Peste 60 de oferte au fost primite pentru fondul de reconstrucție Ucraina-SUA, potrivit Sky News.

Prim-ministrul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, a oferit o actualizare privind fondul de investiții pentru reconstrucție al țării, în timp ce liderii politici se reunesc la Conferința de Securitate de la München. Ea a spus că fondul a primit peste 60 de oferte de proiecte în prima lună de acceptare a cererilor.

„Scopul nostru este să semnăm primele trei acorduri de investiții până la sfârșitul anului 2026. Fondul va acorda prioritate proiectelor care pot mobiliza capital suplimentar și pot genera cel mai mare impact pe termen lung pentru economia Ucrainei”, a explicat Yulia Svyrydenko.

Fondul a fost înființat ca parte a unui acord privind mineralele semnat de Ucraina și SUA în aprilie. Acesta se concentrează pe investiții în minerale critice și alte sectoare strategice.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca fondul să ajungă la 200 de milioane de dolari până la sfârșitul anului. Oficialii ucraineni doresc să anunțe primele trei proiecte în acest an.

Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) care urma să se construiască pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a trecut joi de o etapă, dar decizia de investiție de va lua după ce se vor găsi fonduri în acest sens, a declarat premierul Ilie Bolojan, ca răspuns la întrebarea unui ascultător al emisiunii de la Europa FM.

Acționarii Nuclearelectrica au aprobat joi, cu peste 90% din voturi, adoptarea deciziei finale de investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) care folosesc tehnologia americană NuScale, pe locul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița, a anunțat, joi, compania la Bursa de Valori București, după ședința Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.

Investiție de „6-7 miliarde de dolari”

Cele șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale, însumează capacitate instalată de 462 MW, care echivalează cu aproape 70% a capacității instalate a unui singur reactor de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă (de 700 MW).

„Ieri, practic, conducerea Nuclearelectrica şi cea a ministerului au constatat că s-a terminat o fază, a doua, deci s-a terminat un studiu de fezabilitate care arată că ar putea exista condiţii în viitor pentru a se realiza această investiţie. Asta ar însemna că, în perioada următoare, vor trebui identificate – dacă se vor identifica –  surse financiare pentru a se realiza această investiţie. Din câte reţin, este o sumă destul de mare, care înseamnă 6-7 miliarde de dolari şi, de asemenea, în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunţat, în fapt, închiderea acestei etape”, a declarat premierul, vineri, la Europa FM.

Potrivit comunicatului oficial, până în luna mai 2026, RoPower Nuclear (compania de proiect) va derula o serie de activități premergătoare Etapei 3 (Pre-EPC), care va dura aproximativ 15 luni, în urna căreia de va estima bugetul, se vor identifica contractorii și se va decide structura contractuală pentru contracte precum: Contractul Pre-EPC, prelungirea acordului de licență tehnologică cu NuScale; contracte privind evaluarea impactului asupra mediului. Numai pentru derularea acestei etape, bugetul prevăzut este de aproximativ 600 milioane dolari.

„Etapa de investiţii viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanţare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte şi faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem, să spunem, o investiţie imediată. Astfel de investiţii durează 5-6 ani de zile”, a subliniat șeful Guvernului.

Premierul a apreciat că invențiile strategice de retehnologize a Unității 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 reprezintă proiecte mai fezabile.

„Din punctul meu de vedere, având experienţa anilor trecuţi, investiţia pe care o avem în curs – de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă şi de extindere cu două noi reactoare – este o investiţie care se bazează pe o tehnologie pe care am operat-o ani de zile, care este în piaţă şi unde există astăzi surse de finanţare, care ne fac să credem că acest proiect pe nuclear, care e o sursă bună de energie pentru România în anii următori, e mai fezabil decât această investiţie de tip nou″, a declarat șeful Executivului.

Conform partenerilor, prin proiectul SMR vor fi înlocuiți cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW energie curată. Vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul perioadei de construcție, 2.300 de locuri de muncă în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.

Informația a fost relatată inițial de Reuters.

E-mailul, datat 1 februarie 2016, a fost trimis de Dr. Oz și de soția sa, Liza Oz, și avea ca subiect „Sărbătoarea de Valentine’s Day a lui Mehmet și Liza Oz”. Mesajul conținea un link către o invitație digitală adresată lui Jeffrey Epstein.

Invitația a fost transmisă la aproape un deceniu după ce primele acuzații publice de infracțiuni sexuale împotriva lui Epstein au apărut, în iulie 2006. Epstein s-a sinucis în anul 2019, în timp ce se afla în detenție, așteptând procesul pentru acuzații de trafic sexual.

Departamentul de Justiție al SUA a făcut publice, în ultimele săptămâni, milioane de documente legate de cazul Epstein, pentru a se conforma unei legi adoptate de Congresul american. Dosarele scot la iveală noi informații privind legăturile lui Epstein cu persoane influente din politică, finanțe, afaceri și mediul academic.

Numele lui Dr. Oz apare de mai multe ori în aceste documente, inclusiv într-un e-mail trimis de pe un cont asociat numelui său, datat 1 ianuarie 2016, cu subiectul „Dr. Oz”, al cărui conținut este complet cenzurat.

De asemenea, Dr. Oz este menționat într-un e-mail din 2012, intitulat „lista actualizată pentru mâine seară”, referitor la un eveniment cultural. Totodată, Dean Ornish, fondatorul Institutului de Cercetare în Medicină Preventivă, l-a invitat pe Epstein la un eveniment organizat în 2014, la care Dr. Oz a participat ca speaker.

Fără acuzații legale

Dr. Oz nu este acuzat de nicio faptă ilegală în legătură cu cazul Epstein. Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA nu a oferit un răspuns oficial solicitărilor de comentarii pe această temă.

În vârstă de 65 de ani, Dr. Oz este cunoscut publicului larg ca chirurg cardiotoracic și personalitate de televiziune, fiind gazda emisiunii The Dr. Oz Show timp de peste un deceniu.

Rușii susțin că au capturat trei localități de pe linia frontului, potrivit Sky News. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării din Rusia

Acesta a anunțat că forțele sale au preluat controlul asupra a trei sate din Ucraina în ultima săptămână.

Ministerul susține că este vorba despre satele Chugunovka și Glushkovka din regiunea Harkov. Pe listă este și satul Zaliznichnoe din regiunea Zaporijia. Informații nu au fost confirmate de ucraineni.

Jurnalistul britanic Tim Shipman susține că Regele Charles nu este cel mai mare fan al președintelui american Donald Trump, potrivit Express. Asta deși monarhul și președintele par întotdeauna foarte prietenoși unul cu celălalt. Citând o sursă familiarizată cu negocierile privind vizitele de stat, Tim Shipman a scris în The Spectator că „Regele nu a vrut ca Trump să vină într-o vizită de stat aici (în Marea Britanie n.r.) pentru că este regele Canadei, iar Trump a amenințat Canada”.

Jurnalistul s-a referit la vizita de stat făcută de Donald Trump în septembrie anul trecut la Castelul Windsor. Se pare că Regele a fost deranjat de atitudinea lui Trump față de Canada. Președintele american i-a supărat pe mulți canadieni prin introducerea de tarife vamale la exporturile către SUA. În plus, Trump a vorbit despre o posibilă transformare a Canadei într-un stat american.

În prezent, se zvonește că Regele Charles va vizita SUA în următoarele luni. Se preconizează că vizita de stat va avea loc în aprilie, pentru a coincide cu cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii. Deși vizita nu a fost confirmată, se așteaptă ca Regele să fie însoțit de Regina Camilla.

Tim Shipman susține că Regele nu dorește să facă vizita, dar nu poate scăpa de ea. Iritarea Regelui ar fi provocată și de ultima problemă apărută în relația SUA-Canada. Administrația Trump a amenințat cu blocarea inaugurării unui pod dintre cele două state construit de guvernul canadian. Americanii au solicitat canadienilor să dețină jumătate din obiectiv.

Palatul Buckingham a refuzat să comenteze afirmațiile jurnalistului Tim Shipman.

Economia românească a intrat accelerat în zid. Nu este o simplă răceală, este gripă în toată regula. Minus 1,9% cădere a PIB real în trimestrul 4 nu arată doar o recesiune tehnică ușoară, ci o prăbușire zgomotoasă. România are cea mai mare cădere trimestrială dintre țările UE. Doar România și Irlanda sunt țările UE aflate în recesiune tehnică în acest moment.

O aterizare dură cu victime: românii cu venituri mici și medii, profesorii, medicii și lucrătorii din sănătate precum și companiile mici și mijlocii, mai ales cele cu capital autohton.

Cu toate acestea, decidenți de vârf încearcă să schimbe din temelii teoria și practica economică, introducând o nouă sintagmă – prăbușirea economică pozitivă. Interesant, nu-i așa?

În această analiză explic, în primul rând, diferența dintre recesiunea tehnică – o definiție jurnalistică, informală, nontehnică și recesiunea profundă – academică, științifică, tehnică, așa cum este ea definită la nivel teoretic și practic de cea mai prestigioasă instituție din lume în domeniul ciclicității economice. În al doilea rând, explic de ce totuși recesiunea tehnică este un proxy (un semnal) pentru recesiunea profundă. În al treilea rând, argumentez de ce sunt șanse ridicate ca România să fi intrat într-o recesiune profundă, criza bugetară rezolvabilă să se fi transformat într-o criză economică și socială.

Recesiunea tehnică versus recesiunea profundă (criza)

Recesiunea tehnică descrie scăderea activității economice timp de două trimestre consecutive (față de trimestrul anterior), măsurată de obicei prin PIB real ajustat sezonier. Este o definire scurtă, simplificată, utilizată încă din anii 1960-1970 de către analiști și jurnaliști de presă economică, din dorința de a comunica rapid semnalele timpurii ale unei crize economice.

Recesiunea profundă (”criza”), se referă la o contracție economică mai largă, semnificativă. Este academică, științifică, tehnică și se analizează conform definiției elaborate de National Bureau of Economic Research (NBER) din SUA. NBER este cea mai prestigioasă / autoritară instituție din lume, organism care definește și măsoară recesiunile în SUA. Instituția nu folosește recesiunea tehnică ci definește o recesiune ca fiind „un declin semnificativ al activității economice, răspândit în întreaga economie și care durează mai mult de câteva luni”. Această definiție implică trei criterii principale – adâncime, difuziune și durată – ceea ce înseamnă că recesiunea trebuie să fie (1) suficient de accentuată (declin substanțial, nu doar marginal), (2) răspândită în majoritatea sectoarelor economiei, și (3) prelungită (nu doar o scădere de o lună sau două).

NBER nu se uită doar la evoluția PIB real în două trimestre consecutive, ci ia în considerare dinamica unor indicatori macroeconomici lunari și trimestriali – precum dinamica veniturilor reale ale populației, ocuparea forței de muncă, producția industrială, vânzările din comerț și industrie, cheltuielile de consum etc. – pentru a determina dacă economia a atins un vârf și apoi un minim al ciclului economic. Detalii aici https://www.nber.org/research/business-cycle-dating

Recesiunea tehnică este un indicator semnal (proxy) pentru recesiunea profundă

De ce se mai folosește atunci recesiunea tehnică, s-ar putea întreba unii?

Simplu, pentru că majoritatea recesiunilor profunde sunt anunțate după ce economia a suferit cel puțin două trimestre de declin. Profesorul de la Harvard University Robert Barro (favorit la câștigarea echivalentului Premiului Nobel în economie în perioada 2011-2017 pentru contribuțiile sale la teoria creșterii economice) sugera, în plină dezbatere academică legată de scăderea PIB-ului american timp de două trimestre în anul 2022, că din 1948 încoace un astfel de fenomen a precedat aproape întotdeauna o recesiune profundă, recunoscută de NBER. Chiar NBER însăși recunoaște că, deși există excepții, „majoritatea recesiunilor identificate de procedurile noastre au constat în două sau mai multe trimestre consecutive de declin al PIB real”. (https://www.nber.org/research/business-cycle-dating/business-cycle-dating-procedure-frequently-asked-questions?).

Sunt puține rezultate fals pozitive, ca să folosim un termen ”drag” din pandemie.

În concluzie, există studii și analize relevante care arată că regula „două trimestre negative” este un proxy rezonabil pentru recesiunile profunde.

România este în recesiune tehnică. Dar a intrat și în recesiune profundă?

Recesiunile tehnice nu s-au transformat în recesiuni profunde atunci când acestea au reprezentat căderi de mică amploare și au fost cantonate într-un sector.

Putem evalua rapid dinamica indicatorilor luați în calcul de NBER pentru a evalua recesiunea profundă.

PIB real trimestrial a scăzut cu 1,9%, o prăbușire practic – cea mai mare prăbușire din ultimii 13 ani, excluzând anul pandemic 2020.

Consumul s-a prăbușit, fiind lovit puternic de mesajele apocaliptice, creșterea TVA cotă generală și cote reduse, accize etc, precum și de înghețarea / reducerea veniturilor pentru largi categorii de populație cu venituri mici și medii. Sunt 5 luni consecutive de reducere a comerțului cu amănuntul în România.

Veniturile populației și puterea de cumpărare au scăzut puternic. Conform datelor statistice oficiale, luna decembrie a fost a 6-a lună de scădere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net. Astfel câștigul real pe întreaga economie s-a redus cu 4,5% în decembrie 2025 față de 2024.

Datele Institutului Național de Statistică indică scăderi puternice în perioada mai 2025-decembrie 2025: 6,5% la salariații din Sănătate și asistență socială, minus 10,1% în sectorul Administrație Publică și Apărare și un record de minus 12,5% în Învățământ. Puterea de cumpărare a pensiilor și prestațiilor sociale s-a prăbușit în ultimele luni ale anului trecut, evidențiind cea mai mare prăbușire din ultimii 25 de ani. Scăderile masive ale puterii de cumpărare validează difuzia recesiunii în economie.

În ceea ce privește Producția industrială și comenzile din industrie, semnalele sunt mixte, cu tendință negativă. Datele publicate azi de INS arată că producția industrială a României, ca serie brută, a scăzut cu 0,9% în anul 2025 față de anul 2024, cu industria prelucrătoare aflată în teritoriu negativ. Comenzile noi în industrie, un indicator predictiv, s-au prăbușit în noiembrie: -12,6% față de octombrie și -4,1% față de anul precedent (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ivci11r25.pdf).
Prăbușirea comenzilor interne și de export va conduce la reducerea producției efective în lunile următoare. Difuziunea recesiunii este vizibilă și aici, prin transferul intersectorial: scade cererea (internă și externă) → scad comenzi → scade producția → scade și ocuparea în industrie.

Construcții și investiții. Sectorul construcțiilor a avut o evoluție atipică: un boom pe parcursul lui 2025, urmat de o frânare bruscă spre sfârșit de an. În noiembrie, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5,8% față de octombrie (ajustat sezonier), o contracție însemnată pentru o singură lună. Rata anuală abia a rămas pozitivă (+0,4% față de noiembrie 2024, după ce anterior fusese mai mare de 13% în octombrie). Practic, motorul construcțiilor a început să se gripeze, semnalând că și componenta de formare brută de capital (investițiile) a încetinit accelerat la final de an. Reducerea puternică a dinamicii creditului neguvernamental în T4 2025 validează că firmele au blocat / amânat planurile de investiții și evită împrumuturile, pe fondul dobânzilor ridicate și perspectivelor economice sumbre.

Dinamica pieței muncii (ocuparea și șomajul) denotă reziliență, în sensul în care rata șomajului nu a crescut semnificativ în toamnă, iar ocuparea a rămas relativ stabilă – semn că piața muncii a rezistat încă recesiunii tehnice. Totuși, aș evidenția aici ceea ce spun studiile relevante din teoria și practica economică – indicatorii forței de muncă reacționează cu întârziere (lag) în comparație cu dinamica PIB – întâi scad producția și vânzările, iar ulterior, dacă declinul persistă, scade și cererea de forță de muncă. Deci, aș considera că stabilitatea ocupării la final de 2025 nu contrazice existența unei recesiuni, ci indică doar că ne aflăm în stadiul inițial al acesteia (încă nu s-au produs concedieri majore, dar acestea ar putea urma dacă recesiunea continuă). Deja apar primele semne de slăbire – unele companii anunță înghețarea angajărilor sau restructurări (vezi companii din industria auto și piese auto, inclusive Dacia), iar în industrie se conturează riscul ca, odată cu reducerea comenzilor, firmele să opereze disponibilizări în primele doup trimestre din 2026.

În concluzie, România a intrat într-o recesiune profundă. După criteriile de evaluare NBER, recesiunea din România are adâncime – nu sunt reduceri de mică amploare în dinamica indicatorilor, ci din contra, sunt prăbușiri pur și simplu, difuziunea este puternică – scăderea este răspândită larg în economie și societate, iar durata se extinde, având în vedere tendințele negative înregistrate de indicatorii predictivi.

Economia românească nu are doar o răceală, are boală în toată regula. Măsurile de relansare întârziate trebuie aplicate imediat.

Dar, despre efectele recesiunii tehnice și ”Ce-i de făcut?”, în analiza următoare.

Incidentul a avut loc la ora 13:35, la kilometrul 249+600, prin ruperea pantografului locomotivei unui tren de marfă aparținând operatorului Constantin Grup Rail Logistic.

„Utilizarea celui de-al doilea pantograf a generat o descărcare electrică, care a produs avarii la nivelul liniei de contact”, precizează CFR SA.

Trenul de marfă a fost garat în siguranță în stația Cața la ora 13:55. Verificările echipelor tehnice au arătat ruperea a 5-6 pendule ale liniei de contact, iar pentru realizarea intervenției în siguranță, Firul 1 a fost scos de sub tensiune la ora 14:48 pe distanța Rupea – Cața,

Firul 2 este închis permanent pentru lucrări de întreținere.

În aceste condiții, trenul de călători IR 1734 staționează în stația Beia începând cu ora 14:45.

The president of the Bucharest Court of Appeal, Liana Arsenie, says she does not know whether magistrates will participate in a possible referendum on justice, proposed by President Nicușor Dan, because she does not believe it is „our role in this game.”

Liana Arsenie stated on MEDIAFAX’s OFF The Record program that this initiative is „exclusively political.”

„I don’t know if they (the judges – ed.) will participate. I wonder what our role is in this game, which is exclusively political and for political capitalization. When you remove responsibility from a person’s conduct and make them anonymous, regardless of their education or professional status, all you will achieve is something that cannot be used to examine a system. And so, in this context, I don’t know what purpose it serves or who it serves, which is why it is very important for us, every judge, to think about what we are looking for in this game. And if it is our role, if it is our place in this game, if we are judges and our only reference point is the law, what is the purpose of this initiative? What is the rationale?” says Arsenie.

The head of the CAB believes that „out of respect for the presidential office,” some judges „may comply” with the referendum.

„But by virtue of our obligation and status as a power in the state, which ensures compliance with the law, I don’t know how we could comply,” says Liana Arsenie.

Asked what the purpose of such an undertaking would be, Liana Arsenie said it was „a political game.”

„I don’t know what the calculations are. I am not an expert in this area of political games. I only know that I don’t think we have any business getting involved in these political games, and politicians should understand that a democratic state cannot function in this way,” added the head of the Bucharest Court of Appeal.

Informația a fost comunicată de Ambasada României în SUA, printr-o postare publicată pe Facebook.

Întrevederea a avut loc la Washington și a vizat consolidarea dialogului bilateral româno-american, într-un context geopolitic regional și internațional marcat de multiple provocări de securitate și cooperare strategică.

Potrivit comunicatului oficial, discuțiile dintre Andrei Muraru și Darryl Nirenberg au permis o armonizare a agendelor celor două părți, cu accent pe obiectivele majore ale Parteneriatului Strategic România–SUA. Oficialii au reconfirmat angajamentul comun pentru menținerea unui dialog bilateral susținut, orientat spre rezultate concrete.

Ambasadorul României a subliniat importanța relației transatlantice și rolul esențial al Statelor Unite în securitatea regională și euroatlantică.

Andrei Muraru: Relația România–SUA este solidă și orientată spre rezultate

„Am avut o discuție foarte bună și directă cu ambasadorul Nirenberg despre ce avem de făcut împreună în următorii ani. În noua configurație geopolitică, relația România–SUA este solidă și orientată spre rezultate concrete. Sunt convins că mandatul său va aduce un plus de dinamism în proiectele importante pentru ambele țări în următorii trei ani”, a declarat Andrei Muraru.

Declarația evidențiază așteptările părții române privind intensificarea cooperării în domenii-cheie precum securitatea, economia, energia, investițiile și schimburile politice la nivel înalt.

În cadrul întâlnirii, ambasadorul Andrei Muraru i-a transmis lui Darryl Nirenberg urări de succes pentru viitorul mandat în România, exprimându-și încrederea în continuarea unei colaborări strânse între București și Washington. Numirea lui Nirenberg vine într-un moment considerat strategic pentru relațiile bilaterale, în contextul evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre și al consolidării flancului estic al NATO.

Parteneriatul Strategic România–SUA, pilon al politicii externe

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii rămâne un pilon central al politicii externe românești. Întâlnirea dintre Andrei Muraru și Darryl Nirenberg reconfirmă voința ambelor părți de a consolida această relație și de a dezvolta proiecte comune cu impact pe termen lung, atât la nivel bilateral, cât și regional.

Conferința de Securitate de la Munchen se desfășoară între 13-15 februarie, iar liderii mondiali s-au reunit vineri pentru prima zi. Conferința este unul dintre cele mai importante evenimente geopolitice ale anului, unde se vor discuta subiecte majore, precum viitorul alianței transatlantice aflate în pericol și eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

În discursul său de deschidere, președintele conferinței, Wolfgang Ischinger, a vorbit despre instabilitatea ordinii internaționale și i-a invitat pe cei prezenți să aplaude participarea unei delegații numeroase din Statele Unite, condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care se va adresa conferinței sâmbătă.

„Parteneriatul transatlantic are nevoie de o Europă mai puternică”, a spus el, „dar Europa va rezista doar dacă națiunile europene vor sta mai unite decât în ​​trecut”.

Cancelarul german Friedrich Merz a descris conferința ca un „seismograf” pentru relațiile dintre Europa și SUA și pentru starea ordinii mondiale și a spus că tema oficială a conferinței, „sub distrugere”, este o descriere potrivită a acestei ordini.

„Ați ales un motto sumbru pentru această conferință, «sub distrugere», și probabil înseamnă că ordinea internațională bazată pe drepturi și reguli este în prezent distrusă”, a spus el.

„Dar mă tem că trebuie să o spunem în termeni și mai duri: acest ordin, oricât de defectuos a fost chiar și în perioada sa de glorie, nu mai există.”, a spus Merz.

Merz și-a continuat apoi discursul făcând o serie de menționări cu privire la amenințarea tot mai mare la adresa ordinii mondiale, relatează Euronews.

„Odată cu începutul invaziei rusești în Ucraina, am intrat într-o nouă fază a lumii care ne face să ne ținem respirația și să ne schimbăm lumea într-un mod mai cuprinzător decât am fi crezut cu mulți ani în urmă”, a spus el.

„Trebuie să vorbim, acest lucru este mai urgent ca niciodată.”

„Această ordine este defectuoasă, ordinea din perioada sa de glorie nu mai există. Europa tocmai se întorsese dintr-o vacanță din istoria lumii. Împreună am intrat într-o eră care este din nou marcată de putere și de politica puterii.”, a menționat Merz.

A sosit era „politicii marilor puteri”, spune Merz

Friedrich Merz a afirmat apoi că lumea a intrat într-o nouă eră a „politicii marilor puteri”, cu implicații majore pentru propria țară.

Politica externă și de securitate a Germaniei, spune el, este ancorată într-o perspectivă europeană, pe care o numește „mai prețioasă ca niciodată”.

Politica sa din trecut, recunoaște el, „nu avea mijloacele de a rezolva problema”. Merz a afirmat în discursul său că Europa „reduce acest decalaj acum”, spunând că ea va fi mai bine pregătită să facă față provocărilor viitoare.

El a continuat spunând că cel mai important lucru este să „aprindem acum comutatorul în minte”.

„Libertatea noastră într-o eră a marilor puteri nu mai este o certitudine.”

Merz avertizează SUA cu privire la pericolul iminent

Friedrich Merz a avertizat Statele Unite că nu vor fi suficient de puternice pentru a „acționa singure” în noua eră a politicii marilor puteri – și promite că „noi, europenii, ne facem partea”.

În discursul adresat delegației din Statele Unite, cancelarul Germaniei a spus că, de-a lungul generațiilor, „încrederea dintre aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile”.

El a punctat că „Europa știe foarte bine cât de prețioasă este aceasta”.

El a afirmat că lumea actuală este marcată de competiția dintre marile puteri și a transmis că „în era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure. Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Așadar, să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră.”

Cancelarul a mai spus că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem în această dependență excesivă față de Statele Unite în care ne-am aflat recent” și a explicat că „această dependență a fost autoimpusă, dar acum renunțăm la ea cât mai repede posibil”.

Potrivit lui Merz, soluția constă în întărirea componentei europene din cadrul NATO.

„Presupun că vom avea opinii divergente mai des decât în trecut, vom fi nevoiți să negociem calea corectă de urmat și poate că va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă vom face acest lucru cu o forță nouă, cu un respect nou și cu respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți.”

Merz: Rusia trebuie să fie „epuizată” pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu președintele conferinței, Ischinger, Merz a vorbit despre dificultățile care stau în calea opririi războiului din Ucraina.

„Acest război se va încheia doar atunci când Rusia va fi cel puțin epuizată economic, potențial militar”, spune el.

„Ne apropiem de acest moment. Am făcut multe pentru a realiza acest lucru, dar încă nu am ajuns acolo. Trebuie să facem tot posibilul pentru a-i aduce în punctul în care nu mai văd niciun avantaj pentru a continua acest război teribil.”, a spus Merz.

Kallas: Instituțiile există, dar „responsabilitatea” lipsește

Prezentă și ea la Munchen în acest weekend, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost întrebată dacă este de acord cu Merz că vechea ordine mondială a dispărut.

„Aș face un pas înapoi și m-aș gândi de ce a fost instituită această ordine mondială prima dată”, a declarat ea, înainte de a face referire la mai multe războaie care au avut loc anterior.

Ea a vorbit despre responsabilitate, înainte de a spune că, deși „regulile există”, responsabilitatea sub forma Consiliului de Securitate și a Națiunilor Unite „nu funcționează așa cum ar trebui”.