Marco Rubio, după întâlnirea cu Zelenski: Donald Trump urmăreşte să pună capăt războiului din Ucraina „odată pentru totdeauna”

Secretarul de stat american Marco Rubio și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat sâmbătă, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. După discuții, oficialul american a făcut o postare pe platforma X, în cadrul căreia a menționat că președintele american Donald Trump urmărește încheierea definitivă a războiului Rusia-Ucraina.

„M-am întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre securitatea Ucrainei şi aprofundarea parteneriatelor în domeniul apărării şi economic. Preşedintele Trump doreşte o soluţie care să pună capăt vărsării de sânge o dată pentru totdeauna”, a scris Rubio pe X.

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc înaintea negocierilor trilaterale care vor avea loc săptămâna viitoare la Geneva.

În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit și cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, la Conferința de Securitate de la Munchen.

„Apreciem foarte mult faptul că America menține în mod constant o abordare constructivă și este gata să ajute la protejarea vieților”, a scris Zelenski pe X.

Liderul ucrainean a mulțumit Statelor Unite și lui Trump pentru ceea ce a numit „abordarea constructivă” înaintea discuțiilor trilaterale de la Geneva.

„Cei care iubesc libertatea nu ar trebui să se teamă de Est”. Viktor Orban numește care este adevărata amenințare pentru Ungaria

Adevărata amenințare pentru Ungaria nu este Rusia, ci Uniunea Europeană, acuză premierul ungar Viktor Orban.

Într-un discurs adresat susținătorilor săi sâmbătă, Orban a catalogat Bruxelles-ul drept o sursă de „pericol iminent”.

„Trebuie să ne obișnuim cu ideea că cei care iubesc libertatea nu ar trebui să se teamă de Est, ci de Bruxelles. (…) Bruxelles, însă, este o realitate palpabilă și o sursă de pericol iminent. Acesta este adevărul amar și nu îl vom tolera”, a spus Orban susținătorilor săi, potrivit Deutsche Welle.

Premierul ungar a continuat spunând că UE îl susține pe principalul său adversar, liderul partidului Tisza, Peter Magyar.

„Știam deja că adevărații noștri adversari nu sunt partidele de opoziție maghiare. Adevărații noștri adversari sunt stăpânii lor de la Bruxelles”, a declarat el.

„Mașina represivă de la Bruxelles funcționează în continuare în Ungaria. O vom curăța după aprilie”, a mai adăugat premierul ungar.

Orban, care este prim-ministru din 2010, se confruntă cu cea mai mare provocare internă din ultimii ani. Principalul partid de opoziție, Tisza, se află în fața partidului lui Orban în majoritatea sondajelor.

De asemenea, premierul ungar este cunoscut drept un susținător al lui Trump, dar și un critic vocal în privința ajutorului UE acordat Ucrainei. Din acest motiv, Budapesta a blocat de mai multe ori sprijinul financiar destinat Kievului.

Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 12 aprilie 2026.

„Cred că dorința este aceeași”. Premierul danez consideră că Trump încă vrea să preia Groenlanda

Premierul danez Mette Frederiksen a afirmat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la Munchen, că, în opinia sa, Donald Trump încă dorește să dețină Groenlanda.

„Din păcate, cred că dorința este aceeași. El este foarte serios în privința acestui subiect”, a spus Frederiksen, atunci când a fost întrebată dacă Trump încă dorește să dețină insula arctică, potrivit The Guardian.

„Toată lumea ne întreabă dacă suntem de părere că s-a terminat. Ei bine, nu, nu credem că s-a terminat”, a adăugat Frederiksen.

Premierul danez a declarat că țara este dispusă să colaboreze cu administrația Trump pentru a găsi o soluție, însă a subliniat că „există, desigur, aspecte în privința cărora nu se poate face niciun compromis”. Ea a menționat suveranitatea statului și integritatea teritorială ca fiind două dintre aceste aspecte.

Dorința lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei a provocat tensiuni între SUA și Europa. Luna trecută, liderul de la Casa Albă a renunțat la amenințările de a cuceri insula cu forța, după ce a încheiat ceea ce a numit un acord „cadru” cu șeful NATO, Mark Rutte.

În ultima perioadă, Trump insistă că Groenlanda este vitală pentru securitatea SUA și a NATO împotriva Rusiei și Chinei.

Potrivit France24, premierii din Danemarca și Groenlanda au declarat că presiunea asupra populației insulei este „inacceptabilă”.

Parisul va înființa o echipă specială pentru a analiza posibila implicare a cetățenilor francezi în infracțiunile lui Jeffrey Epstein

Procuratura din Paris a anunțat, sâmbătă, că va înființa o echipă specială pentru analizarea probelor care ar putea implica cetățeni francezi în infracțiunile comise de Jeffrey Epstein, relatează France24.

În cadrul acestei inițiative, magistrații din această echipă specială vor redeschide dosarele referitoare la Jean-Luc Brunel, fost director al unei agenții de modelling franceze. Acesta a fost găsit mort în celula sa dintr-o închisoare din Paris în 2022, după ce fusese acuzat de violarea unor minore. O anchetă a arătat că Brunel era „un prieten apropiat al lui Jeffrey Epstein”.

Echipa specială va colabora îndeaproape cu procurorii de la unitatea națională pentru infracțiuni financiare și cu poliția franceză, pentru a demara anchete în cazul în care sunt suspiciuni că sunt infracțiuni care implică persoane din Franța, a declarat procuratura din Paris pentru AFP.

Scopul este „de a putea extrage orice element care ar putea fi reutilizat în mod util într-un nou cadru de anchetă”, se arată în comunicatul procuraturii, potrivit France24.

Mai multe personalități din Franța, menționate în ultimele documente publicate din dosarele Epstein

Decizia vine în contextul în care mai multe personalități publice din Franța sunt menționate în cele mai recente documente publicate de Departamentul de Justiție din SUA privind cazul Epstein. Menționarea lor nu înseamnă în sine că a fost comisă vreo infracțiune.

Procuratura franceză a precizat, potrivit sursei citate, că i s-a cerut să investigheze trei cazuri noi specifice care implică un diplomat francez, un agent de modelling și un muzician. De asemenea, procuratura investighează apariția diplomatului de rang înalt Fabrice Aidan în documentele legate de Epstein publicate de autoritățile americane.

Un nutriționist dezvăluie care sunt cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac când vor să slăbească

Luke Hanna, un nutriționist care este urmărit de peste 90.000 de persoane pe rețelele sociale, spune, pentru The Independent, că „există multe informații eronate despre nutriție”. Acesta a numit și cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac în privința dorinței de a slăbi.

Setarea unor obiective nerealiste

Hanna a subliniat că multe persoane care decid să acționeze pentru a scădea în greutate își stabilesc obiective nerealiste.

„Dacă ne stabilim obiective imposibil de atins, poate fi descurajant când nu le atingem. Este important să ne amintim că și îmbunătățirile mici, treptate, sunt foarte benefice în timp”, a spus nutriționistul pentru sursa citată.

Acesta recomandă consumul de pește, creșterea aportului de fibre, consumul în plus de proteine, creșterea numărului zilnic de pași, dar și două antrenamente de forță pe săptămână.

Dietele restrictive

De-a lungul anilor, diverse diete restrictive au fost pe rând în centrul atenției. Actualul vinovat este dieta carnivoră, care cuprinde în principal produse de origine animală, iar în acest caz, Hanna recomandă prudență.

„Dieta carnivoră este o rețetă pentru dezastru pe termen lung. Poate avea un impact grav asupra sănătății oamenilor”, a spus Hanna pentru The Independent.

Nutriționistul a subliniat că „zeci de ani de studii” au asociat dietele bogate în produse de origine animală cu mai multe efecte negative asupra sănătății. El a dat drept exemplu dozele mari de grăsimi saturate pe care le furnizează dieta carnivoră, care pot contribui la depozitarea preferențială a grăsimii viscerale, precum și la creșterea riscului de boli cardiace.

Hanna recomandă diete echilibrate, care conțin în principal ingrediente sănătoase, integrale, în cantități moderate – nici prea mult, nici prea puțin.

Ignorarea sfaturilor bune pentru că sunt plictisitoare

Nutriționistul se referă, în acest sens, la acele recomandări privind consumul de fructe, legume, cereale, fibre și surse de proteine cu un conținut redus de grăsimi saturate, un consum redus de alcool și zaharuri rafinate.

Pentru a contracara acest lucru, Hanna subliniază că este esențială conștientizarea.

„De obicei, le cer clienților să țină un jurnal alimentar sincer și precis timp de o săptămână. (…) De exemplu, dacă ai probleme cu gustările sau cu mâncatul din cauza stresului, poți identifica momentele din zi în care se întâmplă acest lucru. Odată ce ai aflat acest lucru, poți veni cu câteva strategii pentru a contracara problema”, a spus Hanna.

Considerarea alimentelor ca fiind „bune” și „rele”

Multe persoane care încearcă să slăbească se simt vinovate atunci când ies la o cină copioasă în oraș, consumă ciocolată sau o înghețată. Hanna subliniază că modul în care mănânci în mod constant este cel mai important pentru sănătatea ta pe termen lung și nu „micile scăpări”.

„Nu este benefic pentru oameni să se simtă vinovați pentru că se bucură de mâncare. Dacă e să fie ceva, etichetarea mâncării ca fiind „bună” și „rea” sau „curată” și „murdară” nu face decât să înrăutățească relația ta cu ea și să creeze cicluri de restricții și excese”, afirmă nutriționistul pentru sursa citată.

Potrivit acestuia, este mult mai bine să adopți o mentalitate care îți permite să te bucuri de toate alimentele cu moderație.

Prioritizarea pierderii de grăsime în detrimentul condiției fizice

„Excesul de grăsime corporală poate crește riscul de boli cronice pe termen lung. Asta nu înseamnă că greutatea ta este singurul lucru care contează pentru sănătatea ta”, subliniază Hanna.

Acesta aduce în discuție o meta-analiză din British Journal of Sports Medicine, în care se menționează că un nivel mai ridicat de condiție fizică poate reduce riscurile asociate cu supraponderalitatea și obezitatea.

„Oamenii trebuie să știe că exercițiile fizice sunt o opțiune fantastică, indiferent dacă vă ajută să slăbiți sau nu. Este unul dintre cele mai importante pârghii pe care le puteți acționa pentru a vă îmbunătăți sănătatea”, a completat nutriționistul.

Considerarea tuturor alimentelor procesate ca fiind dăunătoare pentru sănătate

Este cunoscut faptul că alimentele procesate au un impact negativ asupra sănătății dacă sunt consumate într-o cantitate mare. Totuși, aici există o nuanță.

Hanna face referire la o analiză din 2024 publicată în revista medicală The Lancet, care sugerează că anumite subgrupuri de alimente ultraprocesate sunt mai dăunătoare pentru sănătate decât altele.

„Nu este de mirare că produsele precum băuturile îndulcite cu zahăr și carnea procesată sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Alte alimente care sunt considerate tehnic procesate, cum ar fi anumite tipuri de iaurturi, pâine integrală, cereale și chiar gustări sărate, conțin și factori benefici, cum ar fi proteine, fibre, minerale, acid fenolic și alți micronutrienți”, a conchis Hanna.

Prințul William îl voia pe Andrew alungat din familia regală „înainte ca situația să se agraveze”, după interviul despre relația acestuia cu Epstein

Prințul de Wales, William, a cerut, în urmă cu șapte ani, ca Andrew Mountbatten-Windsor să fie exclus din familia regală „înainte să se agraveze situația”, după ce fostul prinț a acordat postului BBC, în 2019, un interviu despre legăturile sale cu Jeffrey Epstein, susține o nouă biografie.

Dezvăluirile incluse într-o biografie, „William și Catherine: Noua eră a monarhiei: Povestea din culise”, realizată de editorul regal al ziarului The Mirror, arată faptul că William l-a considerat pe Andrew o amenințare serioasă la adresa supraviețuirii familiei regale, după noi detalii despre relația lui Andrew cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

O sursă din palat citată în carte a declarat că „Prințul de Wales era convins că întregul episod nu va fi uitat niciodată și, în ciuda părerilor celorlalți, nu exista absolut niciun avantaj în a-l proteja pe Andrew”, scrie The Independent.

William i-a îndemnat pe Charles și regina Elisabeta a II-a să ia măsuri

La momentul respectiv, după interviul acordat de Andrew pentru BBC, William i-a îndemnat pe Charles și pe regina Elisabeta, care erau în favoarea protejării lui, să ia măsuri. Totuși, acest lucru a provocat o reacție furioasă din partea tatălui său, care „l-a pus la locul lui”, susține cartea.

„Punctul lui de vedere era foarte clar: Andrew nu trebuia să se apropie de familie sub nicio formă, nici prin asociere, nici la evenimentele familiale, nicăieri”, spune o sursă din palat citată în carte.

„Nu și-a plăcut niciodată prea mult unchiul și a vrut să dispară din peisaj imediat, înainte ca situația să se înrăutățească și mai mult. Punctul de vedere al lui William era că el [Andrew] s-a băgat singur în toată această încurcătură, așa că ar trebui lăsat să se descurce singur, departe de familie”, susține o altă sursă din palat, citată în noua biografie.

În ultima serie de documente publicate, Andrew este acuzat că ar fi împărtășit lui Epstein rapoarte confidențiale la care avea acces în calitate de trimis comercial al Regatului Unit. Dezvăluirile i-au adus acestuia pierderea tuturor titlurilor regale, inclusiv cel de duce de York.

Patru noi astronauți ajung la Stația Spațială Internațională pentru a înlocui echipajul evacuat al NASA

Stația Spațială Internațională (ISS) și-a revenit la capacitate maximă, după ce sâmbătă, patru noi astronauți vin în locul colegilor care au părăsit stația mai devreme din motive de sănătate, relatează The Guardian.

SpaceX i-a transportat pe astronauții americani, francezi și ruși la o zi după lansarea lor de la Cape Canaveral.

Jessica Meir și Jack Hathaway de la NASA, Sophie Adenot din Franța și Andrei Fedyaev din Rusia vor fi la ISS pentru o misiune de opt-nouă luni.

Sosirea celor patru noi astronauți a avut loc în contextul în care în luna ianuarie, o parte a echipajului care se afla pe Stația Spațială Internațională a fost evacuată din motive de sănătate, mai devreme decât era planificat.

În urma deciziei, la Stația Spațială au rămas doar trei membri ai echipajului – un american și doi ruși – ceea ce a determinat NASA să suspende ieșirile în spațiu și să reducă cercetările.

NASA a refuzat să divulge identitatea astronautului care s-a îmbolnăvit în orbită pe 7 ianuarie sau să explice ce s-a întâmplat, invocând confidențialitatea medicală.

A fost pentru prima dată după mai multe decenii când o misiune a fost întreruptă din cauza unei probleme medicale apărute în orbită.

Ucraina este pregătită pentru alegeri prezidențiale cu o condiție. Zelenski: Sunt gata să demonstrez că suntem pregătiți pentru asta

Prezent sâmbătă la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită să organizeze alegeri prezidențiale dacă se va declara un armistițiu de două luni.

Liderul de la Kiev a subliniat faptul că problema alegerilor în timpul războiului este extrem de dificilă și că întâi de toate, nimeni nu susține organizarea unui astfel de scrutin pe timp de război.

„Dacă partea americană insistă, sunt gata să demonstrez că suntem pregătiți pentru asta (pentru organizarea alegerilor – n.r.). Dați-ne două luni de armistițiu și vom merge la alegeri. Atât”, a spus Zelenski după ce și-a ținut discursul la Munchen.

Liderul de la Kiev a explicat că pregătirea votului necesită atât timp, cât și siguranță pentru cetățeni.

„Acordați-ne un armistițiu, acordați-ne securitate, infrastructură… Poate nu două luni, dar avem nevoie de multe zile pentru a ne pregăti. Apoi acordați-ne, soldaților noștri, posibilitatea de a vota cum pot, adică să ne apere viețile… țara noastră și, în același timp, să voteze. Este ceva complicat”, a adăugat el.

Zelenski: Faceți presiuni asupra lui Putin

Zelenski a mai precizat că poporul ucrainean se află sub amenințarea rachetelor și a subliniat că trebuie mai multă presiune asupra lui Putin.

„Așadar, acordați-ne un armistițiu. Președintele Trump poate face acest lucru. Faceți presiuni asupra lui Putin, obțineți un armistițiu, apoi parlamentul nostru va modifica legea și vom merge la alegeri, dacă acestea sunt necesare. Dacă americanii au nevoie de alegeri în Ucraina și dacă rușii au nevoie de alegeri în Ucraina, suntem deschiși la acest lucru”, a conchis Zelenski.

Afirmațiile sale au avut loc la câteva zile după ce el a respins informațiile potrivit cărora intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum asupra unui eventual acord de pace cu Rusia.

„Vom trece la alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare. Am spus că este foarte simplu: se stabilește un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a spus miercuri Zelenski, într-o reacție pentru reporteri pe WhatsApp, potrivit DW.

Zelenski spune că SUA solicită prea des Ucrainei să facă anumite concesii. Liderul de la Kiev, despre absența Europei de la negocieri: „O mare greșeală”

În cadrul discursului său de sâmbătă de la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski şi-a exprimat frustrarea că Ucrainei i se cere „prea des” să facă concesii în cadrul negocierilor.

„Americanii revin adesea la subiectul concesiilor. Prea des, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a afirmat Zelenski în cadrul Conferinței, potrivit NBC News.

Liderul de la Kiev speră că următoarele discuții trilaterale, programate săptămâna viitoare, „vor fi serioase, substanțiale și utile pentru noi toți, dar, sincer, uneori pare că părțile discută despre finalizarea unor lucruri diferite”.

În discursul său, Zelenski a punctat faptul că Europa nu este prezentă la masa negocierilor, deși ar trebui să fie.

„Este o mare greșeală”, spune el.

Zelenski a mai avertizat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că acțiunile lui Vladimir Putin îi amintesc de Acordul de la München din 1938, „când fostul Putin a început să dividă Europa”.

„Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi încheiat acum în mod sigur prin divizarea Ucrainei, așa cum a fost o iluzie să credem că sacrificarea Cehoslovaciei ar salva Europa de la un mare război”, a adăugat acesta.

Săptămâna viitoare va avea loc o nouă rundă de discuții SUA-Rusia-Ucraina în Geneva. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat în Abu Dhabi.

Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina.

Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”.

„Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată.

Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei

Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE.

„Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România.

În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.