz.

Agresorul a fost reținut și după ce va primi îngrijiri medicale va fi audiat.

Ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat, miercuri, faptul că a emis o circulară care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte. Prin acest pas, ministrul a dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse.

„Prin emiterea circularei cu numărul 965/11.02.2026 care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte, am dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse, precum și suspendarea oricărui demers administrativ inițiat în baza acestora”, scrie Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook.

Decizia a fost luată de ministru în urma consultărilor cu reprezentanți ai sectorului, dar și în urma reacțiilor de la nivel național. În aceste condiții, proiectul va fi revizuit.

„Această hotărâre reflectă dorința de a reconfigura procesul într-o manieră incluzivă și flexibilă. În acest sens, proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice”, a spus ministrul András Demeter.

Actorii de la TNB au protestat marți

Afirmațiile ministrului Culturii vin la o zi după ce marți, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în fața instituției, faţă de aplicarea proiectului-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă.

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB au criticat faptul că proiectul-pilot transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, a reacționat miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, după ce judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest sens.

„231 de milioane de euro! Asta este suma pe care România e probabil să o piardă odată cu decizia Curții Constituționale de astăzi de a amâna pentru a cincea oară reforma pensiilor magistraților. (…) Nu cred că mai e nevoie să adăugăm ceva la asta. Doar că e o situație tristă, iar România are de suferit”, a scris Mircea Abrudan pe Facebook.

El a criticat faptul că judecătorii CCR au amânat, din nou, luarea unei decizii în privința reformei pensiilor magistraților, în contextul în care „o mână de oameni se chinuie să aplice reforme sănătoase, asumate prin PNRR”.

„Într-o Românie dezbinată, greu încercată, unde o mână de oameni se chinuie să aplice reforme sănătoase, cerute de români, de Europa, de partenerii noștri, asumate prin PNRR, o altă mână de oameni îngenunchează orice efort”, a mai transmis acesta.

Miercuri, judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest caz.

„​Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″, se arată în comunicatul transmis de CCR.

Președintele României, Nicușor Dan, va lua parte joi la o reuniune informală a Consiliului European, organizată de președintele António Costa, la Castelul Alden Biesen din Belgia.

Întâlnirea are ca temă principală modul în care Uniunea Europeană poate asigura mai multă prosperitate, servicii mai bune și un nivel de trai ridicat pentru cetățeni, se arată în comunicatul oficial.

Liderii europeni vor discuta în cadrul acestei deplasări despre întărirea Pieței Unice și creșterea competitivității economice a Uniunii Europene.

Pe agendă se află subiecte precum sprijinirea industriei europene, dezvoltarea autonomiei strategice, reducerea birocrației și eliminarea barierelor dintre statele membre.

De asemenea, se va pune accent pe simplificarea legislației și pe stimularea investițiilor și a inovației pentru a susține economiile europene.

Înaintea reuniunii, Nicușor Dan a cerut puncte de vedere de la instituțiile cu atribuții în domeniul afacerilor europene, pentru a vedea care este poziția actuală a României.

În această săptămână, la Palatul Cotroceni au avut loc consultări cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Economiei, Irineu Darău, precum și cu reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Afacerilor Externe și Băncii Naționale a României.

Acest tip de consultări vor avea loc întotdeauna înaintea Consiliilor Europene dedicate temelor economice.

La reuniunea din 12 februarie, președintele va vorbi despre interesele României în domeniul dezvoltării economice și al competitivității.

El va pleda pentru consolidarea acesteia, pentru atragerea de investiții și pentru valorificarea oportunităților comerciale create de acordurile recente ale Uniunii Europene.

Oficialii Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București au enunțat, la solicitarea Mediafax, principiile care stau la baza procesului de acordare a vizelor temporare pentru cetățenii altor state și au transmis cu această ocazie recunoștința față de România, deocamdată neinclusă în programul Visa Waiver, „pentru parteneriatul strâns de-a lungul anilor în vederea consolidării cooperării în domeniul securității”.

„Departamentul de Stat al SUA se angajează să protejeze națiunea și cetățenii săi prin respectarea celor mai înalte standarde de securitate națională și siguranță publică, prin intermediul procesului nostru de acordare a vizelor”, a transmis Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, în răspunsul pentru Mediafax.

Oficialii americani îi sfătuiesc pe turiști să își planifice călătoria din timp și să facă o solicitare pentru viză cu suficient timp înainte de data pe care și-au propus-o.

Pentru a solicita o programare, cei interesați trebuie să accese link-ul http://www.ustraveldocs.com/ și să urmeze pașii incluși în procedură, iar informații despre procesul de acordare a vizelor, inclusiv ratele de refuz și timpii de așteptare, pot fi găsite pe http://www.travel.state.gov.

Ce înseamnă Visa Waiver

Reprezentanții diplomatici au răspuns și la întrebarea Mediafax privind eventuale noi decizii în ceea ce privește includerea României în Programul Visa Waiver.

Decizia de includere a României în programul Visa Waiver a fost retrasă pentru a „asigura securitatea frontierelor și a imigrației”, potrivit anunțului oficial al Departamentului de Securitate Internă al SUA de acum aproximativ nouă luni.

Accederea în acest program permite cetățenilor țărilor incluse să călătorească fără viză în Statele Unite pentru o perioadă de până la 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri. Programul este gestionat de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), în consultare cu Departamentul de Stat.

„În contextul importanței pe care actuala administrație o acordă securității frontierelor și imigrației, Departamentul pentru Securitate internă (DHS) a revocat, la 2 mai 2025, desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). Suntem recunoscători României pentru parteneriatul strâns de-a lungul anilor în vederea consolidării cooperării în domeniul securității. România ar putea fi reevaluată pentru admiterea în VWP în viitor”, au răspuns reprezentanții Ambasadei SUA.

Ce spun statisticile

Conform celor mai recente date publicate, 5.857 de solicitanți din România au primit vize non-imigrare în luna mai 2025, majoritatea, fiind vize pentru turism/calătorie de afaceri (B1/B2) – 3.555, și participanți la un program de schimb cultural și educațional în SUA (J1) – 1.751.

Numărul total de vize pentru non-imigranți veniți din toată lumea a fost de 897.937 în luna mai 2025.

În urmă cu un an, numărul celor mai frecvente vize, B1/B2 a fost de peste două ori mai mare în luna mai a anului precedent, 2024, respectiv 8.158, iar în total s-au acordat 10,453.

Asta se întâmpla în contextul în care Guvernul a anunțat, la începutul acelui an că decontează costul vizelor turistice (B1) și de afaceri (B2) pentru angajații din sistemul bugetar și pentru cei din sistemul de siguranță publică, pentru a reduce rata de refuz a vizelor și a crește astfel șansele ca România să fie inclusă în programul Visa Waiver al SUA. Potrivit informațiilor Profit.ro, aproximativ 20.000 de angajați din sistemul bugetar solicitaseră până în luna mai 2024 decontarea vizelor pentru SUA.

Numărul mare de solicitări a făcut în acel an ca programările să fie făcute și peste câteva luni.

În prezent, timpul mediu de așteptare pentru a obține o programare la interviu pentru vizele non-imigrare la București este de o jumătate de lună, conform celor lai recente date actualizate în ianuarie 2026.

La nivel global, responsabilii SUA au acordat 1.070.656 de vize în mai 2024.

Cea mai recentă rata de refuz ajustată pentru vizele B în funcție de naționalitate a fost pentru România de 8,41%, în anul fiscal 2025.

Pentru a avea un ordin de comparație, Federația Rusă a avut în același interval o rată de refuz ajustată de 40,38% sau Cuba – 70,86%. La capetele opuse, Vaticanul și Monaco au o rată de 0%, iar Statele Federale ale Microneziei – 100%.

Rata de refuz al vizei unei țări este doar unul dintre criteriile luate în considerare atunci când se stabilește eligibilitatea unei țări pentru statutul de membru în Programul Visa Waiver, respectiv o rată de refuz al vizei temporare de vizitator (B) mai mică de trei procente (pentru desemnarea inițială).

La nivel global, potrivit celor mai recente cifrele oficiale anuale, numărul de vize temporare, non-imigrare acordat de SUA a crescut în ultimii ani, față de primii ani pandemiei de Covid-19. Astfel, dacă în 2020, s-au acordat 4,01 milioane de vize, în 2021, numărul a scăzut la 2,79 de milioane, în 2022, acesta a crescut la nivel global la 6,81 de milioane, în 2023, la 10,43 milioane, iar în 2024 s-a apropiat de 11 milioane (10,96 milioane).

Tribunalul din Novo-Savinovsky a decis: bărbatul care și-a schimbat numele în Iisus Hristos trebuie să revină la numele de Evgheni Cekulaev.

Acțiunea în instanță a fost inițiată de procuratură. Plângerea a fost intentată de procurorul din Kazan, Ildar Ismagilov, a confirmat instanța pentru RBC.

Ministerul Justiției al Federației Ruse a declarat că schimbarea numelui din motive religioase nu este permisă. Numele Iisus Petrovici Hristos ar putea induce oamenii în eroare și ar putea jigni credincioșii.

Tribunalul a adăugat că dreptul de a schimba numele nu este absolut, dacă afectează interesele societății. Iar folosirea numelui lui Iisus Hristos insultă credincioșii.

Potrivit ziarului „Business Online”, bărbatul fusese condamnat de mai multe ori pentru jaf și agresiune, iar în 2014 a fost trecut în registrul preventiv al unui specialist cu privire la dependența de droguri.

În decembrie 2025, același bărbat a primit o condamnare cu suspendare de doi ani pentru înregistrarea fictivă a 45 de migranți în apartamentul său. Atunci a fost amendat cu 13.000 de ruble. El a spus că ajută migranții pentru că nu avea bani și primește doar o pensie de invaliditate și ducea lipsă de bani. A primit aproximativ 2.000 de ruble pentru fiecare „serviciu”.

Publicația relatează că bărbatul a fost diagnosticat cu tulburare de personalitate în 2015. Aceasta a fost rezultatul unei leziuni cerebrale traumatice severe suferite în 2010.

Numele anterior al bărbatului originar din Kazan era Evgeny Petrovici Cekulaev. Acum va trebui să se prezinte cu numele său real.

În urma mai multor luni de negocieri, UEFA, EFC și Real Madrid au decis să închidă conflictul care le-a opus în ultimii ani privind competiția alternativă care își propunea să rivalizeze cu Liga Campionilor.

„Pentru binele fotbalului european”

Potrivit comunicatului oficial, acordul a fost încheiat „în beneficiul fotbalului european de club”, cu respectarea principiului meritului sportiv.

Decizia a fost luat punându-se accent pe:

– sustenabilitatea pe termen lung a cluburilor;

– îmbunătățirea experienței suporterilor;

– utilizarea tehnologiei pentru dezvoltarea competițiilor.

Documentul mai precizează că înțelegerea va permite și rezolvarea litigiilor juridice legate de Superliga europeană, odată cu implementarea unui acord definitiv.

Finalul unui conflict major Real Madrid – UEFA

Relațiile dintre Real Madrid și UEFA au fost tensionate în ultimii ani, în contextul în care clubul madrilen a fost unul dintre principalii promotori ai proiectului Superligii, alături de alte cluburi de top din Europa.

Prin acest acord, se marchează oficial finalul confruntării dintre cele două părți, deschizând calea unei colaborări instituționale într-un cadru agreat de toate entitățile implicate.

Incidentul s-a produs la Vladivostok în timpul sărbătorilor de iarnă, potrivit informațiilor furnizate de Cristi și Denisa. Ei au povestit că li s-a refuzat accesul în Vladivostok deși fuseseră și la Moscova. Totuși, Cristi și Denisa se declară mulțumiți că nu au fost închiși. În schimb, au fost reținuți ore întregi și umiliți de autoritățile de la aeroport.

„Ne-au dezbrăcat, pe mine doar în chiloți, în boxeri, pe soția mea în chiloți și sutien, am fost dați afară, au umblat în haine, (am fost n.r) foarte obosiți, varză”, a relatat Cristi pe canalul de călătorie.

Ulterior, cei doi români au fost escortați „precum criminalii” la avion și au primit o interdicție până în anul 2076.

„Ne-au umilit, ne-au ținut în ultimele condiții posibile. Ne-au spus că suntem pro-europeni și am venit în Rusia cu alte scopuri. Ne-au escortat până în avion, ca pe niște criminali, cum vedeți în filmele americane. Nu avem dreptul să ne întoarcem în Federația Rusă până în anul 2076”, au povestit ei.

Practic, turiștii români nu mai pot călători în Rusia.

„Scopul nu este să ne plângem, vrem să înțelegeți realitatea”, au precizat românii.

„Mesajul companiilor americane este că își doresc să investească în continuare în țara noastră și că există premise puternice ca relația economică bilaterală să se întărească în anii următori”, a scris președintele Nicușor Dan, într-o mesaj pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit președintelui, în cadrul întrevederii, care a avut loc marți, au fost abordate teme-cheie pentru mediul de afaceri.

Printre acestea s-au regăsit: asigurarea predictibilității și stabilității cadrului economic; cooperarea în domeniul energiei; accesul și valorificarea materiilor prime critice; colaborarea în sectorul sănătății; transformările prin care trece industria IT din România.

Nicușor Dan a subliniat importanța consolidării relevanței României în regiune prin atragerea de investiții americane, în special în contextul repoziționărilor economice globale și al nevoii de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.

„Le-am transmis companiilor americane că există toată deschiderea din partea noastră pentru a valorifica orice oportunități de afaceri având în vedere că România este la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale”, a încheiat șeful statului.