Stația Spațială Internațională (ISS) și-a revenit la capacitate maximă, după ce sâmbătă, patru noi astronauți vin în locul colegilor care au părăsit stația mai devreme din motive de sănătate, relatează The Guardian.

SpaceX i-a transportat pe astronauții americani, francezi și ruși la o zi după lansarea lor de la Cape Canaveral.

Jessica Meir și Jack Hathaway de la NASA, Sophie Adenot din Franța și Andrei Fedyaev din Rusia vor fi la ISS pentru o misiune de opt-nouă luni.

Hatches open! Four @SpaceX Crew-12 crew members have entered the station and joined Expedition 74 to begin a long-duration space research mission. More… https://t.co/1329gppIO1 pic.twitter.com/q7khFP9TKW

— International Space Station (@Space_Station) February 14, 2026

Sosirea celor patru noi astronauți a avut loc în contextul în care în luna ianuarie, o parte a echipajului care se afla pe Stația Spațială Internațională a fost evacuată din motive de sănătate, mai devreme decât era planificat.

În urma deciziei, la Stația Spațială au rămas doar trei membri ai echipajului – un american și doi ruși – ceea ce a determinat NASA să suspende ieșirile în spațiu și să reducă cercetările.

NASA a refuzat să divulge identitatea astronautului care s-a îmbolnăvit în orbită pe 7 ianuarie sau să explice ce s-a întâmplat, invocând confidențialitatea medicală.

A fost pentru prima dată după mai multe decenii când o misiune a fost întreruptă din cauza unei probleme medicale apărute în orbită.

Prezent sâmbătă la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită să organizeze alegeri prezidențiale dacă se va declara un armistițiu de două luni.

Liderul de la Kiev a subliniat faptul că problema alegerilor în timpul războiului este extrem de dificilă și că întâi de toate, nimeni nu susține organizarea unui astfel de scrutin pe timp de război.

„Dacă partea americană insistă, sunt gata să demonstrez că suntem pregătiți pentru asta (pentru organizarea alegerilor – n.r.). Dați-ne două luni de armistițiu și vom merge la alegeri. Atât”, a spus Zelenski după ce și-a ținut discursul la Munchen.

Liderul de la Kiev a explicat că pregătirea votului necesită atât timp, cât și siguranță pentru cetățeni.

„Acordați-ne un armistițiu, acordați-ne securitate, infrastructură… Poate nu două luni, dar avem nevoie de multe zile pentru a ne pregăti. Apoi acordați-ne, soldaților noștri, posibilitatea de a vota cum pot, adică să ne apere viețile… țara noastră și, în același timp, să voteze. Este ceva complicat”, a adăugat el.

Zelenski: Faceți presiuni asupra lui Putin

Zelenski a mai precizat că poporul ucrainean se află sub amenințarea rachetelor și a subliniat că trebuie mai multă presiune asupra lui Putin.

„Așadar, acordați-ne un armistițiu. Președintele Trump poate face acest lucru. Faceți presiuni asupra lui Putin, obțineți un armistițiu, apoi parlamentul nostru va modifica legea și vom merge la alegeri, dacă acestea sunt necesare. Dacă americanii au nevoie de alegeri în Ucraina și dacă rușii au nevoie de alegeri în Ucraina, suntem deschiși la acest lucru”, a conchis Zelenski.

Afirmațiile sale au avut loc la câteva zile după ce el a respins informațiile potrivit cărora intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum asupra unui eventual acord de pace cu Rusia.

„Vom trece la alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare. Am spus că este foarte simplu: se stabilește un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a spus miercuri Zelenski, într-o reacție pentru reporteri pe WhatsApp, potrivit DW.

În cadrul discursului său de sâmbătă de la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski şi-a exprimat frustrarea că Ucrainei i se cere „prea des” să facă concesii în cadrul negocierilor.

„Americanii revin adesea la subiectul concesiilor. Prea des, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a afirmat Zelenski în cadrul Conferinței, potrivit NBC News.

Liderul de la Kiev speră că următoarele discuții trilaterale, programate săptămâna viitoare, „vor fi serioase, substanțiale și utile pentru noi toți, dar, sincer, uneori pare că părțile discută despre finalizarea unor lucruri diferite”.

În discursul său, Zelenski a punctat faptul că Europa nu este prezentă la masa negocierilor, deși ar trebui să fie.

„Este o mare greșeală”, spune el.

Zelenski a mai avertizat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că acțiunile lui Vladimir Putin îi amintesc de Acordul de la München din 1938, „când fostul Putin a început să dividă Europa”.

„Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi încheiat acum în mod sigur prin divizarea Ucrainei, așa cum a fost o iluzie să credem că sacrificarea Cehoslovaciei ar salva Europa de la un mare război”, a adăugat acesta.

Săptămâna viitoare va avea loc o nouă rundă de discuții SUA-Rusia-Ucraina în Geneva. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat în Abu Dhabi.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina.

Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”.

„Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată.

Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei

Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE.

„Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România.

În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.

„Astăzi la Conferința de Securitate de la Munchen am deschis lucrările sesiunii de lucru ”Implicațiile războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone” împreună cu Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și Comandantul forțelor americane din Europa. Sesiunea de lucru în care am avut intervenția principală a reunit 35 de decidenți și experți în domeniul securității din spațiul transatlantic, inclusiv președintele Anduril Industries, Chris Brose”, a scris ministra de externe, Oana Țoiu, într-o postare pe Facebook.

În intervenția sa, Oana Țoiu a menționat „rezultatele de stimulare a industriei de apărare transatlantice” obținute cu ocazia NATO Industry Forum, găzduit anul trecut la București, și a subliniat „nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic”.

Totodată, ministra de Externe a evidențiat „oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților” și „importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare”, pledând pentru „utilizarea finanțării UE pentru nevoile de apărare NATO”.

În acest context, ministra de Externe a discutat cu generalul Grynkewich „despre determinarea NATO pentru descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre în cadrul oferit de misiunea NATO Santinela Estului/ Eastern Sentry, lansată în vederea contracarării încălcărilor spațiului aerian aliat”.

Cel puțin 6.000 de persoane au fost ucise în decurs de trei zile în timpul atacului RSF asupra orașului sudanez el-Fasher, susține ONU, potrivit AP. Reprezentanții Națiunilor Unite anunță că grup paramilitar sudanez RSF a declanșat „un val de violență intensă… șocant prin amploarea și brutalitatea sa” în regiunea Darfur din Sudan la sfârșitul lunii octombrie.

Ofensiva RSF asupra orașului el-Fasher a inclus atrocități numeroase care echivalează cu crime de război și posibile crime împotriva umanității, a transmis Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

RSF și milițiile arabe aliate, cunoscute sub numele de Janjaweed, au cucerit el-Fasher, singura fortăreață rămasă a armatei sudaneze în Darfur, pe 26 octombrie și au devastat orașul și împrejurimile sale după mai bine de 18 luni de asediu.

Raportul ONU de 29 de pagini detaliază o serie de atrocități care variază de la crime în masă și execuții sumare, violență sexuală, răpiri pentru răscumpărare, tortură și rele tratamente până la detenție și dispariții. În multe cazuri, atacurile au fost motivate de etnie, se arată în raport.

RSF nu a comentat acuzațiile.

„Ca o scenă dintr-un film de groază”

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a declarat că a documentat uciderea a cel puțin 4.400 de persoane în interiorul orașului el-Fasher între 25 și 27 octombrie, în timp ce peste 1.600 de alte persoane au fost ucise în timp ce încercau să fugă de atacurile RSF. Raportul spune că a extras concluziile din interviuri cu 140 de victime și martori, care „sunt în concordanță cu analiza independentă a imaginilor din satelit și a înregistrărilor video contemporane”.

Într-un caz, luptătorii RSF au deschis focul cu arme grele asupra unei mulțimi de 1.000 de persoane care se adăposteau în căminul Rashid din universitatea el-Fasher pe 26 octombrie, ucigând aproximativ 500 de persoane, se arată în raport. Un martor a fost citat spunând că a văzut cadavre aruncate în aer, „ca într-o scenă dintr-un film de groază”, potrivit raportului.

Într-un alt caz, aproximativ 600 de persoane, inclusiv 50 de copii, au fost executate pe 26 octombrie în timp ce se adăposteau în clădirile unei universități. ONU mai avertizează că numărul morților este mult mai mare deoarece observatorii nu au putu ajunge la fața locului.

Într-un discurs susținut la Conferința de Securitate de la Munchen, Pistorius a subliniat că nici măcar SUA nu pot acționa singure într-o lume în schimbare rapidă. Potrivit oficialului german, Washingtonul are nevoie de aliați puternici și predictibili pentru a-și atinge obiectivele strategice. El a accentuat că Europa așteaptă „predictibilitate” și „siguranță” din partea partenerului american, elemente esențiale pentru stabilitatea transatlantică.

Ministrul a făcut referire la recentele fricțiuni din cadrul NATO, generate de inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlanda, teritoriu aparținând Danemarcei. Pistorius a avertizat că punerea sub semnul întrebării a suveranității unui stat membru NATO și excluderea aliaților europeni din negocieri-cheie afectează coeziunea alianței și avantajează adversarii săi.

Oficialul german a declarat că împărtășește frustrarea exprimată anterior de secretarul de stat american Marco Rubio cu privire la eficiența redusă a unor organizații internaționale.

Cu toate acestea, soluția propusă de Pistorius este reformarea și revigorarea acestora, nu renunțarea la ele, pentru a face față mai eficient conflictelor și crizelor globale.

Împărțirea corectă a poverii

Referindu-se la noua strategie de apărare a SUA, care acordă prioritate securității interne și contracarării Chinei, Pistorius a adoptat o abordare „realistă și pragmatică”.

El a subliniat necesitatea unei distribuții echitabile a responsabilităților, cu Europa asumându-și un rol mai important în asigurarea forțelor convenționale și în stabilitatea vecinătății sale, în timp ce SUA continuă să ofere sprijin strategic și nuclear.

Vladimir Putin ar putea fi forțat să își revizuiască cererile privitoare la finalul războiului din Ucraina, pe măsură ce încep să apară „probleme economice și militare severe”, spun analiștii citați de Sky News.

Liderul rus a încercat să prezinte apărarea Ucrainei ca fiind în pragul unui colaps iminent și să anunțe că o victorie a Rusiei este inevitabilă. Acest lucru s-a transformat în linii roșii pentru Moscova în timpul negocierilor de pace. Printre solicitările pentru care rușii nu vor să negocieze este ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Totuși, Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, spune că intransigența lui Putin față de obiectivele sale de război provoacă pierderi mari pe câmpul de luptă, lipsă de forță de muncă și probleme economice care vor avea „efecte disproporționate” asupra rușilor.

„ISW a evaluat de mult timp că Rusia va începe să se confrunte cu probleme economice și militare mai severe în perioada 2026-2027, iar aceste puncte de stres în efortul de război încep să se manifeste. Acești factori de stres, combinați cu sprijinul militar occidental sporit pentru Ucraina și o presiune economică mai dură, l-ar putea forța pe Putin să-și schimbe calculele și să ia în considerare inițierea unor negocieri concrete”, au transmis experții.

Noi negocieri de pace vor avea loc marți și miercuri la Geneva. La discuții vor participa delegații din Rusia, Ucraina și SUA.

Diagnosticat cu „tulburare organică de personalitate, cu manifestări antisociale”, Galeș a început să trăiască în pădure, după obiceiul sălbăticiunilor, încă de prin 2001. Pe vremea aceea era dat în urmărire pentru o condamnare de trei ani, primită pentru vătămare corporală și violare de domiciliu.

În 2010, Galeș a ucis mai întâi o bătrână în vârstă de 70 de ani, iar apoi a omorât și un bărbat, căruia i-a luat calul și căruța. Ambele victime aveau capul zdrobit și au fost atacate în timp ce lucrau la câmp.

Arestat preventiv, Eugen Galeș a reușit să evadeze din sediul Judecătoriei Moreni. Timp de o lună, criminalul a dormit pe câmp. A fost prins de un pădurar și închis, în regim de maximă siguranță, la Mărgineni.

În 2012, criminalul în serie și-a omorât un coleg de celulă, căruia i-a sfărâmat craniul cu un scaun. Condamnat la detențiune pe viață, Eugen Galeș a ajuns, pentru scurt timp, la Jilava, într-o celulă de tranzit. Acolo, bărbatul din Năieni a arătat din nou de ce este în topul celor mai teribili criminali români, după ce crudul violator Ștefan Simion, zis Pașparache, a umblat în lucrurile lui și i-a furat țigările.

Colonelul Cristian Micu era pe atunci responsabil cu siguranță penitenciară și s-a nimerit de serviciu în noaptea în care, în capul lui Galeș, Omul pădurii s-a trezit mai furios ca niciodată.

Duminică, 15 februarie, de la ora 19:00, Col (r) Cristian Micu vine în platoul MARTORII să povestească cea mai îngrozitoare agresiune din istoria modernă a închisorii.

Într-o declarație făcută recent, șefa guvernului danez a avertizat că lumea de dinainte „nu se va mai întoarce” și că abordarea tradițională, în care se gestionează o singură criză pe rând, „nu mai este suficientă”, scrie The Guardian.

Potrivit lui Frederiksen, Europa se confruntă cu un val complex de provocări — de la războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, până la crize economice, energetice și sociale.

„Trebuie să putem reacționa rapid, strategic și coordonat. Nu mai putem trata o problemă, așteptând ca celelalte să dispară”, a afirmat premierul danez.

Europa trebuie să răspundă simultan mai multor crize în contextul noilor amenințări globale

Frederiksen a sugerat că anumite puteri mondiale ar urmări deliberat să destabilizeze Occidentul, provocând multiple conflicte și crize simultane.

„Este o strategie intenționată: să existe cât mai multe conflicte, mesaje și dezbateri în același timp, pentru a ne face să pierdem direcția, să alergăm în toate direcțiile ca niște ‘găini fără cap’”, a spus liderul danez.

Aceasta a subliniat nevoia ca Uniunea Europeană să își redefinească strategia geopolitică și să dezvolte mecanisme care să-i permită să gestioneze crizele economice, de securitate, climatice și sociale într-un mod integrat.

O strategie comună

Premierul Danemarcei a făcut apel la unitate și acțiune concertată.

„Europa trebuie să găsească un mod strategic și coerent de a gestiona simultan provocările. Lumea s-a schimbat, iar reflexele vechi nu mai funcționează”, a conchis Mette Frederiksen.

Declarațiile acesteia vin într-un moment de intensificare a tensiunilor mondiale și evidențiază necesitatea unei Europe mai puternice, capabile să acționeze în fața multiplelor crize simultane.