„Cuba va cădea destul de curând, apropo. Nu are legătură directă cu subiectul, dar Cuba va cădea și ea. Vor să facă un acord atât de mult”, i-a spus el Danei Bash de la CNN într-un interviu telefonic, în timp ce lăuda succesul militar al SUA în al doilea său mandat.

„Vor să facă un acord, iar eu îl voi trimite pe Marco Rubio acolo și vom vedea cum funcționează. În acest moment suntem foarte concentrați pe acesta. Avem destul timp, dar Cuba este pregătită — după 50 de ani”, a adăugat el.

„Privesc situația de 50 de ani și, practic, a căzut direct în mâinile mele. Din cauza mea a căzut, dar totuși a ajuns direct în mâinile noastre. Și ne descurcăm foarte bine”, a continuat el.

Cu o zi înainte, Trump a spus la Casa Albă că este doar „o chestiune de timp” până când cubano-americanii se vor putea întoarce în țara lor de origine, sugerând că aceasta ar putea fi următoarea prioritate a administrației după războiul în curs cu Iranul.

„Face o treabă extraordinară, iar următorul lucru va fi acel proiect special legat de Cuba”, a spus Trump referindu-se la secretarul său de stat.

„El așteaptă. Dar spune: «Hai să terminăm mai întâi asta.» Am putea să le facem pe toate în același timp, dar atunci se întâmplă lucruri rele. Dacă urmăriți istoria țărilor de-a lungul anilor, când faci totul prea repede, apar probleme. Nu vom permite să se întâmple nimic rău acestei țări”, a conchis Trump.

Experți din domeniul securității cibernetice, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai industriei tehnologice și ai mediului academic s-au reunit la București pentru a discuta modul în care vor fi aplicate noile reguli europene privind securitatea produselor digitale.

Conferința „CRA EUROPE 2026” a avut loc miercuri, la Parlamentul României, și a fost organizată de Consorțiul proiectului CYBERFORT, cu sprijinul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Evenimentul a adus împreună lideri instituționali de la nivel național și european, autorități de reglementare, furnizori de tehnologie și specialiști în securitate cibernetică.

Noile reguli cibernetice

Discuțiile s-au concentrat pe modul în care va fi aplicat noua legislație europeană (Cyber Resilience Act) care introduce cerințe mai stricte de securitate pentru produsele digitale vândute pe piața Uniunii Europene. Regulile urmăresc ca dispozitivele și serviciile digitale să fie concepute cu măsuri de securitate încă din faza de dezvoltare, nu doar corectate ulterior prin actualizări sau soluții suplimentare.

Potrivit organizatorilor, scopul conferinței a fost de a transforma prevederile legislative europene în recomandări practice pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Sprijin pentru IMM-uri

Mihai Păun, fondator al I-EnergyLink, organizația care coordonează consorțiul proiectului CYBERFORT, a declarat că evenimentul a reprezentat o etapă importantă pentru proiect, deoarece „a facilitat discuții semnificative pentru evaluarea progresului, alinierea priorităților strategice și tehnice, precum și definirea în comun a următoarelor faze de implementare”.

El a subliniat că proiectul urmărește să sprijine companiile în adaptarea la noile cerințe europene: „Prin această inițiativă, CYBERFORT își consolidează angajamentul de a sprijini IMM-urile pentru a deveni pregătite, bine structurate și competitive în contextul noii legislații”.

Instrumente pentru companii

Reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică – autoritatea națională responsabilă de securitatea cibernetică – au accentuat rolul cooperării dintre instituții și industrie pentru implementarea noilor reguli. „Succesul nostru se bazează pe o colaborare eficientă și un parteneriat solid între entități și experți din România și Cipru, care și-au dorit să contribuie la creșterea rezilienței cibernetice la nivel european”, a declarat managerul de proiect Mihaela Curcă.

Potrivit acesteia, companiile, în special IMM-urile, vor avea nevoie de instrumente și ghiduri practice pentru a respecta noile cerințe. „În contextul noii legislații, IMM-urile au nevoie de ghidaj practic, instrumente și modele de implementare”, a precizat Curcă.

Proiect România–Cipru, finanțat de UE

Proiectul CYBERFORT este finanțat de Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică prin Programul Europa Digitală și reunește opt organizații partenere din România și Cipru, implicate în dezvoltarea unor proiecte pilot în domenii precum energia, sectorul financiar, transportul maritim și serviciile cibernetice.

Organizatorii spun că interesul pentru aplicarea noilor reguli europene este în creștere, pe măsură ce securitatea produselor digitale devine o prioritate strategică pentru piața europeană și pentru protejarea utilizatorilor.

„În ultimul meci, Cristiano a ieșit de pe teren cu o accidentare musculară. După investigațiile făcute, a devenit clar că este mai gravă decât ne așteptam. Va avea nevoie de odihnă și recuperare. Cristiano va merge în Spania pentru tratament, la fizioterapeutul său personal”, a spus antrenorul echipei Al Nassr, Jorge Jesus, vineri, într-o conferință de presă.

Căpitanul naționalei Portugaliei s-a accidentat la bicepsul femural drept în meciul câștigat de Al Nassr cu 3-1 împotriva formației Al Fayha, disputat weekendul trecut. Cristiano Ronaldo a fost nevoit să părăsească terenul șchiopătând.

Starul portughez va lipsi și de la următorul meci din Saudi Pro League, în care Al Nassr o va întâlni pe Neom Sports Club, sâmbătă.

Ronaldo speră totuși să se recupereze la timp pentru meciurile amicale ale naționalei Portugaliei de la finalul lunii martie.

Portugalia va juca împotriva selecționatelor din Mexic și SUA, programate în pregătirea pentru Cupa Mondială FIFA 2026.

În actualul sezon din liga Arabiei Saudite, Cristiano Ronaldo se află pe locul trei în clasamentul golgheterilor, cu 21 de goluri.

Lider este atacantul englez Ivan Toney, care are 23 de reușite pentru Al Ahli.

Al Nassr conduce în clasament, având două puncte avans față de Al Ahli.

Favorite 7 ale competiției din circuitul mondial de volei pe nisip, Alupei și Vaida au învins, vineri, în optimile de finală, perechea germană formată din Chenoa Christ și Sophia Neus, scor 2-0 (21-18, 22-20).

„Tricolorele” au ajuns pe tabloul principal după ce au câștigat grupa G.

Performanța este una istorică pentru voleiul pe nisip românesc, potrivit Federației Române de Volei.

Este pentru prima oară când o echipă din Romania ajunge în sferturile de finală ale unui turneu de o asemenea anvergură.

În sferturile de finală, sportivele antrenate de Adrian Pricop vor întâlni perechea japoneză formată din Asami Shiba și Reika Murakami.

Alupei și Vaida și-au asigurat deja 600 de puncte în clasamentul mondial, dar și un premiu de 5.000 de dolari.

Meciul contra niponelor este programat sâmbătă, de la ora 7:30.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei.

„Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul.

Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete.

Reorganizarea modului în care funcționează spitalele

Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani.

„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul.

„Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.

Judecătorul CSM Claudiu Drăgușin a vorbit, vineri, în emisiunea Off the Record de la Mediafax, despre prescipții.

„Toată retorica asta s-a descărcat în curtea judecătorilor. Imaginea publică a fost că judecătorii scapă corupții”, a spus el.

Claudiu Drăgușin arată că la nivelul CSM este în lucru o analiză preliminară „pe durata în care un dosar rămâne la parchet, durata în care rămâne la instanță”: „Și aici nu vreau să împart vina între procurori și judecători, pentru că sunt situații pe care trebuie să le analizezi punctual, să vezi unde e responsabilitatea. Dar dincolo de asta există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția. Asta spun, că problema e mult mai complicată, ori noi ne-am trezit cu un protest împotriva judecătorilor pentru deciziile pe care le dau”, a declarat membrul CSM.

Drăgușin a explicat o situație similară s-a înregistrat în Italia și că este vorba de cazuri complicate și complexe.

„La noi a ajuns discuția asta în spațiul public foarte simplificată. Că judecătorii scapă corupții. Dar noi avem, de exemplu, situații în țară în care dosarele vin cu o săptămână înainte de prescripție, astfel încât judecătorul să constate prescripția. Or, aici, da, noi, în opinia publică, probabil că o să rămânem cu imaginea, dar cauzele sunt diferite”, a mai spus judecătorul CSM.

„Dacă ar fi posibil, am depune chiar și o cerere mâine”, a declarat Christodulidis într-un interviu acordat postului de televiziune grec SKAI, notează EFE.

Președintele a explicat că Cipru face deja pregătiri pentru o posibilă aderare la Alianța Atlantică, cu lucrări la nivel militar, operațional și administrativ, astfel încât țara să fie pregătită să se îndrepte în această direcție atunci când contextul politic o va permite.

Cu toate acestea, Christodulidis a subliniat că, deocamdată, acest pas nu poate fi finalizat din cauza respingerii Turciei, care ocupă nordul Ciprului din 1974.

Asistența, care nu a mai fost raportată până acum, indică faptul că războiul în expansiune rapidă implică acum unul dintre principalii rivali ai SUA, o putere nucleară cu capacități avansate de colectare de informații, scrie The Washington Post.

De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv nave de război și aeronave, au spus cei trei oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

„Se pare că este un efort destul de amplu”, a declarat unul dintre aceștia.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Moscova a cerut încetarea războiului, pe care l-a numit „un act neprovocat de agresiune armată”.

Atacuri precise asupra infrastructurii militare

Nu este pe deplin clar în ce măsură Rusia oferă asistență de țintire Iranului. Capacitatea armatei iraniene de a localiza forțele americane a fost afectată la mai puțin de o săptămână de la începutul luptelor, au spus oficialii.

Șase militari americani au fost uciși și alții au fost răniți într-un atac cu dronă iraniană duminică, în Kuwait. Iranul a lansat mii de drone de atac și sute de rachete asupra pozițiilor militare americane, ambasadelor și unor obiective civile, în timp ce campania militară comună americano-israeliană a lovit peste 2.000 de ținte iraniene, inclusiv instalații de rachete balistice, active navale și structuri de conducere ale regimului.

„Regimul iranian este zdrobit”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, fără a comenta ajutorul rusesc. „Riposta lor cu rachete balistice scade în fiecare zi, marina lor este distrusă, capacitatea de producție este demolată, iar grupările proxy aproape că nu mai opun rezistență.”

CIA și Pentagonul au refuzat să comenteze.

Întrebat despre mesajul pe care îl transmite Rusiei și Chinei, doi dintre cei mai puternici susținători ai Iranului, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că „nu sunt cu adevărat un factor aici”.

Doi dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Iran au spus că China nu pare să ajute militar Iranul, în ciuda relațiilor strânse dintre cele două state.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns solicitării de comentarii. Beijingul a cerut, de asemenea, încetarea conflictului.

Iranul lovește infrastructură militară sensibilă

Analiștii spun că schimbul de informații ar explica precizia atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare americane, inclusiv asupra sistemelor de comandă și control, radarelor și unor structuri temporare, precum cea din Kuwait unde au fost uciși cei șase militari.

Stația CIA de la ambasada SUA din Riyadh, capitala Arabiei Saudite, a fost de asemenea lovită în ultimele zile.

Iranul „lovește foarte precis radarele de avertizare timpurie sau radarele peste orizont”, a spus Dara Massicot, expert în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace. „O fac într-un mod foarte țintit. Vizează sistemele de comandă și control.”

Iranul are doar câțiva sateliți militari și nu dispune de o constelație proprie de sateliți, ceea ce face ca imaginile furnizate de Rusia, care are capacități spațiale mult mai avansate, să fie extrem de valoroase, mai ales după ce Moscova și-a perfecționat propriile metode de țintire în timpul războiului din Ucraina.

Nicole Grajewski, cercetătoare la Harvard Kennedy School, a spus că atacurile de represalii ale Iranului au demonstrat un nivel ridicat de sofisticare, atât în alegerea țintelor, cât și în capacitatea de a depăși uneori sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale aliaților.

„Reușesc să treacă de apărarea antiaeriană”, a spus ea, adăugând că eficiența loviturilor iraniene pare să fi crescut chiar și față de războiul de 12 zile cu Israelul de anul trecut.

Conflictul reconfigurează alianțele

Pentagonul își consumă rapid stocurile de armament de precizie și interceptori pentru apărare aeriană, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Sprijinul Rusiei schimbă modul în care diferite state au participat la un conflict indirect de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. În acel război, adversari ai SUA, inclusiv Iran, China și Coreea de Nord, au oferit Moscovei sprijin militar sau industrial.

Statele Unite au oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de miliarde de dolari și informații pentru a îmbunătăți capacitatea Kievului de a lovi pozițiile ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că administrația Trump a cerut ajutor pentru a contracara dronele iraniene și că Ucraina va trimite specialiști în acest sens.

Iranul a fost unul dintre principalii susținători ai Rusiei în războiul din Ucraina, oferind tehnologia pentru producerea dronelor de atac ieftine, folosite frecvent pentru a satura apărarea aeriană ucraineană și a epuiza stocurile de interceptori occidentali.

„Rușii știu foarte bine ce fel de sprijin oferim ucrainenilor”, a spus unul dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Teheran. „Cred că au fost foarte bucuroși să își ia revanșa.”

Calitatea capacităților de colectare a informațiilor ale Rusiei nu este la nivelul celor americane, dar rămâne printre cele mai bune din lume, a adăugat acesta.

În același timp, Kremlinul vede și posibile avantaje într-un conflict prelungit între SUA și Iran, inclusiv creșterea prețurilor petrolului și distragerea atenției Occidentului de la războiul din Ucraina.

Totuși, lipsa unei implicări militare directe a Moscovei arată că Rusia trebuie să se concentreze în continuare pe alte priorități. Potrivit experților, pentru Kremlin, războiul din Ucraina rămâne principala preocupare strategică.

Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe al Islandei, Katrin Gunnarsdottir, care a declarat într-o conferință de presă că decizia guvernului privind organizarea referendumului la data de 29 august a fost luată în unanimitate, notează Reuters. 

Islanda a abandonat discuțiile în 2013, în urma a patru ani de negocieri cu blocul comunitar, însă interesul pentru aderarea la UE a revenit în ultimii ani, pe fondul creșterii costului vieții și al războiului din Ucraina, potrivit sondajelor de opinie.

Un alt factor care a determinat schimbarea de opiniei în rândul populației, este instabilitatea geopolitcă. 

Amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu situat între Islanda și Statele Unite, au intensificat discuțiile despre securitatea și poziționarea strategică a țării nordice.

Potrivit inițiativei guvernului de la Reykjavik, dacă negocierile cu Uniunea Europeană vor fi reluate, rezultatul acestora va fi supus unui al doilea referendum, în cadrul căruia cetățenii islandezi vor decide dacă țara ar trebui să adere efectiv la blocul comunitar.