Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că proiectul legii salarizării va fi lansat în dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare, indiferent de evoluțiile din coaliția de guvernare.

Declarația a fost făcută după o întâlnire cu reprezentanții confederațiilor sindicale, unde s-a discutat despre dialogul social și nevoia unor rezultate concrete în relația dintre autorități și sindicate.

„Întâlnirea de astăzi pe care președintele PSD și câțiva dintre miniștri am avut-o cu reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale este una dintr-o serie pe care am început-o mai demult, este un mod prin care sindicatele își fac vocea auzită. Una dintre concluziile întâlnirii – dialogul social a fost deficitar la nivelul premierului în ultimele luni. Sindicatele au subliniat faptul că pentru viitor dialogul social trebuie să aibă și rezultate, nu doar să fie formal. Încă o temă pe care au ridicat-o a fost referitoare la legea salarizării și nevoia ca aceasta să se facă cu un real dialog social, astfel încât atât sindicatele, cât și ministerele de profil să fie în permanență la aceeași masă pentru un dialog în comun. Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice de la începutul săptămânii viitoare, cu toți actorii sociali și instituționali care au interes în domeniul acesta”, a declarat Florin Manole.

Florin Manole a precizat că proiectul a fost elaborat de un grup de lucru la care au participat mai multe instituții, inclusiv Ministerul Finanțelor și Cancelaria premierului, și că acesta include deja analiza impactului bugetar.

„Indiferent ce se va întâmpla peste 5 minute sau peste o zi sau peste două, acest act normativ este pregătit. Are inclusiv impactul financiar, impactul bugetar de la Ministerul de Finanțe, vine pe bazele unui proiect negociat anterior cu sindicatele și cu ministerele încă din 2023. Așadar, există foarte multe ingrediente obiective, există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituție sau altă”, a spus Florin Manole.

Invitat, miercuri, în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Victor Ponta a comentat criza politică actuală.

„Nicușor Dan a ieșit președinte. La Parlament, pe primul loc a ieșit PSD, care n-a primit aproape nimic. I-au dat niște ministere, așa, în glumă. Pe locul doi e AUR, care, domne’, sunt niște putiniști, extremiști. Acum sunt buni, dacă susțin guvernul. Pe locul trei e PNL (…) Partidul de pe locul patru, USR, care a luat mai puține voturi decât persoana fizică Victor Ponta, va conduce în continuare prin domnul Bolojan și va conduce multe luni de acum încolo”, a declarat Victor Ponta.

Fostul premier al României a criticat lipsa dialogului între PSD și AUR.

„Dacă va merge fiecare… PSD-ul: «domne’, nu discutăm cu AUR». De ce nu discuți cu AUR? Adică discuți cu USR, care te urăște și care e exact ceea ce tu nu poți să susții, dar nu discuți cu AUR. AUR zice: «domne’, nu știu, PSD-ul sunt răi», or fi răi unii dintre ei, dar, până la urmă, majoritatea votanților AUR sunt foști votanți PSD. Adică, dacă primii doi vor continua să facă pe surzii, atunci va conduce al patrulea”, a adăugat Ponta.

Autoritățile judiciare de la Teheran au negat, marți, că cele 8 femei arestate în urma protestelor care au zguduit Iranul în acest an s-ar afla în risc de a fi executate, după ce președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Teheranul să le elibereze pentru a facilita negocierile, potrivit NDTV.

„Trump a fost din nou indus în eroare de știrile false”, se arară în comunicatul publicat pe site-ul oficial al sistemului judiciar de la Teheran, Mizan Online.

„Dintre femeile despre care se spunea că se află în pragul execuției, unele au fost eliberate, în timp ce altele sunt acuzate de fapte care, în cazul în care condamnările vor fi menținute, ar putea duce cel mult la o pedeapsă cu închisoarea”, susțin autoritățile iraniene.

Organizațiile pentru drepturile omului au precizat că cel puțin o femeie arestată în urma protestelor din ianuarie a fost condamnată la moarte, iar cel puțin încă una se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa cu moartea și ar putea fi executată.

Trump a declarat, cu o zi în urmă, pe rețelele sociale că eliberarea femeilor ar putea influența pozitiv negocierile.

„Aș aprecia foarte mult eliberarea acestor femei”, a scris Trump pe Truth Social, în postarea sa însoțită de fotografii cu aceste femei.

„To the Iranian leaders, who will soon be in negotiations with my representatives: I would greatly appreciate the release of these women. I am sure that they will respect the fact that you did so. Please do them no harm! Would be a great start to our negotiations!!!” – President… pic.twitter.com/pxU8xZFvAh

— The White House (@WhiteHouse) April 21, 2026

Cu toate acestea, disidenta iraniană stabilită în SUA, Masih Alinejad, a publicat numele celor opt femei pe contul său de X.

Acuzate că ar fi contribuit la protestele din ianuarie

Toate fuseseră arestate în legătură cu protestele din ianuarie, despre care activiștii afirmă că au fost reprimate de Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC), la ordinul fostului Ayatollah, Ali Khamenei.

Potrivit disidentei, una dintre acestea ar avea 16 ani. O alta dintre femeile identificate, Bita Hemmati, a fost condamnată la moarte împreună cu trei bărbați, printre care și soțul ei. Aceștia sunt acuzați că ar fi aruncat bucăți de beton de la o clădire de locuințe asupra forțelor de securitate din Teheran, au raportat mai multe organizații pentru drepturile omului la începutul acestei luni.

Potrivit organizației pentru drepturile omului, „Abdorrahman Boroumand Center” cu sediul în SUA.  Hemmati este cea care a apărut într-un videoclip difuzat la televiziunea de stat în ianuarie, fiind interogată personal de șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei.

O altă femeie care apare în imaginile redistribuite de Trump se numește Mahboubeh Shabani, are vârsta de 32 de ani. Potrivit grupului pentru drepturile omului, Hengaw, cu sediul în Norvegia, femeia a fost acuzată de infracțiunea capitală de „război împotriva lui Allah”, după ce a fost ea ar fi dus cu motocicleta protestatari răniți în orașul Mashhad.

În prezent, femeia este încarcerată în secția pentru femei a închisorii Vakilabad din orașul Mashhad. Grupul de activiști pentru drepturile omului, Hengaw, care și-a exprimat „profunda îngrijorare cu privire la riscul unei condamnări la moarte în acest caz”.

Peste 1.600 de persoane executate în Iran

De asemenea, organizațiile „Iran Human Rights” cu sediul în Norvegia și „Together Against the Death Penalty”, cu sediul la Paris, au precizat, săptămâna trecută, în raportul lor anual comun privind pedeapsa cu moartea în Iran că puțin 1.639 de persoane au fost executate în 2025, dintre care 48 au fost de femei.

Kelemen Hunor a analizat variantele disponibile în prezent.

„Se poate vorbi despre un guvern minoritar dacă va exista susținere în Parlament din partea unor parlamentari, în mod individual (…) A doua soluție este o moțiune de cenzură în cursul lunii mai, dacă trece, Guvernul își pierde mandatul”, a declarat Kelemen Hunor la finalul consultărilor.

Președintele UDMR a subliniat faptul că nu există alte soluții și o criză guvernamentală este iminentă.

„Altă soluție în acest moment nu se conturează, fiecare ar trebui să se gândească ce se întâmplă dacă intrăm într-o criza guvernamentală profundă”, a adăugat Kelemen Hunor.

Președintele Nicușor Dan organizează miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări cu liderii partidelor din coaliția guvernamentală ca urmare a crizei politice. PSD cere înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și dacă nu se va ajunge la un consens, miniștrii social democrați vor demisiona.

În replică, Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona.

Europarlamentarul Virgil Popescu a anunțat, miercuri, că a depus un amendament în Parlamentul European pentru includerea drumului expres Craiova–Drobeta Turnu Severin–Lugoj în coridoarele europene de transport finanțate prin Connecting Europe Facility 2028–2034.

„Nu renunț la drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj! Am depus un amendament ca să fie inclus pentru finanțare în coridorul Marea Baltică, Marea Neagră – Marea Egee, prin facilitatea Connecting Europe Facility, pentru perioada 2028 – 2034”, a declarat Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Amendamentul a fost semnat și de alți europarlamentari români, respectiv Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Iuliu Winkler și Lorant Wincze.

Potrivit europarlamentarului, proiectul vizează realizarea unei axe de transport de mare capacitate pe ruta Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, considerată o verigă lipsă în infrastructura regională.

„Această ajustare va permite finalizarea unei verigi lipsă esențiale în cadrul Coridorului BBA prin crearea unei axe continue, de mare capacitate, între vestul și sudul României și mai departe până în Bulgaria”, a completat europarlamentarul.

El a mai subliniat faptul că segmentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova ar asigura conexiuni strategice între coridorul Dunării, zona economică vestică și rețelele din Europa Centrală. Acest proiect are o lungime estimată de aproximativ 215 kilometri, iar în prezent se află în derulare un studiu de fezabilitate pentru traseul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat.

Un alt amendament depus vizează modificarea traseului Iași – Chișinău, pentru a permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T

În paralel, europarlamentarul Virgil Popescu a anunțat și depunerea unui alt amendament, care vizează modificarea traseului Iași – Chișinău în varianta Pașcani – Chișinău, pentru a facilita integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T.

„Amendamentul propus de mine și colegii europarlamentari reprezintă nu doar o optimizare tehnică a traseului, ci și o măsură strategică ce valorifică investițiile existente, crește reziliența coridorului și accelerează integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport.

Amendamentul a fost semnat și de alți europarlamentari români, respectiv Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Iuliu Winkler și Lorant Wincze.

Între timp, PSD a decis să meargă mai departe cu ieșirea de la guvernare. După ce social-democrații i-au retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, conducerea partidului a votat în unanimitate ca miniștrii PSD să demisioneze joi. Sorin Grindeanu a declarat, după consultările de la Cotroceni, că PSD poate trece în opoziție dacă nu se ajunge la o „armonizare a punctelor de vedere”, reiterând că partidul ar susține în continuare o formulă pro-europeană, dar cu un alt prim-ministru.

PSD are un vicepremier, Marian Neacșu, și șase miniștri în guvern: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie) și Ciprian Șerban (Transporturi).

Posturile vacantate vor fi ocupate de miniștrii din actualul guvern

În acest context, premierul Ilie Bolojan a transmis că își asumă în continuare mandatul. Sursele Mediafax spun că premierul dorește ca posturile care se vor vacanta prin demisia socia-democraților să fie fi ocupate rapid astfel încât activitatea Guvernului și mai ales proiectele legate de PNRR să nu fie blocate. Totuși, după desemnarea de către premier, miniștrii interimari sunt numiți prin decret semnat de președinte.

Potrivit informațiilor Mediafax, liberalii au conturat deja o primă variantă de lucru pentru portofoliile rămase libere după plecarea miniștrilor PSD. Lista nu este însă finalizată și nu a fost aprobată de premier și partidele rămase în coaliție. Cele trei partide rămase în coalițiie nu vor discuta public lista până când demisia miniștrilor PSD nu va fi oficializată, spun sursele Mediafax.

În forma discutată la această oră, interimatul de la Transporturi ar urma să fie preluat chiar de Ilie Bolojan, la Sănătate de Cseke Attila, la Justiție de Cătălin Predoiu, la Agricultură de Diana Buzoianu. La Muncă și Energie ar exista mai multe propuneri.

Organizația județeană PSD Bistrița-Năsăud își exprimă susținerea față de
Moldovan. Filiala anunță că apreciază implicarea, munca și proiectele
transformate în fapte.

Moldovan a decis să își dea demisia din funcția de președinte al organizației PSD Bistrița-Năsăud, pentru a evita orice neclarități sau efecte asupra activității organizației.

„Pentru ca lucrurile să meargă mai departe fără întreruperi, în ședința de urgență de astăzi a CPJ PSD Bistriţa-Năsăud s-a decis ca funcția de președinte interimar să fie preluată de domnul Bogdan Gruia Ivan”.

Activitatea organizației continuă în mod normal, cu aceleași obiective și
muncă pentru oameni.

DNA a făcut, miercuri, percheziții la Consiliul Județean Bistrița Năsăud și la casa liderului PSD, Radu Moldovan, arătau surse judiciare.

Procurorii DNA suspectează săvârșirea unor fapte de abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice, dar și fapte de corupție: luare și dare de mită.

Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete.

„Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook.

Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan.

După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale.

Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii.

„Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.

„Am avut, în cursul zilei de ieri (n.r: marți), o întrevedere cu Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, cu care am discutat despre dezvoltarea comunității Andronache din București”, a transmis Șerban, pe Facebook.

Potrivit acestuia, proiectul vizează terenuri aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, prin CNAIR, care ar urma să fie transferate către Primăria Sectorului 2.

„Primăria Sectorului 2, cu sprijinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, face pași concreți pentru dezvoltarea a două noi parcuri, cu o suprafață totală de aproape 3 hectare”, a precizat ministrul.

Planul este împărțit în două etape: amenajarea Parcului Andronache, în zona străzii Gherghiței, și dezvoltarea unui parc natural în zona Valea Saulei.

„Am agreat, astfel, transferul unor suprafețe către Primăria Sectorului 2, pentru a fi transformate în spații verzi moderne, zone de relaxare și facilități sportive”, a mai transmis ministrul.

În final, Șerban a menționat: „Mai mult spațiu verde, mai multă calitate a vieții pentru locuitorii din București”.

În debutul declarațiilor de presă comune, Kelemen Hunor a spus că partidele și-au asumat reformele în coaliție, atunci când au semnat protocolul.

Kelemen Hunor a declarat, totodată, că a avut discuții importante cu Ilie Bolojan „de la energie, la SAFE, până la alte investiții și de a echilibra bugetul”.

Președintele UDMR a mai spus că va merge la consultări cu președintele Nicușor Dan și va face declarații de acolo.

Ilie Bolojan a declarat, la rândul său, că a discutat cu Kelemen Hunor „despre funcționarea Guvernului în această situație ipotetică în care miniștrii PSD s-ar retrage”.

„Am convenit ca în această situație să înlocuim cât se poate de repede posturile vacante cu titularii portofoliilor care rămân, în așa fel încât proiectele care sunt în derulare să poată fi promovate și derulate în continuare și, de asemenea, să susținem proiectele care sunt importante pe agenda guvernamentală, în perioada următoare. E vorba în principal de proiectele care țin de PNRR, pentru că aici trebuie să respectăm jaloanele care înseamnă reforme și jumătate din acestea țin efectiv de Guvern și e nevoie ca în următoarele săptămâni să închidem aceste proceduri pentru a putea asigura finanțarea pe proiectele importante la infrastructură, la autostrăzi, la școli, la spitale și pentru fiecare comunitate”, a declarat Ilie Bolojan.