Maia Sandu: „Nu am recomandat-o, nu am fost consultată”

Întrebată când și cum a aflat despre veniturile Anastasiei Tăburceanu la MoldATSA, Maia Sandua declarat că nu a recomandat-o pentru această funcție și nu a fost consultată în legătură cu angajarea ei.

„Nu am nicio legătură cu această angajare, nu am recomandat-o, nu am fost informată, nu am fost consultată. Eu am aflat din investigațiile de presă, din aceste zile, despre faptul că a fost angajată fără concurs și despre salariul pe care l-a primit”, a spus Maia Sandu.

Cum a izbucnit scandalul de la MoldATSA

Scandalul a izbucnit după ce Ziarul de Gardă și RISE Moldova a scris că Anastasia Tăburceanu, fostă comunicatoare a premierului Natalia Gavrilița și verișoară a președintei, a fost angajată fără concurs și remunerată cu peste un milion de lei moldovenești, adică peste 260.000 de lei românești, în mai puțin de un an de activitate la MoldATSA.

Potrivit investigațiilor, Tăburceanu ar fi fost angajată în iunie 2025, iar în 2026 veniturile ei lunare au depășit 120.000 de lei moldovenești, aproximativ 31.200 de lei românești. Ea a declarat că salariul de bază era de 25.700 de lei moldovenești, adică aproximativ 6.700 de lei românești, la care se adăugau suplimente prevăzute de legislație și de actele interne ale întreprinderii.

„Nu îmi imaginez ce poate să livreze un comunicator pentru 120.000 de lei”

Maia Sandu a criticat dur aceste plăți și a spus că nu vede cum un comunicator al MoldATSA ar fi putut justifica o asemenea remunerare.

„E clar că nu a putut să livreze un comunicator pentru o sumă de 120.000 de lei. Nu îmi imaginez ce poate să livreze un comunicator la MoldATSA pentru așa o sumă, așa cum nu pot să-mi imaginez ce poate să livreze un șofer care a primit 60.000 de lei pe lună”, a declarat președinta.

Suma de 60.000 de lei moldovenești invocată de șefa statului în cazul unui șofer înseamnă aproximativ 15.600 de lei românești.

Sandu cere returnarea banilor

Maia Sandu a precizat că, în opinia sa, doar controlorii de trafic aerian trebuie să aibă salarii mari și competitive la nivel internațional, deoarece de activitatea lor depinde siguranța spațiului aerian. În rest, spune Sandu, plățile mari sub formă de sporuri și premii trebuie justificate.

„Restul arată a bani nemeritați. După mine, este amoral să iei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”, a spus Maia Sandu.

Întrebată cum ar putea fi recuperate sumele, președinta a răspuns că acest lucru trebuie stabilit de Agenția Proprietății Publice și de conducerea întreprinderii. Ea a menționat că, dacă banii nu pot fi returnați direct către MoldATSA, aceștia ar trebui donați.

„În cel mai complicat caz, dacă nu pot fi întorși la MoldATSA, toți acești bani trebuie făcuți donație la o casă de copii, la o casă de bătrâni. Există suficiente modalități prin care acești bani trebuie să meargă acolo unde ei sunt meritați și nu acolo unde nu au fost meritați”, a spus șefa statului.

Președinta spune că nu a discutat cu Anastasia Tăburceanu

Maia Sandu a mai declarat că nu a discutat cu Anastasia Tăburceanu după izbucnirea scandalului. Potrivit președintei, după primele informații apărute în spațiul public, a solicitat în scris confirmarea faptului că Tăburceanu a fost angajată fără concurs și că a primit asemenea sume.

„Am primit confirmarea”, a spus Sandu.

Anastasia Tăburceanu și-a anunțat ulterior demisia de la MoldATSA și a spus că va restitui sumele încasate sub formă de sporuri și adaosuri la salariul de bază. Agenția Proprietății Publice a anunțat un control pentru a verifica modul în care au fost acordate plățile salariale în cadrul întreprinderii.

Posibile ilegalități și responsabilitatea conducerii MoldATSA

Întrebată dacă subiectul trebuie să se încheie odată cu restituirea banilor sau dacă ar putea fi vorba și despre posibile ilegalități, Maia Sandu a declarat că instituțiile competente trebuie să stabilească dacă plățile au fost legale.

„Probabil că e șeful întreprinderii care a oferit aceste salarii. Sigur, trebuie să vedem ce bază legală a folosit el. Nu îmi imaginez cum ar putea să justifice asemenea salarii”, a spus președinta.

Sandu a insistat că fiecare angajat care a primit premii și sporuri mari trebuie să demonstreze ce a livrat pentru acele sume.

„Toate aceste sporuri trebuie justificate. Eu nu văd cum pot să justifice aceste premii și sporuri”, a declarat ea.

Maia Sandu: „Este un eșec al nostru”

În timpul interviului, președinta a fost întrebată și care este diferența dintre cazul Tăburceanu și cazurile de abuzuri asociate fostelor guvernări. Maia Sandu a admis că situația de la MoldATSA reprezintă un eșec al actualei guvernări.

„Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA este un eșec al nostru, pentru că nu am verificat lucrurile corect. În același timp, faptul că o rudă de-a mea a primit bani pe care nu i-a meritat nu este vina mea, așa cum rudele mele nu răspund pentru acțiunile mele, așa și eu nu răspund pentru acțiunile lor”, a spus Sandu.

Verificări și la alte întreprinderi de stat

Șefa statului a adăugat că scandalul trebuie să ducă la verificări mai ample în întreprinderile de stat și a pus sub semnul întrebării eficiența consiliilor de administrare.

„E clar că acolo sunt abuzuri și aceste abuzuri trebuie investigate. Din această lecție trebuie să vedem ce se întâmplă și la alte întreprinderi de stat, pentru că s-ar putea să nu fie singura instituție”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai spus că trebuie analizat de ce întreprinderile de stat au atât de mulți membri în consiliile de administrare și unde au fost aceștia atunci când au fost aprobate asemenea plăți.

În opinia ei, ar trebui instituită o interdicție ca o persoană să poată face parte simultan din mai multe consilii de administrare.

Ce spune Maia Sandu despre Dorin Recean

Întrebată despre numirea fostului premier Dorin Recean în structurile MoldATSA, Maia Sandu a spus că acesta a fost numit după izbucnirea scandalului și fără remunerare. Potrivit președintei, decizia a fost luată de APP pentru a clarifica situația din cadrul întreprinderii.

„Domnul Recean e numit după ce s-a întâmplat acest scandal”, a precizat șefa statului.

Alexander Lukașenko a făcut anunțul privind întâlnirile în timpul unei vizite efectuate de Andrei Vorobiov, guvernatorul regiunii Moscova, la Minsk. 

„Le-am spus direct: „Băieți, spuneți-i președintelui vostru că, dacă crede că ne poate vorbi așa și, pe deasupra, să ne tragă în război, trebuie să înțeleagă că și natura războiului se va schimba instantaneu. Va fi un război complet diferit.” Și, apropo, am primit un răspuns: președintele și ei înțeleg asta. Așa că haideți să rezolvăm lucrurile, băieți”, a declarat liderul belarus, citat de Meduza. 

Lukașenko a insistat că Belarusul nu poate fi atras în război, însă acesta și-a reiterat loialitatea față de Moscova în cazul în care circumstanțele se schimbă. 

„Nici noi nu vrem să luptăm cu ucrainenii. Poziția noastră este una de pace. Dar în orice situație, vom fi alături de Rusia”, a mai spus liderul de la Minsk. 

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recente dintre Kiev și Minsk. Încă din luna mai, președintele Zelenski a avertizat că Rusia ar putea sa lanseze un nou atac asupra Ucrainei din Belarus, sau chiar un atac asupra unui stat NATO. 

Săptămâna trecută,  Zelenski a avertizat că liderul Belarusului, Alexander Lukașenko, are la dispoziție o săptămână pentru a îndepărta sau dezactiva echipamentele militare de pe teritoriul belarus care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În caz contrar, Kievul ar putea interveni direct, a avertizat Zelenski. 

Miercuri, liderul de la Kiev a declarat că Belarus a cedat în fața amenințărilor ucrainenilor și a dezactivat echipamentele folosite de ruși pentru a ghida drone de război. 

Surse locale au declarat pentru MEDIAFAX că accidentul a avut loc în apropierea clădirii primăriei Bistrița.

În accident ar fi fost implicate mașina care era, se pare, condusă de fostul ministru și un autobuz care circula regulamentar pe o bandă dedicată transportului în comun.

Sursele citate susțin că pagubele au fost minore la autobuz și un pic mai mari la autovehicul.

Accidentul nu s-a soldat cu victime, iar cele două părți au încheiat o constatare amiabilă.

Bogdan Ivan a fost ministru al Energiei în guvernul condus de Ilie Bolojan până la sfârșitul lunii aprilie, când miniștrii PSD au demisionat.

Întrebat despre acuzațiile potrivit cărora ar fi ajuns „de partea sistemului” după instalarea la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a spus că lupta sa de 20 de ani cu sistemul este „o certitudine”.

„În primul rând, cred că 20 de ani de luptă cu sistemul, cred că asta e o certitudine. Acum, nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a spus că întrebarea este cum poate fi reformat sistemul fără ca țara să fie dusă „în anarhie”.

„Întrebarea este cum putem să reformăm sistemul fără ca să ducem țara asta în anarhie. Asta este misiunea pe care mi-am asumat-o”, a afirmat șeful statului.

„Prefer un câine care mușcă”

Nicușor Dan a mai spus că preferă să aibă instrumentele prin care să reformeze sistemul, în locul declarațiilor despre reformă.

„Între un câine care latră și un câine care mușcă, eu prefer un câine care mușcă. Și între a declama despre cât de tare vom reforma sistemul, că avem mulți declamatori, și între a avea instrumente pentru a reforma cu adevărat sistemul, eu întotdeauna, cum am făcut-o și la Primăria Capitalei, voi fi în poziția, sper să mă pun în poziția de a avea instrumente pentru a reforma sistemul”, a adăugat Nicușor Dan.

El a adăugat că este importantă păstrarea unei linii de demarcație între „pro-occidental” și „anti-occidental”.

„Este foarte important ca să păstrăm, să ducem linia de demarcație între pro-occidental și anti-occidental, și nu să ne consumăm energiile într-o luptă în interiorul unei viziuni pro-occidentale. Asta am spus-o inclusiv în campania electorală când am criticat sistemul”, a declarat președintele.

Întrebat dacă șeful sistemului poate livra România onestă, Nicușor Dan a răspuns: „Da, în timp. În timp și fără să producă anarhie”.

Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 146/2026, începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.

În prezent, nivelul acestuia este de 4.050 lei, creșterea fiind de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută, Potrivit datelor comunicate la momentul adoptării de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Tot din 1 iulie scade suma neimpozabilă din salariul minim brut. Potrivit OUG nr. 89/2025 suma neimpozabilă din salariul minim brut este de 300 de lei până la 1 iulie 2026, urmând să scadă la 200 de lei

Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 de lei), majorarea pe net fiind de 125 de lei, oficialii Casei Naționale de Pensii Publice.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, în România, beneficiază de salariul de bază minim brut garantat în plată 831.382 de salariați.

Conform sursei citate, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia 1.759.027 salariați.

Poziția patronatelor

Contactat de reporterul Mediafax, Iulian Lolea, economist șef, Confederația Patronală Concordia, a punctat poziția patronatelor privind impactul concret al deciziei.

„În ultimii cinci ani, creșterea costului cu forța de muncă în România a reprezentat o problemă reală, care s-a adăugat situației economice dificile și creșterii altor costuri de funcționare pentru firme. Salariul minim a crescut cu mai mult de 85%, iar evoluția viitoare a acestuia trebuie planificată cu grijă și trebuie să aibă în considerare strict capacitatea de plată a firmelor”, a explicat Iulian Lolea.

„Creșterea planificată pentru 1 iulie a fost anunțată încă de la finalul anului trecut, iar o bună parte dintre firme au incorporat în bugetele pentru acest an modificările preconizate, fiind pregătite pentru acest moment. Cu toate acestea, este foarte important ca în anii următori să se țină cont cu rigurozitate de capacitatea de plată a firmelor din România, de situația precară privind competitivitatea acestora și abordările populiste să nu mai afecteze subiectul salariului minim”, a subliniat oficialul Concordia.

Ce implică această creștere

Odată cu această majorare, crește și valoarea contribuției minime către sistemul public de pensii. Mai exact, conform art. 33 din Legea nr. 360/2023, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socialǎ este 4.050 lei din 1 ianuarie, arată potrivit CNPP. Cota de contribuție de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%.

Astfel, din 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a noului salariu minim brut de 4.325 de lei, contribuția minimă lunară va crește la 1.081,25 lei, de la 1.012,5 lei lunar, iar cei care vor să își cumpere vechime trebuie să plătească 12.975 de lei pentru un a, de la 12.150 de lei

Cresc și cheltuielile statului, din moment ce, potrivit prevederilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cuantumul indemnizației pentru însoțitor în cazul pensiei de invaliditate gradul I reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, de la raportat la nivelul actual, de 2.025 de lei lunar – jumătate din 4.050 de lei, din 1 iulie 2026 indemnizația de însoțitor va fi de 2.163 lei.

Mai cresc și drepturile stabilite prin Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, republicată, cu modificările ulterioare, indemnizația lunară reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată.

Prin urmare, indemnizația acordată în temeiul Legii nr. 8/2006 (uniunile de creație) nu poate depăși suma de 8.100 lei în perioada 1 ianuarie -30 iunie 2026, respectiv suma de 8.650 lei începând cu data de 1 iulie 2026, arată oficialii CNPP.

Nu se schimbă in anul 2026 valoarea punctului de referință, care se menține la nivelul de 81 de lei.

Indemnizația socială pentru pensionari, așa-numita pensie minimă socială, rămâne de 1.281 de lei în 2026.

Întrebat dacă a fost indus în eroare de liderul PNL în privința susținerii pentru candidatura lui Eugen Tomac la șefia Guvernului, președintele Nicușor Dan a evitat să ofere un răspuns direct. 

„ în momentul în care l-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel n-aș fi făcut-o. De asemenea, când l-am desemnat pe domnul Veștea, am avut o așteptare rezonabilă că acest guvern va trece”, a declarat șeful statului. 

Președintele a susținut însă că, în ambele situații, calculele inițiale nu s-au confirmat deoarece unii dintre liderii cu care discutase și-au modificat poziția ulterior. 

„Și într-un caz și în altul, așteptarea mea rezonabilă, care s-a bazat pe niște discuții cu niște lideri, nu s-a materializat pentru că niște lideri și-au schimbat opinia între timp”, spune președintele. 

Săptămâna trecut, liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Ilie Bolojan că l-amințit pe președintele Dan privind susținerea fostului premier desemnat, Eugen Tomac. 

„Dincolo de cine e președintele României, cine e președinte la PSD, cine e președinte la PNL, UDMR sau unde vreți, la AUR, trebuie să existe respect pentru funcția de președinte al României. A mințit președintele Republicii și a ajuns să vină de la o zi la alta cu alte scenarii și cu alte cerințe care, ce să vezi, de fiecare dată erau îndeplinite”, declarat Grindeanu. 

Ilie Bolojan s- apărat, susținând: „Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat. Am spus public că aceasta ar fi putut fi una dintre soluțiile teoretice constituționale”. 

Șeful statului a afirmat că, de la începutul mandatului său, a observat existența unor tensiuni sociale semnificative în România și a făcut apel constant la calm și dezescaladare în spațiul public.  

Nicușor Dan a precizat și că s-a observat o ostilitate la adresa magistraților în ultimele luni. 

„Eu, de când exercit mandatul ăsta, constatând că există enorm de multă tensiune socială în România, am îndemnat la calm și la dezescaladare. Evident că câteva luni, și e regretabil că lucrul ăsta s-a întâmplat, a existat o aversiune socială față de magistrați”, a spus președintele Dan. 

Acesta a reacționat și cu privire la Hotărârea 1348 adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii care acuza o încercare de subordonare a justiției în fața puterii politice. Hotărârea menționează pe premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, mai mulți lideri USR printre care Dominic Fritz și Cristian Ghinea, dar și mai multe ONG-uri. 

Critici la adresa CSM

„E legitim ca CSM-ul să-i apere pe magistrați. Nu e legitim însă ca CSM-ul să-i escaladeze. Deci e foarte bine că ei au luat opinii, au răspuns la aceste opinii. E democrație fiecare își apără punctul de vedere. Însă să indici nume și prenume persoane fizice și persoane juridice ONG-uri, asta nu e deloc corect”, a reacționat președintele Nicușor Dan. 

Referitor la Hotărârea 1348, președintele CSM, Liviu Odagiu a afirmat că actul nu trebuie perceput ca pe o listă neagră. 

„Nu, justiția nu a făcut niciun fel de listă neagră. Justiția, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, cu unanimitatea membrilor prezenți, a constatat că există, de un an de zile, un atac constant asupra independenței justiției”, a declarat Liviu Odagiu, la emisiunea OFF The Record, găzduită de MEDIAFAX.  

Duminică, televiziune Digi24 a difuzat o fotografie de la Bruxelles, în care apare președintele Nicușor Dan alături de mai mulți politicieni români. 

În imaginea difuzată apar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, europarlamentarul PSD Victor Negrescu și fostul premier desemnat Eugen Tomac, dar și directorul SPP, Lucian Pahonțu. 

Șeful statului a precizat că imaginea în care apare alături de Lucian Pahonțu a fost realizată în timpul unei deplasări la Bruxelles și a fost scoasă din context, fiind legată de o pauză de masă. 

„Am fost să mănânc. Am fost la o întâlnire cu Manfred Weber, în jur de prânz. La această întâlnire au fost și Rareș Bogdan, care era europarlamentar și liderul grupului, dacă nu mă înșel, nu știu dacă al PNL sau al tuturor europarlamentarilor români din PPE, deci era logic să fie acolo”, spune Dan. 

Referitor la prezența lui Lucian Pahonțu, șeful statului a precizat: „Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotel”. 

Întrebat, la finalul vizitei în Polonia, dacă România va lua măsuri retaliatorii, șeful statului a amintit că Bucureștiul a reacționat deja după incidentul cu drona căzută în zona Galați, în urma căruia doi cetățeni români au fost răniți.

„Vă aduc aminte, imediat după ce a fost drona de la Galați cu cei doi cetățeni români care au fost răniți, noi am închis consulatul rus de la Constanța și am expulzat consulul, ceea ce a fost, în opinia mea, o măsură proporțională a României față de incidentul pe care l-am avut”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a spus că decizia Moscovei reprezintă un gest de reciprocitate diplomatică.

„Evident că, în mod diplomatic, lucrurile astea, această reciprocitate a măsurilor se întâmplă întotdeauna, nu există o altă justificare a Rusiei pentru asta, nu va exista din partea României un răspuns”, a afirmat șeful statului.

Rusia închide Consulatul României la Sankt-Petersburg

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat joi că ambasadorul României în Federația Rusă a fost convocat, în după-amiaza zilei de 25 iunie 2026, la Ministerul rus de Externe, unde partea rusă a notificat închiderea Consulatului General al României la Sankt-Petersburg.

„În cadrul întrevederii partea rusă a notificat cu privire la declararea persona non grata a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt-Petersburg, respectiv referitor la decizia părții ruse de retragere a consimțământului pentru înființarea postului consular respectiv”, a transmis MAE.

Pe 29 mai, președintele Nicușor Dan a anunțat că România l-a declarat persona non grata pe consulul general al Federației Ruse la Constanța și a decis încetarea activității consulatului rus din oraș, după incidetenul de la Galați.

Șeful statului a fost întrebat joi de reporteri dacă AUR este un partid pro-occidental.

„În opinia mea, nu”, a răspuns Nicușor Dan.

El spune că Adrian Veștea, pe care l-a desemnat premier, nu l-a anunțat înainte de a merge la negocieri cu AUR: „Nu. Domnul Veștea a primit un mandat și, mai departe, a fost sarcina domniei-sale”.

Dan admite că a avut în acea zi informații, dar spune că era „dincolo de atributul meu constituțional să intervin”.

Nicușor Dan spune că nu deține informații despre o eventuală negociere a lui Tomac sau Veștea cu parlamentari AUR.

Președintele susține că se așteaptă ca vineri partidele să îi propună o majoritate pro-occidentală „În toate discuțiile pe care le-am avut, am militat pentru o majoritate care să susțină un guvern eventual minoritar sau chiar tehnocrat, dar o majoritate care să fie pro-occidentală”.

Președintele AUR George Simion i-a transmis în urmă cu câteva zile lui Nicușor Dan că dacă „este nevoie de voturile AUR, transparent este să spună public care este opinia lui despre AUR”.