Uniunea Europeană ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, prin pachetul „Readiness 2030”, potrivit Raportului general privind activitățile Uniunii Europene în 2025, publicat vineri de Comisia Europeană.

Mecanismul SAFE

Planul include și instrumentul SAFE, care poate oferi până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare și pentru achiziții comune de echipamente militare. România ar urma să beneficieze de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin acest mecanism, fiind a doua cea mai mare alocare după Polonia, care ar putea accesa circa 43,7 miliarde de euro.

Bugete militare mai mari

În paralel, statele membre ar putea mobiliza până la 650 de miliarde de euro suplimentar prin creșterea cheltuielilor naționale pentru apărare. Comisia Europeană a propus o flexibilizare a regulilor fiscale, astfel încât guvernele să poată majora investițiile militare fără a fi penalizate în cadrul regulilor europene privind deficitul bugetar.

Blocul comunitar finanțează și alte programe dedicate industriei de apărare. Fondul European de Apărare susține proiecte de cercetare și dezvoltare militară cu peste un miliard de euro, în timp ce alte 300 de milioane de euro sunt direcționate către proiecte comune din industria de apărare.

Von der Leyen: 2025, anul independenței Europei

„2025 a marcat momentul independenței Europei. Într-o lume mai volatilă și mai fragmentată, Europa a înțeles că trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propriul viitor”, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a subliniat că pachetul Readiness 2030 reprezintă „cea mai mare creștere a investițiilor europene în apărare din istoria UE”.

Ce cred europenii despre securitatea UE

Securitatea este tot mai importantă pentru cetățenii europeni. Potrivit unui sondaj Eurobarometru citat în raport, aproximativ 81% dintre europeni susțin o politică comună de securitate și apărare, 78% se declară îngrijorați de securitatea Uniunii în următorii cinci ani, iar 77% consideră că invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare pentru securitatea UE. În același timp, 69% consideră că Uniunea rămâne un loc stabil într-o lume tot mai instabilă.

40 de ani Schengen

Spațiul Schengen reunește în prezent 29 de state și peste 450 de milioane de persoane. Aproximativ 3,5 milioane de oameni traversează zilnic frontierele interne ale zonei Schengen, sistem care a marcat în 2025 patru decenii de la semnarea acordului ce a eliminat controalele la frontierele interne.

Bible Chat a creat primul companion AI din lume specializat în Scriptură, care ajută utilizatorii să interacționeze cu mesajele divine prin conversație, rugăciune și reflecție zilnică. Aplicația a ajuns la milioane de oameni din întreaga lume, oferind devoțiuni personalizate, studii biblice și îndrumare spirituală, făcând credința accesibilă și profund personală.

În cadrul galei ediției aniversare a EY Entrepreneur Of The Year România™, Sorina Vlăsceanu și Mihai Vinaga, Veridion, au primit titlul EY Emerging Entrepreneurs Of The Year România 2025, iar premiul de excelență acordat unei afaceri de familie de succes, premiul EY Family Business România 2025, i-a revenit lui Mihai Emilian Sofian, care conduce RematHolding.

Veridion oferă date de afaceri bazate pe inteligență artificială, pe care companiile le folosesc pentru a înțelege mai bine piața, pentru achiziții și pentru evaluarea riscurilor în domeniul asigurărilor. Compania colectează și îmbunătățește informațiile despre peste 140 de milioane de firme, utilizând tehnologii avansate de învățare automată pentru a analiza și organiza datele despre aceste companii, inclusiv numele, locațiile și tipurile de activitate.

Citeşte comunicatul integral AICI

UPDATE Nicușor Dan a venit să discute cu protestatarii

Președintele Nicușor Dan a venit să poarte discuții cu protestatarii din fața Palatului Cotroceni.

„Numirile pe care le voi semna mi le voi asuma, adică procurorii care vor fi semnați de mine vor avea girul meu. Vă rog să mă credeți că am cam de 100 de ori mai multe informații despre sistemul de parchete din România decât aveți dumneavoastră”, a spus Nicușor Dan celor prezenți la manifestație.

„Eu sunt cetățean și eu constat că justiția are nenumărate probleme. Trebuie să le rezolvăm, trebuie însă să avem răbdare, pentru că e ca o boală lungă. Sunt mecanisme de putere, sunt oameni care și-au făcut relații unii cu alții. E foarte greu să schimbi o situație. (…) Eu v-am spus că respect legea. Legea spune să aștept până în momentul în care vin propunerile astea la mine și în funcție de informațiile pe care le am, să le accept sau să le resping”, a mai afirmat președintele. 

Președintele Nicușor Dan stă de vorbă cu protestatarii

Știrea inițială:

Mai multe organizații, în frunte cu Declic, organizează astăzi, de la ora 18:30, un protest în fața Palatului Cotroceni. Participanții se opun propunerilor ministrului Justiției pentru conducerea marilor parchete și îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire și susțin că persoanele propuse sunt „toxice” pentru independența justiției.

Protestul este intitulat „Cu ochii pe Cotroceni şi numirea procurorilor” și a strâns, până la ora redactării acestei știri, câteva zeci de persoane în fața Palatului Cotroceni.

Manifestanții au venit cu pancarte, prin intermediul cărora ei transmit mesaje președintelui Nicușor Dan: „Domnule președinte, România privește atent numirile din justiție.” sau „Vrem integritate, vrem nume nepătate.”

De asemenea, protestatarii scandează „Justiție, nu corupție”, „Vrem integritate, nu nume pătate”, „Nicușoare, nu semna, că îngropi justiția”

„Comunitatea Declic s-a strâns aici pentru că situația din Justiție este groaznică. După cum am văzut în ultimii 3 ani, aceasta a fost acaparată de un grup de interese. Prin numirile de acum pe care le-a făcut ministrul Justiției, aceștia încearcă să rămână la butoane. Cerem președintelui Nicușor Dan să respingă aceste numiri, pe care le considerăm „toxice”. Ne așteptăm ca Nicușor Dan să se țină de cuvânt,” a declarat Alexandru Haiduc.

Europarlamentarul PNL, Daniel Buda, a reacționat vineri, într-o postare pe Facebook, după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu OUG privind reforma administrației publice. Acesta spune că atacul la CCR împotriva reformei administrației publice nu este, în opinia sa, o simplă coincidență, ci un blocaj politic menit să împiedice schimbările structurale în sectorul public.

„Avocatul Poporului – al cărui mandat a expirat – atacă exact măsura care reduce risipa și restructurarea aparatului birocratic al statului. În același timp, presa a scris limpede că acest demers vine după întâlniri între lideri PSD și Avocatul Poporului. Când aceste lucruri apar public, nu mai vorbim despre suspiciuni, ci despre o operațiune politică făcută prin proxy”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.

Acuzații la adresa PSD

Daniel Buda acuză că „PSD spune în discurs că vrea reforme, dar în realitate face tot posibilul să le blocheze”. El a avertizat că România nu poate progresa cu un stat „blocată de interesele celor care se tem de reformă”.

„Când reforma deranjează rețelele de privilegii din administrație, PSD scoate instituțiile din sertar și încearcă să oprească schimbarea. România nu poate merge înainte cu un stat blocat de interesele celor care se tem de reformă”, a mai spus europarlamentarul.

Vineri, Avocatul Poporului a atacat vineri, la Curtea Constituțională, ordonanța de urgență a Guvernului privind reforma administrației publice.

Avocatul Poporului susține, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că ordonanța de urgență încalcă articolele din Constituție care se referă la principiul securității juridice, principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.

Restricțiile aeriene și riscurile de securitate au afectat transportul lingourilor, determinând comercianții să reducă prețurile pentru a evita costurile ridicate de depozitare și finanțare.

Potrivit unor surse din piață, traderii oferă reduceri de până la 30 de dolari pe uncie față de benchmarkul global stabilit la Londra. Discounturile apar deoarece mulți cumpărători au suspendat comenzile, reticenți să plătească costuri extrem de mari pentru transport și asigurare fără garanția unei livrări rapide, conform Bloomberg.

Transporturile aeriene sunt afectate

Dubai este unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru rafinarea și redistribuirea aurului către piețele din Asia. De asemenea, orașul funcționează ca hub pentru transporturile de lingouri provenite din Elveția, Marea Britanie și mai multe state africane.

Situația s-a complicat după ce spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite a fost parțial închis, în contextul atacurilor cu rachete lansate de Iran și al intensificării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Teheran. În mod normal, aurul este transportat în cala aeronavelor de pasageri, însă reducerea drastică a zborurilor a blocat numeroase transporturi.

Traderii și firmele de logistică evită, în același timp, transportul lingourilor pe cale terestră către aeroporturi din state vecine, precum Arabia Saudită sau Oman, din cauza riscurilor și complicațiilor administrative asociate tranzitării frontierelor.

Impact asupra pieței din India

Blocajele logistice au generat deja întârzieri în livrarea aurului către India, una dintre cele mai mari piețe de consum pentru metalul prețios provenit din Dubai. Unele transporturi au rămas blocate, deși o parte dintre ele au început să fie încărcate în avioane începând cu mijlocul săptămânii.

Analistul Renisha Chainani, responsabil de cercetare la Augmont Enterprises, unul dintre cei mai mari dealeri de aur din India, a declarat că întârzierile au creat o lipsă temporară de aur fizic pe piața indiană.

Cu toate acestea, cererea rămâne moderată în prezent, iar stocurile existente sunt încă suficiente. Chirag Sheth, consultant principal pentru Asia de Sud la Metals Focus, spune că problema ar putea deveni serioasă doar dacă perturbările logistice se vor prelungi câteva luni.

Costurile logistice cresc puternic

Conflictul afectează și aprovizionarea cu doré, forma semi-rafinată de aur produsă la mine. Unele rafinării au raportat dificultăți în obținerea acestui tip de materie primă.

Directorul general al rafinăriei MMTC-PAMP din India a declarat că aproximativ 10% din doré-ul companiei provenea de la o mină din Orientul Mijlociu, iar livrările au fost perturbate. În plus, costurile logistice pentru noile contracte au crescut cu aproximativ 60-70% de la începutul conflictului.

În paralel, prețul aurului pe piața spot a crescut puternic în 2026, depășind pragul de 5.000 de dolari pe uncie, după o apreciere de aproape 20% de la începutul anului. Cu toate acestea, volatilitatea a crescut în ultimele zile, pe fondul întăririi dolarului american și al tensiunilor geopolitice.

„Iranul nu mai este aceeași țară ca acum o săptămână”, a spus el pentru CNN într-un scurt interviu telefonic. „Acum o săptămână erau puternici, iar acum au fost într-adevăr neutralizați.”

El și-a exprimat încrederea că alegerea unui nou lider va fi ușoară, spunând că trebuie să fie implicat în acest proces, și a comparat din nou misiunea cu situația din Venezuela, unde SUA l-a capturat pe Nicolás Maduro mai devreme în acest an și ar fi pus-o la putere pe adjuncta sa.

„Va funcționa foarte ușor. Va funcționa ca în Venezuela. Avem un lider minunat acolo. Ea face o treabă fantastică. Și va funcționa ca în Venezuela”, a spus el, referindu-se la președinta interimară Delcy Rodríguez.

Trump a mai spus că ar fi deschis și ideii ca Iranul să aibă un lider religios.

„Ei bine, poate că da, depinde cine este persoana. Nu am nimic împotriva liderilor religioși. Lucrez cu mulți lideri religioși și sunt fantastici”, a spus el.

Întrebat dacă insistă ca Iranul să devină un stat democratic, Trump a răspuns pentru CNN: „Nu, spun doar că trebuie să existe un lider care să fie corect și drept. Să facă o treabă grozavă. Să trateze bine Statele Unite și Israelul și să trateze bine celelalte țări din Orientul Mijlociu — toate sunt partenerii noștri.”

El a continuat lăudând relațiile sale cu țările din Orientul Mijlociu, afirmând că acestea „luptă pentru noi”.

„Am devenit foarte prietenos cu toate acele țări. De aceea toate luptă pentru noi. Înainte să mă implic eu, nici măcar nu vorbeam cu Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Știți, Joe Biden i-a exclus. Biden și Barack Obama au exclus Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar — i-au exclus pe toți. Toți urmau să meargă către China, iar eu m-am implicat și, într-o perioadă foarte scurtă, au devenit prietenii mei”, a spus Trump.

În timp ce a lăudat operațiunea SUA împotriva Iranului spunând că este „12, poate 15 pe o scară de la 1 la 10”, el a sugerat că nu este îngrijorat de creșterea prețurilor la combustibil.

„Este în regulă. Va fi pe termen scurt. Vor scădea foarte repede”, a spus el, respingând ideea că prețurile au crescut semnificativ și afirmând că „a rezolvat deja” problema Strâmtorii Hormuz.

„Le-am distrus marina, pentru că, știți, când le distrugi marina, nu mai pot face ce voiau să facă”, a mai spus el.

În timp ce rachetele iraniene zboară de duminică deasupra Strâmtorii Ormuz, oprind aproape complet traficul pe una dintre cele mai vitale rute comerciale din lume, un miliardar grec își îndrepta navele direct spre haos.

Dynacom Tankers, deținută de George Prokopiou, în vârstă de 79 de ani, a trimis cel puțin cinci petroliere pe calea navigabilă îngustă de la gura de vărsare a Golfului de la izbucnirea războiului cu Iranul , sâmbătă, fiind unul dintre puținii operatori legali dispuși să îndrăznească această călătorie, relatează Financial Times.

Tarifele în Golf s-au triplat

„Majoritatea armatorilor au întrerupt tranzitul… până când lucrurile se vor calma”, a spus un agent naval. „Dar există câțiva pirati dispuși să își asume riscul.”

Există recompense mari de oferit.

Tarifele de transport pentru petrolierele care părăsesc Golful aproape că s-au triplat de vineri, atingând niveluri record.

Un singur petrolier așa-numit VLCC (very large crude carrier – transportator de țiței foarte mare) care efectuează periculoasa călătorie peste strâmtoare și ajunge în China ar genera venituri de aproximativ 500.000 de dolari pe zi, excluzând costul asigurării suplimentare împotriva riscurilor de război , potrivit agenției de raportare a prețurilor Argus.

Deși riscurile pentru armatori, teoretic, compensate de bani marinarii de la bord își pun viața în pericol.

A început războiul. Nicio problemă: George și-a oprit transponderele

Iranul a amenințat că va „incendia” orice navă care încearcă să traverseze, distrugând cel puțin nouă de la începutul conflictului, cel puțin trei navigatori fiind uciși.

Toate navele Dynacom și-au oprit transponderele, dispozitivele care transmit automat locația și identitatea unei nave, la trecerea acesteia prin strâmtoare.

Datele de urmărire a navelor arată că petrolierul Athina, al companiei Dynacom, care se afla în regiune înainte de atacuri, a încetat să se mai deplaseze sâmbătă seara devreme, la sud-est de calea navigabilă, înainte de a reapărea a doua zi după-amiază în Golf.

Nava fără încărcătură a ajuns totuși luni în portul Sitrah din Bahrain și a plecat două zile mai târziu cu o altă încărcătură de petrol.

Face parte din generație de armatori greci care domină comerțul maritim

Născut într-o familie înstărită din Atena, în 1946, Prokopiou se numără printre ultima generație de armatori greci care au dominat mult timp comerțul maritim.

Descris de o persoană apropiată drept „modest” și „dependent de muncă”, este rareori văzut fără șapca sa de baseball emblematică și conduce un SUV Mercedes vechi, plimbându-se fără pază, o raritate în rândul elitei armatorilor din Grecia.

Prokopiou își petrece cea mai mare parte a anului pe mega-iahtul său, Dream, de 106,5 metri, andocat în prezent pe Riviera Ateniană, iar portofoliul său extins de proprietăți i-a adus porecla de „regele imobiliar” în țara sa natală.

Anul trecut a cumpărat o participație la Four Seasons Astir Palace – singura proprietate grecească a grupului hotelier de lux – împreună cu marina Vouliagmeni adiacentă, care deservește în principal mega-iahturi.

După ce familia a cumpărat prima navă la mijlocul anilor douăzeci, Prokopiou a construit o flotă uriașă în întreaga lume – și are o reputație de asumare a riscurilor.

Cele trei companii de transport maritim ale magnatului grec au peste 150 de nave pe apă, alte 85 sunt în construcție.

„Este o legendă a industriei și unul dintre acei oameni care fac ceea ce numim afaceri «premium»”, a spus un broker naval care a lucrat cu companiile lui Prokopiou în ultimii ani, folosind un eufemism pentru tranzacții legale, dar care comportă riscuri mult mai mari.

Prokopiou are experiență: a sfidat și războiul din Ucraina

Petrolierele Dynacom ale lui Prokopiou au transportat zeci de milioane de barili de țiței rusesc în ultimul an și sunt unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de când Moscova a lansat atacul asupra Ucrainei la începutul anului 2022, conform analizei FT a datelor Kpler și a înregistrărilor proprietarilor de nave.

Miliardarul a stârnit controverse în 2022 când, la câteva luni după izbucnirea războiului, a declarat că „sancțiunile nu au funcționat niciodată”, deși nu există nicio sugestie că le-ar fi încălcat vreodată.

Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina a inclus Dynacom Tankers pe lista sa de „sponsori internaționali ai războiului” pentru rolul său în transportul de țiței rusesc, acuzând-o de „realimentarea bugetului țării agresoare și finanțarea invaziei rusești”.

Cu toate acestea, în 2023 a retras Dynacom de pe listă, iar în 2024 a retras-o complet de pe listă, în urma presiunilor din partea partenerilor săi de peste hotare.

Prokopiou a acționat întotdeauna în limitele legii, a spus brokerul naval, și a respectat plafoanele de preț și alte restricții privind comerțul cu țiței rusesc. Dar a adăugat că disponibilitatea miliardarului de a muta încărcături pe care alții s-ar putea să nu le transfere a fost „motivul prin care și-a obținut cea mai mare parte a succesului”.

„George ne eclipsează pe toți”

George Prokopiou

Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi, care reprezintă membrii echipajelor, a impus începând de luni plăți „bonus” pentru cei care operează în jurul Strâmtorii Ormuz, menite să impună dublarea atât a salariilor, cât și a indemnizațiilor de deces și invaliditate.

Membrii echipajului pot, de asemenea, refuza să navigheze, beneficiind de „repatriere pe cheltuiala companiei și de o compensație egală cu salariul de bază pe 2 luni”.

„Reprezintă un anumit mod de a face afaceri”, a declarat Ed Finley-Richardson, investitor în transporturi maritime și fondator al Contango Research. „Face parte dintr-un grup de cinci până la zece proprietari care îi eclipsează cu adevărat pe toți ceilalți, nu din cauza dimensiunii flotei lor, ci și pentru că sunt dispuși să acționeze cu îndrăzneală.”

Prokopiou are reputația de a-și respecta contractele acolo unde alții le încalcă, dar trimiterea navelor sale prin strâmtoare în timp ce focul real continuă de ambele părți a reprezentat o oportunitate istorică pentru miliardarul grec, a declarat Finley-Richardson.

El a menționat că riscul de a intra în Golf cu o navă goală era mai mic și, odată ajuns acolo, „ești în poziția de negociere pentru a cere prețul corect pentru pericolul clar și prezent pentru nava ta, echipaj și tot restul”.

„În aceste perioade, armatorii cu adevărat de elită tind să se distingă”, a adăugat el, subliniind disponibilitatea magnatului grec Aristotel Onassis de a risca atacuri ale submarinelor germane în cel de-al Doilea Război Mondial și decizia magnatului norvegian John Fredriksen de a cumpăra contracte pentru transportul de petrol cu petroliere în timpul războiului de Yom Kippur din 1973.

În 2014, Prokopiou a spus: „Dacă nu îți asumi riscuri, nu lucrezi în domeniul transporturilor maritime. Dacă nu vrei riscuri, cumperi obligațiuni americane.”

Anunțul a fost făcut joi, printr-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a precizat că senatorul din Oklahoma, Markwayne Mullin, este alegerea sa pentru a conduce instituția.

Decizia a venit la doar câteva zile după ce Noem a fost interogată dur în Comisia Judiciară a Senatului de senatorul republican John Kennedy, care a pus sub semnul întrebării o campanie publicitară de aproximativ 220 de milioane de dolari realizată de departamentul pe care îl conducea, se arată într-o analiză CNN.

În timpul audierii, Kennedy a insistat să afle dacă președintele a aprobat personal cheltuielile pentru campania publicitară în care Noem apărea frecvent. După mai multe întrebări, aceasta a răspuns afirmativ, sugerând că Trump fusese informat și că își dăduse acordul.

Donald Trump o înlocuiește pe Kristi Noem după divergențe privind campania publicitară

Potrivit unor surse citate de presa americană, răspunsul oferit de Noem a provocat nemulțumirea președintelui. Trump ar fi declarat ulterior că nu fusese informat despre campania publicitară și că nu era mulțumit de modul în care au fost cheltuite fondurile.

După audiere, Trump l-a contactat pe senatorul Kennedy, exprimându-și nemulțumirea față de situație. În aceeași discuție, liderul de la Casa Albă a început să analizeze posibilitatea de a o înlocui pe Noem, sugerând numele senatorului Markwayne Mullin drept succesor.

Decizia finală a fost luată în decurs de câteva zile, iar anunțul oficial a venit înainte ca Mullin să discute chiar și cu familia despre noua funcție.

Un șir de controverse

Înlocuirea lui Kristi Noem nu a fost determinată doar de incidentul din Senat. Surse din administrația americană susțin că demiterea a fost rezultatul unei acumulări de controverse care au afectat imaginea instituției și a administrației.

Printre acestea se numără modul în care a gestionat anumite cazuri violente din Minneapolis, acuzațiile privind o relație nepotrivită cu un colaborator apropiat, utilizarea frecventă a avioanelor executive și tensiunile constante cu alte agenții federale, inclusiv ICE și CBP.

Oficialii de la Casa Albă au afirmat că aceste situații au început să umbrească agenda principală a administrației în domeniul imigrației, una dintre prioritățile politice ale președintelui.

În locul lui Noem, Trump l-a nominalizat pe senatorul republican Markwayne Mullin, un susținător ferm al politicilor dure privind imigrația. Mullin a declarat că prioritatea sa va fi „menținerea securității naționale” și reformarea departamentului pentru a funcționa mai eficient.

Nominalizarea sa urmează să fie confirmată de Senat, iar administrația americană speră ca procesul să se desfășoare rapid.

Între timp, Kristi Noem a primit un nou rol în administrație, fiind numită „trimis special pentru „Shield of the Americas” ”, o poziție legată de combaterea traficului de droguri și a migrației ilegale în regiunea americană.

Indonezia urmează modelul Australiei și anunță interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 16 ani. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul comunicațiilor și afacerilor digitale din Indonezia, Meutya Hafid.

Concret, ministrul a semnat un regulament care va interzice copiilor sub 16 ani să mai aibă conturi pe marile platforme sociale, inclusiv YouTube, Facebook, Instagram, TikTok, Roblox sau X, scrie Associated Press.

Astfel, conturile aparținând adolescenților sub 16 ani de pe „platformele cu risc ridicat” vor fi dezactivate treptat, a anunțat ministrul.

„Motivul este clar. Copiii noștri se confruntă cu amenințări din ce în ce mai reale. De la expunerea la pornografie, hărțuire cibernetică, fraudă online și, cel mai important, dependență. Guvernul este aici pentru ca părinții să nu mai fie nevoiți să lupte singuri împotriva algoritmilor gigantici”, a declarat Hafid, potrivit sursei citate.

„Ne dăm seama că punerea în aplicare a acestei reglementări poate provoca un anumit disconfort la început. Copiii s-ar putea plânge, iar părinții ar putea fi confuzi în privința modului în care să răspundă la plângerile copiilor lor”, a mai spus ministrul indonezian.

În timp ce unii au salutat această decizie, alții au sugerat faptul că guvernul ar trebui să blocheze și alte site-uri web dăunătoare, cum ar fi site-urile de pornografie și de jocuri de noroc online.

Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani

În aceste condiții, Indonezia va fi prima țară din Asia de Sud-Est care va restricționa accesul copiilor la rețelele sociale.

În luna decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat accesul copiilor cu vârsta sub 16 ani la rețelele sociale. Între timp, alte țări, printre care Franța, Spania și Marea Britanie, iau în considerare introducerea unor măsuri similare, pe fondul temerilor că adolescenții sunt afectați de expunerea la conținutul nereglementat al rețelelor sociale.

„Cuba va cădea destul de curând, apropo. Nu are legătură directă cu subiectul, dar Cuba va cădea și ea. Vor să facă un acord atât de mult”, i-a spus el Danei Bash de la CNN într-un interviu telefonic, în timp ce lăuda succesul militar al SUA în al doilea său mandat.

„Vor să facă un acord, iar eu îl voi trimite pe Marco Rubio acolo și vom vedea cum funcționează. În acest moment suntem foarte concentrați pe acesta. Avem destul timp, dar Cuba este pregătită — după 50 de ani”, a adăugat el.

„Privesc situația de 50 de ani și, practic, a căzut direct în mâinile mele. Din cauza mea a căzut, dar totuși a ajuns direct în mâinile noastre. Și ne descurcăm foarte bine”, a continuat el.

Cu o zi înainte, Trump a spus la Casa Albă că este doar „o chestiune de timp” până când cubano-americanii se vor putea întoarce în țara lor de origine, sugerând că aceasta ar putea fi următoarea prioritate a administrației după războiul în curs cu Iranul.

„Face o treabă extraordinară, iar următorul lucru va fi acel proiect special legat de Cuba”, a spus Trump referindu-se la secretarul său de stat.

„El așteaptă. Dar spune: «Hai să terminăm mai întâi asta.» Am putea să le facem pe toate în același timp, dar atunci se întâmplă lucruri rele. Dacă urmăriți istoria țărilor de-a lungul anilor, când faci totul prea repede, apar probleme. Nu vom permite să se întâmple nimic rău acestei țări”, a conchis Trump.