Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – nu sunt semnul unui interior plictisitor. Ele sunt, potrivit psihologiei, răspunsul firesc al unei minți care procesează deja prea multe informații în fiecare zi.

Minimalismul înseamnă să deții mai puține lucruri, notează Global English Editing.

Liniștea vizuală înseamnă să creezi calm prin culori, indiferent de câte obiecte ai. Poți avea rafturi pline de cărți și totuși un spațiu liniștit, dacă paleta de culori rămâne discretă.

Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – creează un fundal care nu cere nimic minții tale. Nu declanșează reacții emoționale, nu concurează pentru atenție și nu adaugă la încărcătura mentală deja existentă.

De ce unele minți au nevoie de spații liniștite

Viața modernă procesează mai multe informații într-o zi decât generațiile anterioare întâlneau într-o lună. Fiecare suprafață a devenit un ecran, fiecare moment – o oportunitate de stimulare.

Pentru persoanele cu sensibilitate sporită la stimuli, acest ritm creează o oboseală invizibilă. Creierul funcționează la capacitate maximă. Un perete roșu aprins sau un model geometric îndrăzneț devine, în acest context, un surplus pe care sistemul nervos nu îl mai poate gestiona.

Griul și bejul acționează ca o expirație vizuală. Există pur și simplu ca fundal pentru odihnă.

Neutru nu înseamnă fără personalitate

Liniștea vizuală se poate construi prin texturi, nu prin culori. Perdele de in, pături de lână, ceramică, lemn natural – fiecare obiect are prezență fără să strige după atenție.

Plantele adaugă vitalitate fără haos, deoarece verdele natural este perceput de creier ca o culoare neutră. Iluminatul completează tabloul: becuri calde seara, lumină naturală ziua, lumânări când e nevoie de delicatețe.

Când neutrul devine prea neutru

Există și un risc al excesului. Spațiile complet lipsite de stimulare pot deveni opresive, asemeni unei săli de așteptare scumpe. Echilibrul arată diferit pentru fiecare.

Unii păstrează dormitorul neutru și lasă bucătăria să aibă culoare. Alții rotesc lucrările de artă colorate în funcție de starea mintală din acea perioadă.

Scopul nu este să trăiești într-o cutie fără culoare. Scopul este să respecți ceea ce are nevoie sistemul tău nervos pentru a funcționa echilibrat.

Gruparea Hezbollah a transmis vineri dimineață un avertisment către locuitorii israelieni care trăiesc aproape de frontiera cu Libanul și le-a cerut să părăsească zonele situate la mai puțin de cinci kilometri de graniță, potrivit informațiilor relatate de BBC.

Mesajul a fost trimis pe canalul de Telegram al organizației, publicat în limba ebraică. Agenția Reuters precizează că anunțul a avut rolul de a transmite o reacție la acțiunile recente ale armatei israeliene în Liban.

În mesajul postat pe platforma de socializare, Hezbollah a criticat operațiunile militare ale Israelului și a făcut precizarea că acestea vor avea consecințe.

„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii Libanului şi a cetăţenilor paşnici, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns”, a declarat Hezbollah.

Tensiunile dintre cele două părți au crescut după ce armata israeliană a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Liban. Loviturile au fost lansate joi seara, după ce autoritățile israeliene au cerut locuitorilor din suburbiile sudice ale Beirutului să plece din zonă.

Partea aceasta a capitalei libaneze este cunoscută drept un bastion important al Hezbollah.

În paralel, Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că operațiunile militare nu s-au limitat la Liban. Armata israeliană a anunțat că a început „un val amplu de lovituri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”.

Hezbollah avertizează locuitorii israelieni să evacueze zona de frontieră

Hezbollah-ul libanez a avertizat vineri locuitorii israelieni să evacueze orașele aflate la 5 km de granița dintre cele două țări.

„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranității libaneze… nu va trece fără un răspuns”, a declarat Hezbollah pe Telegram, vineri dimineață.

Israelul și Hezbollah au făcut schimb de lovituri pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Israelul a efectuat mai multe atacuri peste noapte în Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului, pe care o consideră o bastionă a Hezbollah. Aceasta vine după anunțul de joi al armatei israeliene că a început să vizeze infrastructura Hezbollah din Beirut.

Până în prezent, 123 de persoane au fost ucise și 683 rănite în urma atacurilor israeliene din Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a țării, joi seară, citând Ministerul Sănătății Publice.

Hezbollah issues an evacuation warning to residents of the northern Israeli communities located within 5 km of the border line. pic.twitter.com/VmnowMAYEj

— Ali Hashem علي هاشم (@Alihashem) March 6, 2026

Garda iraniană susține că a lansat rachete asupra orașului Tel Aviv, deși IDF nu a emis nicio alertă

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran anunță un val de lansări de rachete asupra centrului comercial al orașului Tel Aviv, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA.

„Rachetele se îndreaptă spre Tel Aviv”, scrie IRNA, relatând o declarație a IRGC privind „un atac combinat cu rachete și drone… care vizează locații din inima orașului Tel Aviv”.

În ciuda declarației IRGC, nu există avertismente imediate din partea Forțelor de Apărare Israeliene cu privire la un atac cu rachete care se apropie, scrie The Times of Israel.

Qatar interceptează un atac cu drone asupra unei baze americane

Ministerul apărării din Qatar a declarat vineri că forțele țării au interceptat un atac cu drone asupra bazei aeriene americane Al Udeid, scrie Sky News.

Este cea mai mare bază americană din regiune, deși s-a golit semnificativ de la începutul conflictului, pe fondul temerilor că ar putea fi o țintă a atacurilor iraniene.

Guvernul qatarez a trimis anterior alerte de securitate către telefoanele mobile din țară, avertizând locuitorii să stea departe de ferestre și zone deschise.

Joi, Sir Keir Starmer a anunțat că patru avioane Typhoon suplimentare vor fi trimise la baza Al Udeid. Avioane din Escadrila 12 a RAF au fost trimise anterior în Qatar la sfârșitul lunii ianuarie.

Explozii la Teheran, în timp ce Israelul lansează noi atacuri

Israelul a declarat că a lansat un val de atacuri asupra Teheranului vineri dimineață, vizând „infrastructura regimului” din capitala iraniană, scrie The Guardian.

Forțele israeliene au lansat un „val de atacuri la scară largă împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”, se arată într-un comunicat militar.

Televiziunea de stat iraniană a raportat explozii în mai multe părți ale orașului.

Știrea inițială

Este vineri, iar conflictul din Orientul Mijlociu, început de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului a ajuns în ziua a șaptea. De joi până astăzi au avut loc o serie de evenimente pe măsură ce ofensiva de eliminare a Iranului escaladează. MEDIAFAX va transmite în continuare desfășurarea evenimentelor în format de LIVE TEXT.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC că Iranul este pregătit să se confrunte cu trupele americane dacă SUA vor decide să lanseze o invazie terestră.

Oficialul iranian a avertizat că un astfel de conflict nu ar aduce victorie nimănui și a spus că Teheranul nu solicită un armistițiu în acest moment.

În paralel, președintele american Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre situația militară a Iranului. Vorbind la Casa Albă, joi, liderul american a susținut că forțele aeriene și marina iraniană ar fi fost practic eliminate.

El a declarat: „Distrugem tot mai multe dintre capacitățile Iranului de rachete și drone în fiecare oră, doborându-i. Deci [Iranul] nu are forțe aeriene, nu are apărare aeriană. Toate avioanele lor au dispărut, comunicațiile lor au dispărut. În afară de asta, se descurcă destul de bine. Marina lor a dispărut, [au pierdut] 24 de nave în trei zile, asta înseamnă multe nave”.

Trump a mai declarat că Iranul ar fi pierdut și 60% din rachete și 64% din lansatoarele de rachete. El a reiterat ideea că armata americană și Israelul „demolează complet” țintele iraniene „cu mult înainte de termen”.

Președintele american a mai declarat că dorește să aibă un rol în alegerea viitorului lider al Iranului. El a respins posibilitatea ca Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian ucis, Ali Khamenei, să preia conducerea țării, considerând această variantă „inacceptabilă”.

Conflictul s-a extins treptat și implică acum aproximativ 14 state din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, relatează The Guardian. Joi, Azerbaidjan a acuzat Iran de lansarea unor atacuri cu drone, însă autoritățile de la Teheran au respins acuzațiile.

În Statele Unite, Camera Reprezentanților a SUA a respins joi o inițiativă susținută de democrați care urmărea oprirea conflictului cu Iranul. Votul a permis administrației Trump să continue operațiunile militare.

Situația atrage atenția și în Europa. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, nu a exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la atacurile americano-israeliene asupra Iranului.

De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a primit o solicitare din partea Statelor Unite pentru sprijin în gestionarea dronelor iraniene Shahed.

Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în războiul din Ucraina. Washingtonul și aliații săi vor să folosească experiența ucraineană în combaterea acestor atacuri.

„Am dat instrucțiuni pentru a furniza mijloacele necesare” și „să asigure prezența specialiștilor ucraineni care pot garanta securitatea necesară”, a scris președintele Zelenski pe X.

„Ucraina îi ajută pe partenerii care contribuie la asigurarea securității noastre și la protejarea vieților poporului nostru.”, a mai declarat acesta.

Anchetatorii militari din Statele Unite analizează posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, care a dus la moartea a zeci de copii, relatează Reuters.

Două surse oficiale americane au declarat pentru Reuters că evaluarea preliminară indică această variantă, însă investigația nu s-a încheiat și nu există o concluzie definitivă.

Oficialii nu au oferit mai multe detalii despre probele analizate până acum. Nu este clar ce tip de armament a lovit clădirea, cine a ordonat atacul sau din ce motiv școala ar fi putut deveni o țintă.

Aceleași surse au precizat că ancheta rămâne deschisă și că noi informații ar putea apărea, iar acestea ar putea chiar să arate că altă parte a fost responsabilă pentru incident.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat miercuri că armata examinează cazul. „Investigăm acest lucru. Desigur, nu țintim niciodată ținte civile. Dar analizăm și investigăm acest lucru”, a declarat Pete Hegseth.

Reuters nu a oferit informații legate de durata investigației și nici ce elemente caută anchetatorii pentru a formula o concluzie finală. Atacul asupra școlii a avut loc sâmbătă, în prima zi a loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, Ali Bahreini, a afirmat că în urma bombardamentului au murit 150 de eleve. Numărul victimelor nu a putut fi verificat independent.

Pentagonul a transmis întrebările adresate de Reuters către Comandamentul Central al armatei americane, iar purtătorul de cuvânt al instituției, căpitanul Timothy Hawkins, a venit cu câteva precizări.

„Ar fi nepotrivit să comentez, având în vedere că incidentul este în curs de investigare”, a declarat el.

Casa Albă nu a intrat în detalii despre anchetă. Totuși, secretarul de presă Karoline Leavitt a oferit câteva răspunsuri legate de acest subiect.

„În timp ce Departamentul de Război investighează în prezent această chestiune, regimul iranian vizează civilii și copiii, nu Statele Unite ale Americii”, a spus Karoline Leavitt.

La începutul săptămânii, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat despre acest incident. El a răspuns: „Departamentul de Război va investiga acest lucru dacă acesta ar fi fost atacul nostru și le-aș trimite întrebarea dumneavoastră”.

Potrivit unor surse implicate în planificarea operațiunilor militare, Statele Unite și Israel au împărțit până acum loviturile asupra Iranului în funcție de zone și de tipul țintelor.

Israelul a vizat în principal instalații de lansare a rachetelor în vestul țării, în timp ce Statele Unite au atacat obiective similare în sud, precum și ținte navale.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a cerut deschiderea unei anchete, fără să indice cine ar putea fi responsabil. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Ravina Shamdasani, a făcut și ea declarații la Geneva.

„Responsabilitatea de a investiga situația revine forțelor care au efectuat atacul”, a afirmat aceasta.

Între timp, televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini de la funeraliile fetelor ucise. Sicrie mici, acoperite cu steaguri iraniene, au fost purtate prin mulțime înainte de înmormântare.

Dreptul internațional umanitar interzice atacurile deliberate asupra școlilor, spitalelor sau altor clădiri civile. Un astfel de act ar putea fi considerat crimă de război.

Dacă investigația va demonstra că forțele americane au avut un rol în bombardament, incidentul ar putea deveni unul dintre cele mai grave episoade cu victime civile din conflictele purtate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în ultimele decenii.

În ultimul deceniu, statele din Golful Persic au investit masiv în sport, transformând regiunea într-un centru important pentru competiții internaționale. Qatar a organizat Cupa Mondială de fotbal din 2022 și este proprietarul clubului Paris Saint-Germain, câștigător recent al Ligii Campionilor. În același timp, Saudi Arabia a dezvoltat unul dintre cele mai bogate campionate de fotbal și găzduiește evenimente sportive majore, inclusiv raliul Rally Dakar, arată Il Post.

De asemenea, United Arab Emirates organizează turnee importante de tenis și găzduiește un Mare Premiu de Formula 1, la fel ca Qatar și Arabia Saudită.

Competiții amânate sau puse în pericol

Conflictul a început deja să afecteze calendarul sportiv. De exemplu, stadionul Lusail din Qatar ar trebui să găzduiască pe 27 martie Finalissima, meciul dintre campioana Europei și cea a Americii de Sud.

Evenimentul face parte dintr-un festival fotbalistic mai amplu organizat în Qatar. Situația complicată de securitate ridică semne de întrebare cu privire la desfășurarea competiției în regiune.

Între timp, mai multe competiții sportive din Orientul Mijlociu au fost suspendate. Aici se numără și campionatele de fotbal din Iran, Qatar și Israel. Partide din EuroLeague Basketball și din Liga Campionilor Asiatice au fost de asemenea amânate.

Competițiile și sporturile care ar putea fi afectate

Situația complică și pregătirile pentru FIFA World Cup 2026, care va avea loc în Statele Unite, Canada și Mexic.

Iran este deja calificată la turneul final. Totuși, oficiali ai federației iraniene au sugerat că participarea ar putea deveni dificilă din cauza conflictului. Dacă Iranul s-ar retrage, locul său ar putea fi preluat de o altă echipă asiatică, posibil United Arab Emirates sau Irak, în funcție de rezultatele din calificări.

Tenisul este unul dintre sporturile deja afectate de situația din regiune. După turneul Dubai Championships, mai mulți jucători au fost nevoiți să părăsească Emiratele Arabe Unite pe cale terestră, traversând granița spre Oman înainte de a putea zbura spre alte destinații.

În același timp, programul sezonului de Formula 1 ar putea fi perturbat. În aprilie sunt programate Marele Premiu din Bahrain și cel din Arabia Saudită. Aceste competiții depind în mare măsură de evoluția situației de securitate din regiune.

Sportivi afectați direct de conflict

Unii sportivi au fost nevoiți să părăsească zonele afectate. Fotbalistul Munir El Haddadi, care juca la un club din Teheran, a fost transportat cu mașina până la granița cu Turcia într-o călătorie de aproximativ 2.000 de kilometri pentru a putea reveni în Europa.

În paralel, sportul rămâne și o scenă pentru mesaje simbolice. La un turneu feminin de fotbal din Australia, jucătoarele naționalei Iranului au refuzat inițial să cânte imnul național, gest interpretat de unii ca formă de protest sau de doliu în contextul conflictului.

Un zbor charter Air France, organizat de guvernul francez pentru a readuce cetățeni francezi din Emiratele Arabe Unite, a fost nevoit să revină joi din cauza tirurilor de rachete în zonă, a declarat ministrul Transporturilor, Philippe Tabarot, notează The Times of Israel.

„Această situație reflectă instabilitatea din regiune și complexitatea operațiunilor de repatriere”, a declarat Philippe Tabarot.

Franța a demarat miercuri zborurile de repatriere, în timp ce guvernele se grăbesc să aducă acasă zeci de mii de cetățeni blocați de conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care se intensifică.

De asemenea, joi, pasagerii unui avion de pe aeroportul Ben Gurion din Israel au fost evacuați după ce sirenele au sunat din cauza unui baraj de rachete iraniene. Procedurile de urgență au fost activate pe principalul aeroport internațional al Israelului, pe măsură ce tensiunile dintre Iran și Israel au escaladat.

Luni, pe 2 martie, compania aeriană israeliană El Al a declarat că se pregătește să opereze zboruri din 22 de destinații din Europa, SUA și Asia pentru a readuce zeci de mii de israelieni blocați în străinătate, odată ce spațiul aerian al țării va fi redeschis treptat săptămâna viitoare, scrie The Times of Israel.

Ministrul Transporturilor israelian, Miri Regev, a declarat luni că autoritățile aviatice pregătesc redeschiderea spațiului aerian în mod eșalonat, în funcție de evoluțiile de securitate.

„L-am însărcinat pe șeful Autorității Aviației Civile, Shmuel Zakay, să se întâlnească cu companiile aeriene israeliene, astfel încât acestea să fie pregătite pentru deschiderea cerului în mod eșalonat începând de săptămâna viitoare. Toate acestea, desigur, în conformitate cu evoluțiile din domeniul securității”, a declarat Miri Regev.

Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, principala poartă internațională a Israelului, a fost închis pentru plecări și sosiri de sâmbătă, după ce Israelul și SUA au lansat un atac militar major asupra Iranului, iar Republica Islamică a răspuns cu tiruri de rachete.

Închiderea spațiului aerian a lăsat peste 150.000 de israelieni blocați în străinătate.

Odată cu redeschiderea treptată a spațiului aerian, El Al intenționează să aducă israelieni din New York, Miami și Los Angeles, în SUA, și din Bangkok și Phuket, în Asia de Sud-Est.

În Europa, zborurile vor fi operate din Larnaca, Atena, Roma, Milano, Paris, Budapesta, Tbilisi, Sofia, Varșovia, București, Madrid, Londra, Barcelona, Geneva, Amsterdam, München și Zurich.

Polonia a implementat joi o lege care limitează beneficiile sociale pentru refugiații ucraineni, la peste patru ani de la începutul invaziei rusești, scrie Kyiv Post.

Măsura a fost adoptată la sfârșitul lunii ianuarie și are ca scop eliminarea progresivă a asistenței, prin impunerea unor restricții privind beneficiile sociale, accesul la servicii medicale, dreptul de ședere și educație pentru refugiații veniți după 2022.

Conform noii legi, „beneficiile speciale de asistență medicală vor fi acordate doar minorilor, persoanelor care lucrează, victimelor torturii sau violurilor și grupurilor vulnerabile care locuiesc în locuințe colective.”

Adam Szlapka, purtător de cuvânt al guvernului pro-european al Poloniei, a explicat că „după patru ani, situația este mai stabilă” și că „aceste reglementări extraordinare pot fi eliminate treptat și putem trece de la soluții temporare la unele sistemice.”

Sprijinul pentru locuință și hrană se va aplica doar grupurilor considerate deosebit de vulnerabile.

Pentru elevii ucraineni din școlile poloneze, finanțarea pentru transport gratuit, ajutor material și lecții suplimentare de limba poloneză va continua doar până la sfârșitul anului universitar.

Refugiații vor păstra statutul de protecție în Polonia cel puțin până în martie anul viitor.

Un sondaj din ianuarie al Centrului pentru Cercetarea Opiniei Publice arată că doar 48% dintre polonezi aprobă sprijinul pentru refugiați, iar 46% se opun. „Acesta este cel mai scăzut nivel de sprijin de la anexarea Crimeii în 2014”, este menționat în raport.

Președintele Karol Nawrocki a spus că nu va semna legi privind asistența specială pentru ucraineni. El a declarat într-o conferință de presă că „polonezii simt… că efortul nostru, asistența noastră multifațetată acordată Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă nu a fost apreciată sau înțeleasă în mod corespunzător.”

Șeful armatei israeliene a declarat joi seara că Israelul a intrat în „următoarea fază” a războiului cu Iranul, după ce Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au efectuat 2.500 de atacuri folosind peste 6.000 de arme, potrivit CNN.

Lt. gen. Eyal Zamir, șeful Statului Major al IDF, a descris conflictul ca fiind o „campanie istorică” care a început cu o „fază de atac surpriză”, în care 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului și 60% din lansatoarele sale de rachete balistice au fost distruse.

„Trecem acum la următoarea fază a operațiunii”, a spus Zamir într-o declarație video. „În această fază, vom continua să demontăm regimul și capacitățile sale militare. Avem în față surprize suplimentare pe care nu intenționez să le dezvălui.”

Eyal Zamir a declarat că a ordonat IDF să avanseze mai adânc în Liban. În ultimele două zile, armata israeliană a emis avertismente de evacuare pentru întreaga zonă sudică a Libanului, la sud de râul Litani, suburbii sudice ale Beirutului și părți din Valea Bekaa.

„Am ordonat forțelor IDF să avanseze și să adâncească linia de control de-a lungul frontierei, stabilind în același timp poziții în puncte cheie din sudul Libanului”, a declarat acesta adăugând că Israelul „nu va renunța la obiectivul de a dezarma Hezbollah”.

Joi seara, IDF a anunțat că un ofițer israelian a fost grav rănit și un altul a suferit răni moderate după ce Hezbollah a lansat o rachetă antitanc asupra poziției lor. Soldații au fost transportați la spital pentru tratament.

Primul zbor de repatriere charter guvernamental pentru cetățenii britanici care doresc să părăsească Orientul Mijlociu a aterizat vineri dimineață înapoi în Marea Britanie, scrie Sky News.

Zborul Titan Airways, care a decolat din capitala Omanului, Muscat, joi după-amiază, înainte de a se opri pentru realimentare în Egipt, a aterizat vineri pe aeroportul Londra Stansted.

Inițial, decolarea a fost programată pentru miercuri, însă decolarea a fost amânată din cauza a ceea ce Ministerul de Externe a numit „probleme tehnice”, determinând un pasager, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Sky News, să numească situația „un haos total”.

Joi, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a susținut că peste 4.000 de britanici s-au întors oficial în Marea Britanie cu zboruri comerciale din Emiratele Arabe Unite, pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu.

Kievul a declarat vineri dimineață că Budapesta a reținut fără explicații șapte angajați ai băncii de stat Oschadbank. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a precizat că aceștia transportau numerar între Austria și Ucraina, parte a activității lor obișnuite, scrie Kyiv Post.

„Astăzi, la Budapesta, autoritățile ungare au luat efectiv ostatici șapte cetățeni ucraineni. Motivele pentru aceasta sunt în prezent necunoscute, la fel ca și starea lor sau posibilitatea de a-i contacta”, a spus Sybiha.

„Acești șapte ucraineni sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank. Conduceau două mașini bancare care tranzitau între Austria și Ucraina, transportând numerar ca parte a unui serviciu regulat între băncile de stat.”, a adăugat el.

Andrii Sybiha a acuzat Budapesta de „luare de ostatici și furt de bani” și a anunțat că ministerul de externe ucrainean a trimis o notă oficială prin care solicită eliberarea celor șapte cetățeni.

„De fapt, este vorba despre Ungaria care ia ostatici și fură bani. Dacă aceasta este aceeași «forță» pe care a invocat-o domnul Orban mai devreme astăzi, atunci este forța unui grup criminal. Aceasta este terorism de stat și extorcare”, a spus ministrul, referindu-se la amenințarea premierului ungar Viktor Orban de a folosi „forța” pentru a forța Ucraina să restabilească fluxul de petrol rusesc prin Ungaria.

Disputa dintre cele două țări a reapărut în ultimele săptămâni din cauza fluxului de petrol rusesc către Europa, cu puțin înainte de alegerile generale din Ungaria.

Budapesta și Slovacia au cerut Ucrainei să repare conducta Drujba, iar Ungaria a blocat pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE pentru a exercita presiuni.

Kievul a refuzat, spunând că nu este responsabil pentru daunele provocate de Moscova.

Joi, tensiunile au crescut iarăși după ce ministrul de externe ungar a vizitat Moscova și a primit doi prizonieri de război ucraineni, declarând că va „rupe blocada petrolieră ucraineană prin forță”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că conducta ar putea fi funcțională teoretic în „o lună până la o lună și jumătate”, dar a adăugat că „asta nu înseamnă că tot ce a fost distrus va fi complet restaurat”.

„Sperăm că nicio persoană din Uniunea Europeană nu va bloca 90 de miliarde de euro sau prima tranșă din cele 90 de miliarde de euro… Altfel, vom da adresa acestei persoane Forțelor Armate, oamenilor noștri. Să-l sune și să vorbească cu el în limba lor.”, a avertizat Zelenski.