„În sfârșit un ministru PSD zice ceva corect. Și nu o dată, ci de multiple ori. Și cine se grăbește să-l contrazică? Evident PNL. Ministrul sănătății, domnul Rogobete (PSD), a diagnosticat corect problema în sistemul de sănătate: monopolul CNAS (asiguratorul de sănătate monopol de stat). Un lucru 100% corect pe care îl zic de ani de zile. Avem și un proiect USR scris pentru demonopolizarea CNAS prin ceea ce am numit un Pilon 2 al Sănătății. Adică fiecare român, indiferent de nivelul de venit, să-și poată alege alt asigurător de sănătate decât CNAS. Ca să vă dați seama cât de profundă este mentalitatea socialistă la PNL, cine credeți că se luptă contra ideii domnului Rogobete? Președintele CNAS, un domn pe nume Horațiu Moldovan, de la PNL. De aceea i se mai spune și Partidul Niciodată Liberal”, spune Năsui pe Facebook.

Deputatul USR îl acuză pe Moldovan că „simte că-și pierde puterea în sistem dacă românii ar avea voie să aleagă și altceva decât CNAS”, așa că susține ca românii „să rămână obligați să stea în actualul monopol, pe care deloc întâmplător îl conduce el”.

„Zice că demonopolizarea CNAS ar fi un „semnal” că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. În traducere suferim într-un sistem dezastruos ca să nu dăm un „semnal” prost pentru stat. Un sistem care ne omoară, ne chinuie și ne face să plătim încă o dată sănătatea dacă chiar avem nevoie de ea. Apropo de semnale proaste, România e pe locul 1 în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă. Și este pe locul 3 al celei mai joase speranțe de viață (doar Letonia și Bulgaria sunt deasupra). Dar alea nu sunt semnale de care să-i pese domnului de la PNL. Vă imaginați dacă în decembrie 1989 venea un politician și zicea să nu se privatizeze nimic că ar fi un semnal că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. Să mai încercăm să facem socialismul să meargă încă 45 de ani. De fapt nu trebuie să vă imaginați prea tare, pentru că în unele sectoare multe companii au rămas de stat și funcționează și acum ca pe vremea aceea. Dar măcar multe sectoare au scăpat și am putut avea dezvoltare și în România”, mai spune Năsui.

Potrivit lui Claudiu Năsui, sisteme concurențiale de asigurări de sănătate există în mai toate țările din Europa: Belgia, Olanda, Elveția, Germania, Italia, Franța, etc.

„Nu toate sunt la fel, dar toate sunt net superioare dezastrului de la CNAS. Dacă guvernul Bolojan vrea să lase și altceva în urma lui decât creșteri de taxe și naționalizarea banilor din Pilonul 2 și 3, ar trebui să ia această oportunitate. Ar face un lucru bun și pentru România și pentru guvern”, mai spune Năsui.

Europarlamentarul a declarat că ideea câștigă tot mai mult sprijin la nivelul Uniunea Europeană și vizează una dintre cele mai dinamice industrii digitale din Europa.

„Piața jocurilor de noroc online este una dintre industriile digitale cu cea mai rapidă creștere generând zeci de miliarde de euro anual. Totuși, o parte semnificativă din aceste profituri scapă unei impozitări echitabile, iar regulile rămân fragmentate la nivel european”, a afirmat acesta.

Propunerea sa prevede o contribuție europeană aplicată peste taxele naționale existente pe cifra de afaceri, o directivă împotriva platformelor ilegale și o aplicare unitară a regulilor pentru a evita distorsiunile și concurența fiscală neloială.

Potrivit estimărilor invocate, măsura ar putea genera între 2 și 4 miliarde de euro anual, „ceea ce ar însemna până la aproximativ 28 de miliarde de euro pe durata viitorului buget european pe termen lung”.

„Europa are nevoie de resursii proprii credibile”

„Este o chestiune de echitate. Această industrie beneficiază din plin de piața unică, de infrastructura digitală europeană și de accesul transfrontalier, dar funcționează încă sub reguli inegale și cu un nivel de control insuficient. Europa are nevoie de resurse proprii credibile. Aceste fonduri ar putea merge direct către educație, formare de competențe, prevenție, tratament al dependenței și sănătate mintală. Dacă vrem o Uniune care investește în oameni și în viitor, trebuie să avem curajul să regândim sursele de finanțare”, a mai declarat Negrescu.

Două proiecte de lege adoptate de Senat

Două proiecte de lege pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate, luni, în plenul Senatului. Primul proiect prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Al doilea proiect introduce reguli pentru publicitate: eliminarea reclamelor online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, la fel ca în audiovizual, și interzicerea totală a folosirii persoanelor publice în promovarea acestora, indiferent de platformă. Proiectele au fost inițiate de Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.

Incidentul a avut loc luni după-amiaza în UPU Târgu-Jiu, spun reprentanții Spitalului.

„În timpul procedurii, pacienta a devenit foarte agitată, iar aparținătorii, aflați în zona de așteptare, au pătruns neautorizat în spațiul medical. Un membru al familiei a manifestat un comportament foarte agresiv față de medicul aflat în serviciu, medicul fiind bruscat, împins, i-a fost aruncată cafea pe haine. A intervenit agentul de pază din UPU, iar angajații din UPU au apelat rapid poliția. În momentul când a ieșit din salonul Urgențe minore, medicul agresat a alunecat și a suferit un traumatism la membrul inferior, necesitând evaluare și îngrijiri medicale”, transmit, marți, reprezentanții unității medicale.

Incidentul a fost semnalat organelor de poliție și este cercetat.

Conducerea unității medicale a discutat cu personalul medical despre situație, precum și despre măsurile pentru prevenirea pe viitor a unor asemenea situații; de asemenea, a discutat și cu reprezentanții firmei de pază care au transmis că în timpul incidentului au fost respectate procedurile de intervenție.

Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews.

Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii.

Pierderea de potențial financiar

Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni.

De ce evită europenii investițiile?

Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată.
În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital.

În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid.

Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive.

„Inerția financiară” și teama de a greși

Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură.

Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.

„Am acceptat invitația la Ora Guvernului privind situația apei potabile din Curtea de Argeș, pentru că este normal să clarifici public ce ține de competența ta și ce nu, chiar și atunci când ești ținta unor atacuri politicianiste venite inclusiv din partea partenerilor de coaliție”, a transmis Ivan, marți, pe Facebook.

Ivan a subliniat că Ministerul Energiei nu gestionează regimul hidrologic și nu potabilizează apa, atribuții care revin companiei Apele Române.

Tot această instituție coordonează programul de golire al lacului de la Barajul Vidraru, proces început în urmă cu aproximativ zece ani și realizat cu toate avizele legale, inclusiv Acordul de Mediu emis de APM.

Barajul Vidraru și-a depășit durata de viață

Ministrul a insistat că lucrările la barajul Vidraru sunt necesare și nu pot fi evitate: „Lucrările de la Vidraru nu sunt opționale. Barajul este pus în funcțiune în 1966. Astăzi și-a depășit de două ori durata estimată de viață și este un obiectiv de importanță critică pentru Sistemul Energetic Național”.

Potrivit ministrului, Hidroelectrica și-a îndeplinit sarcinile. „Nu voi permite nimănui să transforme o companie strategică într-un țap ispășitor doar pentru că este convenabil politic. Când o companie lucrează profesionist, respectă legea și execută o investiție strategică, nu este corect să fie atacată doar pentru că unii caută capital electoral”.

Cauza directă a crizei apei potabile este infrastructura locală de tratare, pe care o consideră depășită tehnic, spune Ivan.

Situația de la Curtea de Argeș

„Întreaga criză de la Curtea de Argeș, care a pus zeci de mii de oameni într-o situație extrem de dificilă, are o cauză clară: lipsa investițiilor în stația locală de tratare a apei. O stație pusă în funcțiune în 1970. O infrastructură complet depășită. O capacitate de tratare care suportă niveluri de turbiditate incomparabil mai mici (50-60 NTU) decât cele pe care le pot gestiona stațiile moderne (1.000 NTU)”.

Invervenția companiei Hidroelectrica

Ministrul a enumerat și măsurile luate de Hidroelectrica pentru limitarea efectelor, inclusiv manevre hidrotehnice pentru decantarea apei, menținerea volumelor necesare alimentării populației, coordonarea cu autoritățile și operatorul local Aquaterm. Totodată, compania a redus și debitul de golice „cu 50%, în urma solicitărilor locale, de la 47 mc/s la circa 25 mc/s”.

„Așadar, Ministerul Energiei și Hidroelectrica și-au îndeplinit obligațiile. Concluzia mea după dezbaterea de ieri este una simplă: unii dintre colegii de la USR nu au întrebări și nu caută soluții. Au doar acuzații și convingeri politice”, a încheiat Ivan.

Datoria publică a României a trecut pragul critic de 60% din PIB în noiembrie 2025. Țara se confruntă cu o explozie a îndatorării, crescută cu 25 de puncte procentuale din 2019, scrie Mandiner.hu.

În octombrie, datoria României a atins 60% din PIB, cu 1.116,524 miliarde de lei (aproape 82.757 miliarde de forinți). În noiembrie s-a agravat la 60,2%, ajungând la 1.121,438 miliarde de lei (peste 83.121 miliarde de forinți).

Mandiner.hu citează economedia.ro. Pe baza datelor Ministerului de Finanțe din București, creșterea este alarmantă. Suma brută devine atât de mare încât publicațiile maghiare ezită să o scrie complet.

Triplare în cinci ani

În unsprezece luni ale anului 2025, stocul datoriei a crescut cu 156,631 miliarde de lei (aproximativ 11.609 miliarde de forinți). Raportul datorie/PIB a crescut cu 5,4 puncte procentuale doar într-un an.

Din decembrie 2019, datoria publică a României s-a triplat în termeni absoluți. Raportul său la PIB a explodat cu 25 de puncte procentuale în doar cinci ani.

Pragul psihologic de 1.000 miliarde depășit

Anul trecut, România a trecut un prag psihologic important. În aprilie, datoria sa publică a depășit 1.000 de miliarde de lei (74.120 miliarde HUF).

De atunci, creșterea a continuat în ritm alert. Fiecare lună adaugă miliarde noi la datoria națională.

Deficit bugetar de 7,65% în 2025

Bugetul României a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,65%, aproximativ 146 miliarde de lei (peste 10.821 miliarde HUF). Cifrele depășesc cu mult ținta stabilită inițial.

Cabinetul Bolojan a stabilit un obiectiv de deficit de 6% pentru 2026. Realizarea acestui target pare dificilă în contextul creșterii rapide a datoriei.

Depășirea pragului de 60% din PIB pune presiune semnificativă pe economia României.

Fiica aflată în Italia a sunat luni după-amiaza la Poliția Municipiului Ploiești și a spus că nu mai are informații referitoare la situația mamei sale, de o perioadă îndelungată de timp.

Oamenii legii au mers la imobilul de domiciliu al mamei pentru verificări. Întrucât accesul în locuință nu a putut fi realizat, a fost solicitat sprijinul unui echipaj din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care a procedat la pătrunderea în imobil prin forțarea ușii de acces.

Din păcate, în interiorul locuinței a fost identificat cadavrul mamei femeii ce se afla în Italia. Cadavrul se afla în stare avansată de descompunere.

Din cercetările preliminare efectuate la fața locului nu au rezultat indicii sau probe care să sugereze suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni, constatându-se totodată că ușa de acces era asigurată din interior.

Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, pentru necropsie medico-legală și pentru stabilirea cu exactitate a cauzei și împrejurărilor decesului.

Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun în funcție de concluziile medico-legale și de probe.

Acesta dă câteva exemple

Este vorba despre 4.050 de astfel de locuințe

Marți (17 februarie) vremea va fi rece în regiunile extracarpatice, astfel încât temperaturile maxime se vor încadra, în general, între -4 și 4 grade. Miercuri, vremea se va menține rece în Moldova, estul Munteniei și în Dobrogea, unde temperaturile maxime se vor încadra între -6 și 0 grade. Temperaturile minime vor fi preponderent negative la nivelul întregii țări și se vor încadra între -8 și 0 grade.

Temporar vor fi precipitații îndeosebi în sudul, centrul și estul țării. În cursul zilei de marți acestea vor fi mixte, apoi vor predomina ninsorile. Se va depune strat de zăpadă în medie de 5…15 cm și local de 20…30 cm. Se vor acumula cantități de apă de 10…20 l/mp și local de peste 25 l/mp. Pe arii restrânse se va forma polei sau ghețuș.

Vântul va avea intensificări pe parcursul zilei de marți în estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, iar din seara zilei de marți în cea mai mare parte a țării, cu viteze, în general, de 45…65 km/h. În sud și est temporar va fi viscol și vizibilitate scăzută.

În sud-estul Olteniei, sudul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și Moldova vor fi precipitații însemnate cantitativ, în aceste zone fiid emisă o atenționare cod galben, de marți, de la ora 10 până miercuri, la ora 12. Ziua vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță, ninsoare), iar noaptea vor predomina ninsorile. În Dobrogea va ploua, iar spre sfârșitul intervalului ploile se vor transforma în lapoviță și ninsoare. Se vor acumula cantități de precipitații de 25…30 l/mp și izolat de peste 40…45 l/mp. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…30 cm. În sud-estul teritoriului local se va depune polei. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă sub 100 m.

În Carpații Meridionali, în cea mai mare parte a Carpaților Orientali și în Munții Banatului, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 70…90 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă sub 100 m. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…20 cm (echivalent în apă de 15…25 l/mp). În aceste zone este, de asemenea, cod galben, care intră în vigoare marți, la ora 22, și este valabil până miercuri, la ora 12.

De marți seara, până la ora 20, până miercuri la ora 12, este cod portocaliu în Muntenia și în sudul Moldovei. Aici va ninge abundent și se va depune strat consistent de zăpadă, cu grosimi de 20…50 cm (echivalent în apă de 20…50 l/mp). Vântul va avea intensificări puternice cu rafale de 60 km/h (cu vitezele cele mai mari în județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași). Va fi viscol puternic, zăpada va fi troienită și vizibilitatea va scădea sub 50 m.

Un alt cod galben intră în vigoare miercuri, la ora 12, și este valabil până la ora 20:00. Potrivit avertizării, în Dobrogea, jumătatea sudică a Moldovei, estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și în Carpații Merdionali și de Curbură, temporar va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă, în medie de 10 15 cm și vizibilitatea va fi redusă sub 100 m. Vântul va avea viteze de 50 – 70 km, iar în zona montană înaltă rafalele vor atinge 70 90 km/h.

O avertizare cod galben de intensificări ale vântului intră în vigoare miercuri, între orele 12 și 20, și vizează în județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 70 km/h.

Orașul Raqqa, din estul Siriei și cunoscut în trecut drept capitala grupării Stat Islamic, se confruntă cu o nouă realitate. În prezent, terorismul nu mai este amenințarea numărul unu, fiind depășit de răspândirea metanfetaminei. Aceasta este concluzia noii structuri de ordine publică instalate de guvernul sirian în zona rămasă sub controlul kurzilor, mai arată Il Post.

Hasan al Ibrahimi, reprezentant al noii forțe de Securitate Internă, susține că autoritățile trebuie să reconstruiască totul de la zero în Raqqa. Deși celulele jihadiste clandestine rămân active și organizează atacuri ocazionale, oficialul consideră că drogurile au devenit cea mai presantă prioritate.

Prima misiune, cu pierderi umane

La scurt timp după preluarea controlului, Securitatea Internă a declanșat prima operațiune împotriva unei rețele de traficanți de metanfetamină. Aceasta opera dintr-un apartament situat într-un bloc rezidențial. Intervenția a degenerat rapid într-un schimb de focuri. În urma acestuia doi agenți au fost uciși, iar suspecții s-au predat abia după confruntare.

Acest incident ilustrează nivelul ridicat de organizare și agresivitate al rețelelor locale. Deși forțele de ordine au intervenit cu echipamente militare grele, inclusiv vehicule înarmate cu mitraliere, schimbul de focuri a demonstrat că traficul de droguri reprezintă deja o problemă majoră de securitate.

„H-Bouz”: Noul drog al pieței locale

Metanfetamina, cunoscută pe plan local sub numele de „H-Bouz”, este un stimulent sintetic extrem de addictiv. Consumată sub formă de cristale sau pulbere, poate fi inhalată, ingerată sau injectată.

În prezent, aceasta a depășit popularitatea hașișului sau a captagonului (o altă amfetamină produsă industrial în timpul regimului Bashar al-Assad). Prețul a crescut semnificativ: de la 10-16 dolari pe gram înainte de căderea regimului, acum a ajuns la aproximativ 30 de dolari. Această sumă este considerabilă în contextul în care salariile medii lunare în sectorul public se situează între 120 și 150 de dolari.

Locuitorii observă fenomenul pe străzi. Deseori, semnele consumului sunt evidente prin dilatarea pupilelor și agitație. Unii localnici raportează că dependența împinge consumatorii spre furturi sau prostituție pentru a-și procura substanța.

Trauma războiului și moștenirea narco-statului

Doi factori principali explică extinderea consumului. Primul este trauma colectivă a războiului civil, care a provocat aproximativ 500.000 de victime și a devastat orașele. Raqqa a trecut, în mai puțin de 15 ani, prin controlul a cinci entități diferite. Studiile arată că rata consumului de droguri în rândul bărbaților sirieni a crescut de la 3% înainte de război la 11% după conflict.

Al doilea factor este transformarea Siriei într-un centru major de producție și trafic de droguri sintetice în ultimii ani ai regimului Assad. Producția de captagon a devenit o sursă importantă de venit și un instrument geopolitic. Deși regimul a căzut, infrastructura rețelelor ilegale a rămas funcțională.

Guvernul de la Damasc a promis să curețe țara de reputația de „narco-stat”. Cu toate acestea, în Raqqa, realitatea din teren arată că rețelele de trafic sunt bine înrădăcinate, iar forțele de securitate abia încep să își consolideze controlul.