Anunțul a fost făcut vineri, de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, după o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi, la Conferința de Securitate de la München. Infrastructura energetică a Ucrainei continuă să fie afectată de atacurile rusești, care au lăsat mii de gospodării fără curent și căldură în plină iarnă și au crescut dependența țării de sprijinul extern pentru reparații rapide.

Într-o postare pe platforma X, Sîbiha a mulțumit Beijingului pentru decizia de a continua sprijinul. „Sunt recunoscător Beijingului pentru decizia de a oferi Ucrainei un pachet suplimentar de asistență energetică umanitară”, a transmis ministrul, care a descris întâlnirea cu Wang Yi drept „substanțială și productivă”.

Energie și relații economice

Potrivit acestuia, discuțiile au vizat nu doar ajutorul pentru refacerea rețelelor energetice, ci și relațiile economice dintre cele două state și perspectivele de cooperare.

„Am discutat despre oportunitățile de a dezvolta comerțul reciproc avantajos și relațiile bilaterale, în baza respectului reciproc pentru integritatea teritorială”, a spus Sîbiha.

Ministrul ucrainean a precizat că l-a informat pe oficialul chinez despre situația de pe front, despre atacurile asupra sistemului energetic și despre pagubele suferite inclusiv de companiile chineze în urma bombardamentelor. Oficialul a subliniat interesul Kievului de a menține dialogul cu Beijingul la cel mai înalt nivel și a lansat o invitație pentru o vizită oficială în Ucraina.

Ajutor energetic chinez și în 2023

Acesta nu este primul ajutor energetic oferit de China. În 2023, Beijingul a trimis aproximativ 36 de tone de echipamente destinate refacerii infrastructurii electrice afectate de atacuri, inclusiv materiale și componente necesare pentru lucrările de reparații. Noul sprijin ar urma să continue această linie de asistență umanitară, însă detalii despre volumul sau tipul echipamentelor nu au fost făcute publice deocamdată.

Incidentul a avut loc la ora 13:35, la kilometrul 249+600, prin ruperea pantografului locomotivei unui tren de marfă aparținând operatorului Constantin Grup Rail Logistic.

„Utilizarea celui de-al doilea pantograf a generat o descărcare electrică, care a produs avarii la nivelul liniei de contact”, precizează CFR SA.

Trenul de marfă a fost garat în siguranță în stația Cața la ora 13:55. Verificările echipelor tehnice au arătat ruperea a 5-6 pendule ale liniei de contact, iar pentru realizarea intervenției în siguranță, Firul 1 a fost scos de sub tensiune la ora 14:48 pe distanța Rupea – Cața,

Firul 2 este închis permanent pentru lucrări de întreținere.

În aceste condiții, trenul de călători IR 1734 staționează în stația Beia începând cu ora 14:45.

The president of the Bucharest Court of Appeal, Liana Arsenie, says she does not know whether magistrates will participate in a possible referendum on justice, proposed by President Nicușor Dan, because she does not believe it is „our role in this game.”

Liana Arsenie stated on MEDIAFAX’s OFF The Record program that this initiative is „exclusively political.”

„I don’t know if they (the judges – ed.) will participate. I wonder what our role is in this game, which is exclusively political and for political capitalization. When you remove responsibility from a person’s conduct and make them anonymous, regardless of their education or professional status, all you will achieve is something that cannot be used to examine a system. And so, in this context, I don’t know what purpose it serves or who it serves, which is why it is very important for us, every judge, to think about what we are looking for in this game. And if it is our role, if it is our place in this game, if we are judges and our only reference point is the law, what is the purpose of this initiative? What is the rationale?” says Arsenie.

The head of the CAB believes that „out of respect for the presidential office,” some judges „may comply” with the referendum.

„But by virtue of our obligation and status as a power in the state, which ensures compliance with the law, I don’t know how we could comply,” says Liana Arsenie.

Asked what the purpose of such an undertaking would be, Liana Arsenie said it was „a political game.”

„I don’t know what the calculations are. I am not an expert in this area of political games. I only know that I don’t think we have any business getting involved in these political games, and politicians should understand that a democratic state cannot function in this way,” added the head of the Bucharest Court of Appeal.

Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970.

Trump: „o mare escrocherie”

Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times.

Controlul emisiilor, la Congres

Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”.

„Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”.

Industria cărbunelui salută decizia

Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie.

„Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui.

Măsura, contestată în instanță

Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”.

Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council.

Obama: „Totul pentru bani”

Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.

Potrivit lui Ciucu, în ultimele luni, scena politică românească a fost marcată de protocoluri de guvernare semnate cu bună știință, dar folosite pentru a boicota măsurile reformiste care afectau privilegii personale. Politicianul acuză că țara, orașele și companiile publice au fost devalizate, iar criticile la adresa premierului Bolojan sunt nejustificate, pentru că acesta și-a asumat măsuri dificile pentru binele României.

Critici la adresa opoziției și a „narativelor”

Ciucu susține că politica și comunicarea publică s-au transformat astăzi doar în luptă narativă și interese financiare, iar opoziția a blocat reformele care ar fi redus privilegiile și ar fi adus stabilitate economică. În opinia sa, Bolojan a fost singurul lider suficient de curajos să intervină după dezechilibrele bugetare lăsate de cei anteriori.

„Au lăsat să treacă doar măsurile care au afectat populația după care au blocat reformele necesare după care a început subminarea credibilității singurului om asumant și suficient de curajos încât să facă ce trebuie după dezastrul bugetar lăsat tot de ei! Repetenții dau lecții. Iar cei obscen de bogați din afaceri cu statul și in privilegii îl caută la ceasul de la mână. Nu uitați, doar țineți minte”, scrie pe Facebook prim-vicepreședintele PNL.

Apel la susținerea liberalilor

„Liberalii trebuie să fie lângă Ilie Bolojan”, afirmă Ciucu, amintind că în noiembrie 2024, Bolojan a salvat partidul de la un dezastru major, asumându-și credibilitatea personală pentru a oferi românilor o speranță reală. Potrivit lui Ciucu, fără Bolojan alianța de guvernare ar fi fost compromisă.

„Fără Bolojan, acum era adio alianță de guvernare! Pentru că da, deja este un tipar, venim mereu după populiștii de stânga să reparăm dezastrul lăsat de ei. Și în tot acest timp, Ilie Bolojan a tăcut. Nu le-a răspuns infamiilor lor. Cu o abnegație demnă de Adenauer…”, încheie Ciucu.

Reacția prim-vicepreședintelui PNL vine după ce mai mulți lideri PSD l-au criticat pe premier după ce datele INS au arătat că țara noastră este în recesiune tehnică.

Cristian Păun, profesor universitar de economie și finanțe internaționale, a tradus, într-un interviu pentru Mediafax, ultimele cifre privind evoluția economiei românești date publicității vineri de INS.

Pe lângă datele estimative semnal pentru anul trecut – care indică, la această fază, că în anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6% – vineri au apărut și datele definitive pentru 2024, care au fost revizuite în scădere, la nivelul negative, după cum a explicat profesorul universitar.

Teoretic, recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.

Pe scurt, INS arată că:

• În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.
• Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.
• Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.

„De vreo doi ani de zile economia nu merge bine”

Reporter: Ce înseamnă recesiunea tehnică, ce implică ea, când a mai fost România în această situație și cum se iese din ea, vă rugăm?

Profesorul Cristian Păun: E foarte simplu de răspuns, mai ales că avem una foarte recentă, conform acelorași date care au venit astăzi de la INS, pentru că INS face aceste estimări într-o primă fază pe date-semnal, pe care apoi le confirmă cu date finale cam la 2 ani după. Astăzi au venit datele semnal pentru semestrul trei și semestrul patru din anul 2025, dar tot azi au venit datele definitive pe 2024. Și pentru 2024 vedem că avem în trimestru unu și trimestrul doi, în loc de creștere de 0,5% și 0,1%, am avut -0,4% și -0,4%. Deci noi am fost în recesiune tehnică în 2024, din 2024 suntem și foarte probabil datele semnal care vor veni pentru trimestrul patru din 2024 și trimestru doi din 2025 s-ar putea să – pentru că între ele am mai avut un trimestru, trimestru unu din 2025, cu scădere economică – și atunci, dacă datele semnal care anunțau o ușoară creștere economică pentru trimestru doi din anul trecut și pentru trimestrul patru din 2024 transformă plusul ăla mic în negativ, mai avem o situație de recesiune.

Asta arată că de fapt, de vreo doi ani de zile economia nu merge bine. Și asta se vede pe datele care contează. Adică producția industrială scade, consumul a început și el să scadă. Și dacă n-ar fi un sector de stat pompat cu tot felul de fonduri din astea pe deficit și datorie, noi am fi fost pe minus de mai multă vreme. Or, guvernul de acum nu face decât să corecteze acești bani pompați aproape inutil în multe cazuri în economie, doar de dragul de a avea un PIB care crește, și această corecție nu poate fi decât sănătoasă pe termen lung, scurt, în perioada următoare.

Ideea este ca noi să continuăm reformele astfel încât să eliberăm spațiu fiscal suficient, să mai reducem din fiscalitatea cu care, din păcate, am început asanarea problemelor pe care noi le avem. Adică noi avem astăzi o situație oarecum accelerată și de faptul că am pornit cu o măsură prociclică – creșterea taxelor –  în loc să pornim cu o reformă din temelia României, o resetare din temelia României. Or, această resetare nu s-a întâmplat, pentru că aceiași politicieni care astăzi strigă sus și tare „Vai!” și sunt, cum să spun eu, așa, surprinși de recesiunea tehnică din aceste momente, tot ei, ca să zic așa, au generat aceste probleme, au contribuit la aceste probleme din plin. Îmi vine doar acea guvernare pe caiet, prin fondul de rezervă de câteva zeci de miliarde, Guvernul Ciolacu II și când atrăgeam atenția că asta nu poate să fie de bun augur, acum vine nota de plată.

„Reformele trebuie continuate”

Reporter: Are acestă situație un impact asupra rating-ului, asupra dobânzilor, dincolo de deficit?

Profesorul Cristian Păun: Nu ar trebui să aibă impact într-o primă fază, pentru că este vorba de o scădere a PIB-ului, a valorii adăugate, destul de modică, sigur că e și aici vorba de date semnal, dar, atenție: această scădere vine, încă o dată repet, pe fondul diminuării semnificative a cheltuielilor cu personalul în sectorul public. Pentru că, chiar dacă au crescut aceste cheltuieli, dacă ne uităm pe execuția bugetară pe 2025, și atenție, guvernarea Bolojan nu a început de la începutul anului, a început de la jumătatea anului, dar a reușit performanța să nu crească cheltuielile cu salariile peste rata inflației. Deci, în termeni reali, salariile în sectorul bugetar au scăzut și vor continua să scadă în perioada următoare, că nu va fi vorba de vreo mărire de salariu semnificativă în perioada următoare.

Deci, o ajustare se întâmplă pe parte de cheltuieli salariale e vizibilă. Să sperăm că vor urma și alte reforme care vor reduce și mai mult acest stat obez pe care nu ni-l permitem. Adică reformele trebuie continuate. Sunt foarte multe structuri inutile în statul român. Sunt foarte multe structuri care nu oferă ceea ce trebuie să ofere. Sunt foarte mulți bani pe care noi îi cheltuim cu aceste structuri și care, de fapt, ar putea fi salvați, ar putea fi redirecționați sau către serviciile publice importante ale unui stat modern – educație, sănătate – sau, de ce nu, să fie redirecționați către mediul de afaceri care ar putea fi scutit de aberații fiscale cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp. Astea ar trebui scoase de urgență pentru că ele sunt niște poveri pe mediul de afaceri, cel care nu duce bine, din 2023 încoace nu duce deloc bine. Nu de asta spun că ipocrizia asta – „Vai, uite, avem recesiune tehnică!” – avem recesiune tehnică de doi ani de zile noi tot atragem atenția.

Șansa României: Fondurile europene, ajunse la un maxim istoric

Reporter: Credeți că o să scăpăm, o să ieșim din ea anul acesta, la finalul anului?

Profesorul Cristian Păun: Avem o șansă, avem o șansă care e foarte importantă, dar pe care tot așa, politicienii văd că o tratează cu absolută inconștiență. Adică e vorba de fondurile europene. Deci avem un maxim istoric, România n-a mai primit atâția bani de la Uniunea Europeană niciodată. Dar, ca să-i poți absorbi, trebuie să fii consecvent, să fii serios, să ai proiecte, să ai structuri care implementează aceste fonduri europene, să faci reforme.

Reporter: Avem și mecanisme de finanțare avantajoase, cum e SAFE, prin care sunt alocate României miliarde de euro…

Profesorul Cristian Păun: Exact, vin și banii aceia pe industria de apărare, dar trebuie să ai politicieni care să facă reformele pentru care vin banii ăștia. Mă refer aici în special la PNRR. Or, ce vedem astăzi? Vedem o clasă politică adânc înșurubată în, de exemplu, sistemul de justiție, unde reformele nu se întâmplă, reforma pensiilor speciale nu se întâmplă. Or, în condițiile astea pierdem bani chiar la începutul acestui an. Adică pierderea de 200 de milioane poate fi simbolică prin raportarea la suma pe care o avem de absorbit pentru 2026. Dar să începi anul cu așa ceva nu e deloc de bun augur.

Reporter: Și pe guvernanța corporativă, jalonul 121, este posibil să de piardă niște bani din cererea de plată numărul trei…

Profesorul Cristian Păun: O să pierdem, exact, adică nu vor fi singurii bani pe care o să-i pierdem. Deja, cred că dacă ne uităm atent, există șanse foarte mari să pierdem un miliard și ceva din banii ăștia. Deja, adică foarte probabil. E o sumă importantă care nu mai merge în PIB, nu mai merge în valoare adăugată. Or tu, ca politician care contribui din plin la această situație, nu poți să faci pe ipocritul și să spui „Vai!”. Noi putem să spunem „Vai!”, dar ei n-au nicio treabă. Adică e clar că lucrurile sunt scăpate de sub control și că tupeul este la maxim, din punctul meu de vedere.

„Noi nu ne permitem o poză frumoasă acum a PIB-ului, dar nesustenabilă”

Reporter: Vă propun să încheiem, totuși, pe o notă pozitivă și să ne gândim că anul viitor, pe vremea asta, ajungem la o creștere de, să zicem, 5%.

Profesorul Cristian Păun: Nici nu este important procentul, să știți, trebuie să fie sănătos. Pentru că dacă nu e sustenabil și nu e sănătos, e o iluzie care, deja la cât de săraci și sărăciți suntem, nu ne-o permitem. Noi nu ne permitem o poză frumoasă acum a PIB-ului, dar nesustenabilă. Important este ca această cifră să fie pe plus, de acord, dar e important ca acest plus să fie în bună măsură sustenabil, sănătos, să rămână acolo ani buni. Iar când o criză din afară sau de unde vine, noi să nu ne prăbușim economic.

Uitați-vă cum se întâmplă în Polonia da? Polonia, și la fosta criză, și la criza de acum, nu s-a prăbușit economic. PIB-ul ei are o constanță pozitivă, pentru că în PIB-ul ăla sunt elemente sănătoase. Nu sunt perfuziile și caietele pe care noi consumăm astăzi din greu, lăudându-ne cu ce valoare adăugată imensă are România, ajunge Portugalia, încet, încet ajungem Spania. Mai țineți minte cum se lăudau politicienii cu performanța asta la PIB pe cap de locuitor? Și care e folosul? Că acum vine corecția, vine nota de plată? S-a dovedit că de fapt, acea creștere economică era iluzorie și că fără fonduri europene era, de fapt, un mare minus și că fără aparatul guvernamental umflat cu pompa și pe caiet, și pe datorie, e un mare minus de fapt, economia românească, e pe un mare minus.

Asta arată cifrele de acum, inclusiv cifrele din 2024, pentru că nouă nu ne venea să credem în 2024 că acel 0,1% există, e real. S-a dovedit că de fapt era un -0,4%, nu 0,1% ,cu plus. Deci noi spuneam, ne uitam cruciți la cum scădea producția industrială și nu ne venea să credem că INS-ul venea cu date semnal pozitive, chiar semnificative, având în vedere acel 0,5%. Hai, 0,1% nu era, era pasibil de eroare, era în marja de eroare. Dar acel 0,5% și după aia s-a dovedit că era -0,4%, cum spuneam noi, deci e clar că perfuziile astea nesănătoase nu reprezintă o formă de sănătate. Și acuma se vede, tușim amarnic, ne e greu. Problema mare e că ne greu nouă, nu politicienilor. Ei n-au nicio străbatere, ba dimpotrivă, continuă tupeul, continuă lupta politică continuă, cum să spun, să vândă iluzii.

„Orice s-ar spune, vă asigur că nu mi-e frică de un partid, de un lider politic sau de altcineva”, a declarat Ilie Bolojan, vineri la Europa FM. 

Premierul a subliniat că acceptarea funcției de premier a venit la pachet cu responsabilitatea de a lua decizii dificile pentru țară, adăugând; „Trebuie să fac ceea ce ține de mine pentru țara noastră: căutând să nu potențez conflicte, căutând să creez un acord politic pentru a împinge lucrurile, în așa fel încât să menținem echilibrele în acest stat și să îndreptăm lucrurile”. 

Privind o eventuală cădere a Guvernului, Bolojan a spus: „Cu siguranță va veni un alt guvern. Iar pentru mine, vă rog să mă credeți că va fi o ușurare. E posibil că în condițiile în care aritmetica parlamentară dă o majoritate de jumătate plus să vedem o altă coaliție”. 

Privind criticile venite din partea lui Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte PSD, premierul a spus: „E foarte ușor să faci declarații, e foarte ușor să explici cum trebuie cheltuiți bani, pe care îi împrumută niște dobânzi enorme, și cum ajungi într-o fundătură. Eu nu voi potența astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic. Ba da, ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector cu pasajul, cu lucrările la pasajul de jur din centru, pe banii guvernului. Măcar n-ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurate din bani guvernamentali”.  

Acesta a spus că indiferent de ce se întâmplă în coaliție, trecerea bugetului este prioritară: În mod cert, trebuie să închidem aceste pachete și bugetul, dacă avem altă posibilitate. Deci de-abia după buget, dacă se iau decizii politice. Eu cred că e o responsabilitate pentru țara noastră să rezolvăm cât mai repede bugetul”. 

Studiul a fost publicat chiar vineri, înaintea Conferinței pentru securitate de la München și reflectă modul în care europenii văd situația internațională actuală.

Europenii se simt amenințați

Cel mai relevant rezultat arată că „peste două treimi dintre europeni (68%) consideră că țara lor este amenințată”, iar 42% spun că inclusiv siguranța lor personală este în pericol. Cei mai îngrijorați sunt cetățenii din Franța, Țările de Jos, Danemarca, Cipru și Germania.

În același timp, există o așteptare clară ca Uniunea Europeană să intervină mai ferm. Potrivit sondajului, „majoritatea europenilor au încredere că UE va consolida securitatea și apărarea” (52%), mai ales în state precum Luxemburg, Portugalia, Cipru și Lituania.

Cheltuielile de apărare sunt susținute

Sprijinul pentru creșterea investițiilor în apărare este, de asemenea, ridicat. Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) spun că nivelul actual al cheltuielilor este potrivit sau că ar trebui majorat, cu susținere puternică în țări precum Portugalia, Finlanda, Spania, Danemarca și Lituania.

Securitatea este văzută și ca un obiectiv important pentru politica spațială a UE. Peste jumătate dintre europeni (53%) consideră că programele spațiale sunt esențiale pentru apărare și siguranță, dar și pentru mediu, climă și dezvoltarea industriei europene.

Sondajul, bază pentru deciziile Comisiei

Sondajul, realizat la începutul lunii ianuarie 2026, a analizat percepția cetățenilor despre securitate, încrederea în UE ca actor în domeniul apărării și sprijinul pentru investiții comune. Rezultatele vor fi folosite de Comisia Europeană pentru a orienta viitoarele politici, studiul fiind bazat pe peste 27.000 de interviuri realizate în toate statele membre.

Liana Arsenie a declarat la emisiunea OFF The Record, de la MEDIAFAX, că acest demers este unul „exclusiv politic”.

„Nu știu dacă o să participe (judecătorii – n.r.). Eu mă întreb care este rolul nostru în acest joc, care este exclusiv politic și pentru capitalizare politică. În momentul în care scoți din conduita unui om responsabilitatea și îl duci în anonimat, indiferent de studii, indiferent de statut profesional, tot ceea ce vei obține nu poate fi folosit ca radiografiind un sistem. Și atunci, în acest context, eu nu știu la ce folosește și cui folosește, de aceea este foarte important ca noi, fiecare judecător, să ne gândim ce căutăm în acest joc. Și dacă este rolul nostru, dacă este locul nostru în acest joc, dacă suntem judecători și avem ca singur reper legea, care este scopul demersului? Care este rațiunea?”, spune Arsenie.

Șefa CAB crede că „din respect pentru funcția prezidențială”, unii judecători „poate vor da curs” referendumului.

„Dar în virtudea obligației și statutului nostru de putere în stat, care veghem la respectarea legii, nu știu cum am putea să dăm curs”, afirmă Liana Arsenie.

Întrebată care ar fi scopul unui astfel de demers, Liana Arsenie a afirmat că este „un joc politic”.

„Nu știu care sunt calculele. Nu sunt specializată în acest domeniu al jocului politic. Știu doar că nu cred că noi avem ce să căutăm în aceste jocuri politice și ar trebui politicienii să înțeleagă că un stat democratic nu poate funcționa în această modalitate”, a mai spus șefa Curții de Apel București.

Șeful Guvernului a fost întrebat, vineri, la Europa FM, care este părerea lui despre noua amânare de la CCR pe tema pensiilor magistraților.

„În primul rând, e foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament legat de a îndrepta aceste lucruri. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți, aproximativ 231 de milioane de euro. Și în al doilea rând, orice fel de amânare de genul acesta pur și simplu generează o frustrare socială suplimentară, pentru că cred că orice om rațional e total nemulțumit de ceea ce se întâmplă”, a spus premierul.

El a adaugă că aceste amânări „sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică, nu doar în Curtea Constituțională, dar, în primul rând, într-o anumită echitate la care românii se așteaptă din partea guvernelor României, nu în sensul de guvern, în sensul de autoritățile de stat”.

El spune că oamenii altfel ar fi acceptat, de exemplu, să plătească impozite mai mari, dacă ar fi văzut că „toți sunt parte a acestui efort”.

Șeful Executivului susține că și dacă se limitează pensia la 70% din ultimul salariu, pensia medie în magistratură în România „n-ar fi de 5.000 de euro cât este astăzi, ci de 3.500 de euro, ceea ce înseamnă că ar fi oricum mai mare față de pensia medie de 600 de euro”.

Bolojan afirmă că, în acest moment, legea este într-o analiză de constituționalitate și întreabă retoric: „50% este constituțional, 70% e neconstituțional sau 80%. La asta se rezumă aspectele de constituționalitate. Nu cred că este un lucru în regulă”.

Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.